Mfe Aduɔson Nkoasom
1Asɛm a ɛfa Yudafo nyinaa ho baa Yeremia nkyɛn wɔ Yudahene Yosia babarima Yehoiakim adedi afe a ɛto so anan a ɛyɛ Babiloniahene Nebukadnessar adedi afe a edi kan no mu. 2Enti odiyifo Yeremia ka kyerɛɛ Yudafo ne wɔn a wɔtete Yerusalem nyinaa se, 3Mfe aduonu abiɛsa25.3 mfe aduonu abiɛsa, Yosia dii hene mfe dunkron na Yehoiakim nso dii hene mfe anan. ni, efi Yudahene Amon babarima Yosia adedi afe a ɛto so dumiɛnsa besi nnɛ, Awurade asɛm aba me so na makasa akyerɛ mo mpɛn bebree, nanso muntiei ɛ.
4Mpo Awurade asoma nʼasomfo a wɔyɛ nʼadiyifo aba mo nkyɛn mpɛn bebree, na muntiee wɔn, na monyɛɛ aso mmaa wɔn ɛ. 5Wɔkae se, “Mo mu biara mfi nʼakwan bɔne ne ne nneyɛe bɔne ho, na mubetumi atena asase a Awurade de maa mo ne mo agyanom no so afebɔɔ. 6Munni anyame foforo akyi nkɔsom wɔn, nsɔre wɔn; mommfa nea mode mo nsa ayɛ no nhyɛ me abufuw. Afei merenhaw mo.”
7“Nanso moantie me,” Awurade na ose, “na mode nea mode mo nsa ayɛ ahyɛ me abufuw, na mode ɔhaw aba mo so.”
8Afei nea Asafo Awurade se ni: “Esiane sɛ moantie me nsɛm no nti, 9mɛfrɛ atifi fam nnipa nyinaa ne mʼakoa Babiloniahene Nebukadnessar,” Awurade na ose, “na mede wɔn abɛko atia saa asase yi ne sofo, ne amanaman a wɔatwa ho ahyia nyinaa. Mɛsɛe wɔn pasaa na mayɛ wɔn ahodwiriwde ne fɛwdi, ne amamfo afebɔɔ. 10Meyi ahosan ne anigye nnyigyei, ayeforokunu ne ayeforo nne, awiyammo nnyigyei ne kanea hann afi wɔn mu. 11Ɔman mu no nyinaa bɛdan asase wosee, na saa amanaman yi bɛsom Babiloniahene mfirihyia aduɔson.
12“Na mfirihyia aduɔson awiei no, mɛtwe Babiloniahene ne ne man, Babiloniafo asase aso wɔ wɔn amumɔyɛ ho, mɛdan no amamfo afebɔɔ,” sɛnea Awurade se ni. 13“Mɛma asotwe a mahyɛ atia asase no nyinaa aba wɔn so, nea wɔakyerɛw wɔ nhoma yi mu na Yeremia ahyɛ ho nkɔm atia aman no nyinaa no. 14Wɔn ankasa de, amanaman bebree25.14 Aman aman bebree—Saa aman no yɛ Persia, Media ne ne nkurɔfo. ne ahempɔn de wɔn bɛyɛ nkoa; na metua wɔn nneyɛe ne wɔn nsa ano adwuma so ka.”
Onyankopɔn Abufuwhyew Kuruwa No
15Sɛɛ na Awurade, Israel Nyankopɔn, ka kyerɛɛ me: “Gye saa kuruwa yi a mʼabufuwhyew nsa ahyɛ no ma yi, na ma amanaman a mɛsoma wo wɔn nkyɛn no nyinaa nnom. 16Sɛ wɔnom a, wɔbɛtɔ ntintan na wɔabobɔ dam esiane afoa a mɛsoma akɔ wɔn so no nti.”
17Ɛno nti, migyee kuruwa no fii Awurade nsam, na memaa amanaman a ɔsomaa me wɔn nkyɛn no nomee:
18Yerusalem ne Yuda nkurow, nʼahemfo ne ne nnwumayɛfo sɛ wɔnyɛ ɔsɛe, aninyanne, animɔharefo ne nnome, sɛnea wɔte nnɛ da yi.
19Misraimhene Farao, nʼasomfo, nʼadwumayɛfo ne ne manfo nyinaa, 20ananafo a wɔwɔ hɔ nyinaa;
Us ahemfo;
Filistifo ahemfo (a ɛyɛ Askelon, Gasa, Ekron ne nnipa a wɔagyaw wɔn wɔ Asdod);
21Edom, Moab ne Amon;
22Tiro ne Sidon ahemfo nyinaa;
ne ahemfo a wɔwɔ mpoano aman a wɔwɔ po agya no;
23Dedan, Tema, Bus ne nnipa a wɔtete akyirikyiri no;
24Arabia ahemfo ne ananafo ahemfo nyinaa a wɔtete nweatam so no.
25Simri, Elam ne Media ahemfo nyinaa;
26ne ahemfo a wɔwɔ atifi fam nyinaa, wɔn a wɔbɛn ne wɔn a wɔwɔ akyirikyiri, ne wɔn mu biara, asase so ahenni ahorow.
Na wɔn nyinaa akyi no Sesakhene nso bɛnom bi.
27“Afei ka kyerɛ wɔn se, ‘Sɛɛ na Asafo Awurade, Israel Nyankopɔn se: Monnom, mommobow na momfefe, na mohwehwe ase a monnsɔre bio, esiane afoa a mɛsoma aba mo so no nti.’ 28Na sɛ wɔampɛ sɛ wogye wo nsam kuruwa no nom a, ka kyerɛ wɔn se, ‘Sɛɛ na Asafo Awurade se: Ɛsɛ sɛ monom! 29Monhwɛ, merebefi ase de amanehunu aba kuropɔn a me Din da so no so, na mobɛfa mo ho adi a wɔrentwe mo aso ana? Wɔbɛtwe mo aso, efisɛ merefrɛ afoa aba wɔn a wɔtete asase no so nyinaa so, Asafo Awurade na ose.’
30“Afei hyɛ nsɛm yi nyinaa ho nkɔm tia wɔn, na ka kyerɛ wɔn se,
“ ‘Awurade befi ɔsoro abobɔ mu;
ɔbɛma ne nne so afi ne tenabea kronkron hɔ,
na wabobɔ mu dennen atia nʼasase.
Ɔbɛteɛ mu te sɛ wɔn a wotiatia bobe aba so,
ɔbɛteɛ mu agu wɔn a wɔtete asase no so no so.
31Huuyɛ begyigye akɔ nsase ano,
na Awurade bɛbɔ kwaadu, atia amanaman;
obebu adesamma nyinaa atɛn
na ɔde amumɔyɛfo ama afoa,’ ”
Awurade na ose.
32Sɛɛ na Asafo Awurade se:
“Monhwɛ! Amanehunu retrɛtrɛw
fi ɔman so kɔ ɔman foforo so;
ahum kɛse bi rema ne ho so
afi nsase ano.”
33Saa bere no, wɔn a Awurade akunkum wɔn no bɛdeda baabiara, fi asase ano kosi ano nohɔ. Wɔrensu wɔn na wɔremmoaboa wɔn ano na wɔrensie wɔn, na wɔbɛyɛ sɛ sumina a egugu fam.
34Munsu na muntwa adwo, mo nguanhwɛfo;
mommunummunum wɔ mfutuma mu, mo nguankuw ntuanofo.
Mo kum bere no adu;
mobɛhwehwe ase sɛ adwennini a wɔadodɔ.
35Nguanhwɛfo no rennya baabiara nguan nkɔ,
na nguankuw no ntuanofo no rennya kwan nguan.
36Muntie nguanhwɛfo no su,
ne nguankuw no ntuanofo agyaadwotwa,
efisɛ Awurade resɛe wɔn mmoa adidibea.
37Sare nsase a asomdwoe wɔ so no bɛda mpan
esiane Awurade abufuwhyew no nti.
38Obefi ne tu mu sɛ gyata,
na wɔn asase bɛda mpan
esiane nnomumfafo no afoa
ne Awurade abufuwhyew no nti.
Șaptezeci de ani de exil
1Cuvântul spus lui Ieremia cu privire la tot poporul lui Iuda, în al patrulea an al lui Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda. Era totodată primul an al lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului. 2Ieremia, profetul, a vorbit întregului popor al lui Iuda și tuturor locuitorilor Ierusalimului și le‑a zis: 3„Timp de douăzeci și trei de ani – din anul al treisprezecelea al lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, și până în ziua aceasta – Cuvântul Domnului mi‑a vorbit și eu vi l‑am vestit dis‑de‑dimineață, dar voi nu ați luat aminte.
4Domnul i‑a trimis la voi pe toți robii Săi, profeții; i‑a trimis dis‑de‑dimineață, dar voi n‑ați ascultat și nu v‑ați plecat urechea să luați aminte. 5Ei au zis: «Întoarceți‑vă fiecare de la calea voastră cea rea și de la răutatea faptelor voastre și astfel veți putea rămâne în țara pe care Domnul v‑a dat‑o vouă și părinților voștri, din veșnicie în veșnicie. 6Nu vă duceți după alți dumnezei ca să le slujiți și să vă închinați înaintea lor. Nu Mă mâniați prin lucrarea mâinilor voastre și astfel nu vă voi face nimic rău.»
7Dar voi nu M‑ați ascultat, zice Domnul, ci, prin lucrarea mâinilor voastre, M‑ați provocat la mânie și v‑ați făcut rău vouă înșivă.
8De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul Oștirilor: «Pentru că nu ați ascultat de cuvintele Mele, 9voi strânge toate clanurile din nord, zice Domnul, și pe slujitorul Meu Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și îi voi aduce împotriva acestei țări, împotriva locuitorilor ei și împotriva tuturor neamurilor de jur împrejur. Le voi da spre nimicire9 Ebr.: haram/herem, termen care se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie cu scopul nimicirii, precum în cazul acesta, fie ca dar, precum în alte cazuri. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan. și le voi face o pricină de groază și de fluierat, și o ruină veșnică. 10Voi face să le piară strigătele de bucurie și strigătele de veselie, glasul mirelui și al miresei, zgomotul râșniței și lumina candelei. 11Toată țara aceasta va deveni un loc pustiu și îngrozitor și toate neamurile acestea vor sluji împăratului Babilonului timp de șaptezeci de ani.
12Dar când se vor împlini cei șaptezeci de ani, îl voi pedepsi pe împăratul Babilonului și pe neamul lui, țara caldeenilor, pentru nelegiuirea lor, zice Domnul. O voi preface într‑o ruină veșnică. 13Voi aduce peste ea toate lucrurile pe care le‑am rostit împotriva ei, tot ce este scris în cartea aceasta, tot ce a fost profețit de Ieremia împotriva tuturor neamurilor. 14Căci ei vor fi înrobiți de multe neamuri și de regi puternici. Le voi răsplăti după faptele și după lucrarea mâinilor lor.»“
Cupa mâniei Domnului
15Așa mi‑a vorbit Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Ia din mâna Mea această cupă plină cu vinul mâniei Mele și dă‑l să‑l bea la toate neamurile la care te trimit. 16Când îl vor bea, vor ameți și vor fi ca niște nebuni la vederea sabiei pe care o voi trimite printre ei.“
17Eu am luat cupa din mâna Domnului ca să le dau să bea tuturor neamurilor la care m‑a trimis Domnul: 18Ierusalimului și cetăților lui Iuda, regilor și conducătorilor lui, ca să le prefacă în ruină, într‑o pricină de groază, de fluierat și de blestem, ca în ziua aceasta; 19lui Faraon, regele Egiptului, slujitorilor lui, conducătorilor lui, întregului său popor 20și întregului amestec de popoare de acolo, tuturor regilor țării Uț, tuturor regilor filistenilor, – cei ai Așchelonului, ai Gazei, ai Ekronului și ai rămășiței Așdodului –, 21Edomului, Moabului și fiilor lui Amon; 22tuturor regilor Tyrului și Sidonului, regilor țărmurilor de dincolo de mare; 23Dedanului, Temei, Buzului și tuturor celor ce își rad colțurile bărbii23 Sau: celor de departe.; 24tuturor regilor Arabiei și tuturor regilor amestecului de popoare care locuiesc în pustie; 25tuturor regilor Zimrei, tuturor regilor Elamului și Mediei; 26tuturor regilor din nord, de aproape și de departe, și unora și altora, tuturor regatelor de pe fața pământului. După ei va bea și împăratul Șeșakului26 Șeșak este o criptogramă pentru Babilon. Genul acesta de criptogramă, numit atbaș, este format prin substituirea primei consoane a alfabetului ebraic cu ultima, a celei de‑a doua cu penultima ș.a.m.d..
27„Să le spui: «Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Beți, îmbătați‑vă, vomați și cădeți fără să vă mai ridicați la vederea sabiei pe care o voi trimite în mijlocul vostru!’ 28Dacă vor refuza să ia cupa din mâna ta și s‑o bea, să le spui că așa vorbește Domnul Oștirilor: ‘O veți bea cu siguranță! 29Căci iată, încep să aduc nenorocirea în cetatea peste care este chemat Numele Meu! Și voi să rămâneți nepedepsiți?! Nu veți rămâne nepedepsiți, căci voi chema sabia împotriva tuturor locuitorilor pământului, zice Domnul Oștirilor.’»
30Iar tu, să profețești împotriva lor toate aceste cuvinte și să le spui:
«Domnul va răcni de pe înălțimi,
va face să‑I răsune glasul
din Lăcașul Său cel sfânt
și va răcni puternic împotriva Locuinței Sale.
Va striga împotriva tuturor locuitorilor pământului
asemenea celor ce calcă în picioare strugurii.
31Vuietul va ajunge până la capătul pământului,
căci Domnul Se ceartă cu neamurile;
El intră la judecată cu orice om
și‑i dă pe cei răi pradă sabiei,
zice Domnul.»“
32Așa vorbește Domnul Oștirilor:
„Iată, nenorocirea se răspândește
de la un neam la altul,
și de la capătul pământului
se ridică o mare furtună.“
33În ziua aceea, cei pe care‑i va ucide Domnul vor fi peste tot – de la un capăt al pământului la celălalt. Nu vor fi nici jeliți, nici adunați, nici îngropați, ci vor deveni un gunoi pe fața pământului.
34Gemeți, păstori, și strigați!
Tăvăliți‑vă în cenușă,
voi, cei măreți ai turmei!
Căci a venit ziua să fiți înjunghiați;
veți zăcea împrăștiați și căzuți
asemenea fărâmițelor unui vas prețios.
35Nu mai este nicio scăpare pentru păstori,
niciun loc de refugiu pentru cei măreți ai turmei!
36Se aude strigătul păstorilor
și geamătul celor măreți ai turmei,
căci Domnul le distruge pășunea.
37Țarcurile37 Sau: pășunile. lor liniștite sunt devastate
de mânia aprigă a Domnului.
38Ca un pui de leu, El Și‑a părăsit vizuina,
așa că țara a devenit o pustie
din cauza sabiei asupritorului
și a mâniei aprinse a Domnului.
