Nhyira Nsɛm
1Ohuu nnipakuw no saa no, ɔkɔɔ bepɔw bi so. Ɔtenaa ase no, nʼasuafo no kɔɔ ne nkyɛn. 2Na ofii ase kyerɛkyerɛɛ wɔn se,
3“Nhyira ne wɔn a wonim sɛ wɔyɛ ahiafo wɔ honhom mu,
na wɔn na ɔsoro ahenni yɛ wɔn dea.
4Nhyira ne wɔn a wɔn werɛ ahow,
na wɔn na Onyankopɔn bɛkyekye wɔn werɛ.
5Nhyira ne ahobrɛasefo,
na wɔn na Onyankopɔn bɛma wɔadi asase so.
6Nhyira ne wɔn a wɔn pɛ ne sɛ wɔbɛyɛ Onyankopɔn apɛde,
na wɔn na Onyankopɔn bɛma wɔn nea ehia wɔn.
7Nhyira ne wɔn a wohu mmɔbɔ,
na wɔn na Onyankopɔn behu wɔn mmɔbɔ.
8Nhyira ne wɔn a wɔn koma mu tew,
na wɔn na wobehu Onyankopɔn.
9Nhyira ne apatafo,
na wɔn na Onyankopɔn bɛfrɛ wɔn ne mma.
10Nhyira ne wɔn a esiane sɛ wɔyɛ Onyankopɔn apɛde nti, wɔtaa wɔn,
na wɔn na Ɔsoro Ahenni no yɛ wɔn dea.
11“Nhyira ne mo a me din mu nti, wɔyaw mo, taa mo, twa atoro, ka asɛmmɔne to mo so. 12Momma mo ani nnye na monsɛpɛw mo ho, efisɛ mowɔ akatua a ɛso wɔ ɔsoro. Munhu sɛ saa ara na wɔtaa adiyifo a wodii mo kan no.”
Nkyene Ne Kanea
13“Mone asase yi so nkyene. Sɛ nkyene dɛ yera a, ɔkwan bɛn so na wɔbɛfa ama ayɛ nkyene bio? Enye mma hwee bio, gye sɛ wohwie gu na nnipa tiatia so.
14“Mone wiase kanea. Kurow a ɛda bepɔw so no ntumi nhintaw. 15Wɔnnsɔ kanea mfa nsie, na mmom wɔde si petee mu na ahyerɛn ama wɔn a wɔwɔ ofi no mu no nyinaa. 16Saa ara na momma mo nneyɛe pa nna adi mma nnipa nhu na wɔafa so ahyɛ mo Agya a ɔwɔ soro no anuonyam.”
Mmara No Mu Denhyɛ
17“Munnsusuw sɛ maba sɛ merebɛsɛe Mmara no anaa Adiyifo no nkyerɛkyerɛ no. Na mmom maba sɛ merebɛhyɛ no ma sɛnea ne nyinaa bɛba mu pɛpɛɛpɛ. 18Munhu sɛ ɔsoro ne asase da so wɔ hɔ yi, Mmara no mu biribiara rensakra da kosi sɛ ne nyinaa bɛba mu. 19Eyi nti, obiara a obebu mmara nsɛm no mu fa bi so na ɔbɛkyerɛkyerɛ afoforo ama wɔn nso abu mmara nsɛm no mu fa bi so no bɛyɛ akumaa ɔsoro ahenni mu. Na obiara a obedi mmara no so, na ɔbɛkyerɛkyerɛ afoforo ama wɔn nso adi mmara no so no bɛyɛ ɔkɛse Ɔsoro Ahenni mu. 20Enti merebɔ mo kɔkɔ sɛ, sɛ mopɛ sɛ mokɔ ɔsoro ahenni mu de a, gye sɛ moyɛ Onyankopɔn apɛde sen nea Kyerɛwsɛm no akyerɛkyerɛfo no ne Farisifo no yɛ.
Abufuw Ho Mmara
21“Mose mmara no ka se, ‘Nea odi awu no, ɔno nso ɛsɛ sɛ wokum no bi.’ 22Na me de, nea mereka ne sɛ, obiara a ne bo befuw ne nua no, wobebu no atɛn. Bio, obiara a ɔbɛyeyaw ne nua no, wɔbɛfrɛ no wɔ mpanyin anim. Afei obiara a ɔbɛka akyerɛ ne nua se, ‘Ogyimifo’ no bɛkɔ amanehunu gya mu.
23“Enti sɛ ɛba sɛ worekɔbɔ afɔre na wokae sɛ wo ne wo nua wɔ asɛm a, 24gyae afɔre no bɔ, na kɔ na wo ne wo nua no nkɔbɔ mu ansa na woakɔbɔ wʼafɔre no.
25“Sɛ wo ne obi nya asɛm a, wo ne no mmɔ mu ntɛm, na wamfa wo ankɔ asennii ankɔma otemmufo, na otemmufo no amfa wo anhyɛ afiasehwɛfo nsa, na afiasehwɛfo no amfa wo ankɔto afiase. 26Mereka no nokware akyerɛ mo se, ansa na wubefi asennii hɔ no, gye sɛ woatua sika biara a wɔregye afi wo hɔ no.
Aguamammɔ
27“Mose mmara no ka se, ‘Nsɛe aware.’ 28Na me de, nea mereka ne sɛ: Obiara a ohu ɔbea na ne kɔn dɔ no ne koma mu no, abɔ aguaman. 29Sɛ wʼani baako a eye to wo hintidua a, eye sɛ wubetu atow akyene. Efisɛ eye sɛ wobɛhwere wʼakwaa fa bi sen sɛ wɔbɛtow wo nipadua no nyinaa akyene amanehunu gya mu. 30Saa ara nso na sɛ wo nsa a eye to wo hintidua a, eye sɛ wubetwa atow akyene. Efisɛ eye sɛ wobɛhwere wʼakwaa fa bi sen sɛ wɔbɛtow wo nipadua nyinaa akyene amanehunu gya mu.
Awaregyae
31“Mose mmara no ka se, ‘Obiara a obegyaa ne yere no mma no awaregyae krataa.’ 32Na me de, nea mereka ne sɛ, sɛ ɔbarima bi gyaa ne yere a ɛnyɛ sɛ ɔbea no abɔ aguaman na ɔbea no san kɔware bio a, na ɔbarima a ogyaa no no ama ɔbea no asɛe aware. Ɔbarima foforo a ɔbɛware ɔbea no nso asɛe aware saa ara.
Ɔkasa Mu Nokwaredi
33“Bio, Mose mmara no ka se, ‘Mmu bɔ a woahyɛ Onyankopɔn no so, na mmom di bɔ a woahyɛ no no so.’ 34Na me de, nea mereka ne sɛ: Monnka ntam mmfa nhyɛ bɔ. Monnnɔ ɔsoro, efisɛ ɛyɛ Onyankopɔn ahengua. 35Monnnɔ fam, efisɛ ɛyɛ Onyankopɔn nan ase agua. Monnnɔ Yerusalem, efisɛ ɛyɛ ɔhenkɛse kuropɔn. 36Mfa wo ti nka ntam, efisɛ worentumi nnan tinwi baako mpo mma ɛnyɛ fitaa anaa tuntum. 37Momma mo nsɛm nyɛ ‘Yiw’ anaa ‘Dabi.’ Asɛm biara a wobɛka a ɛnyɛ Yiw anaa dabi no fi ɔbonsam.
Aweretɔ
38“Mose mmara no ka se, ‘Sɛ obi tu wʼani a, tu ne de bi. Sɛ obi tu wo se nso a, tu ne de bi.’ 39Na me de, nea mereka ne se: Mommfa bɔne ntua bɔne so ka! Sɛ obi bɔ wʼaso nifa mu a, dan benkum no nso ma no na ɔmmɔ mu. 40Sɛ obi ne wo di asɛm gye wʼatade nhyɛase a, worɔw wʼatade nguguso ka ho ma no. 41Sɛ obi hyɛ wo sɛ, wo ne no nnantew ɔkwansin baako a, wo ne no nkɔ akwansin abien. 42Sɛ obi srɛ wo biribi a, fa ma no; obi pɛ sɛ ɔfɛm wo hɔ biribi a, fa fɛm no.
Dɔ Wʼatamfo
43“Moate sɛ wɔaka se, ‘Dɔ wo yɔnko na tan wo tamfo.’ 44Na me de, nea mereka ne sɛ: monnɔ mo atamfo na mommɔ mpae mma wɔn a wɔhaw mo. 45Eyi bɛma moayɛ mo Agya a ɔwɔ ɔsoro no mma, efisɛ ɔma ne owia pue, ma ne osu tɔ ma nnipa bɔne ne nnipa pa nyinaa pɛ. 46Sɛ modɔ wɔn a wɔdɔ mo no nko ara a, akatua bɛn na mubenya? Ɛnyɛ saa ara na nnebɔneyɛfo nso yɛ? 47Sɛ mukyia wɔn a munim wɔn nko ara a, nsonoe bɛn na ɛda mo ne afoforo ntam? Ɛnyɛ saa ara na nnebɔneyɛfo nso yɛ? 48Enti monyɛ pɛ sɛnea mo Agya a ɔwɔ ɔsoro no yɛ pɛ no.
Predica de pe Munte
(5:1–7:29)
Fericirile
(Lc. 6:20-23)
1Când a văzut Isus mulțimile, a urcat pe munte.1 Sau: pe un versant. După ce S-a așezat jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. 2El Și-a deschis gura și a început să-i învețe, zicând:
3„Fericiți sunt cei săraci în duh,
căci a lor este Împărăția Cerurilor!
4Fericiți sunt cei ce jelesc,
căci ei vor fi mângâiați!
5Fericiți sunt cei blânzi,
căci ei vor moșteni pământul5 Sau: țara; vezi Ps. 37:11 și nota. Vezi contextul versetului în Ps. 37, psalm în care apare așa-numitul principiu al retribuției, conform căruia cel drept își primește răsplata în viața aceasta. Acest lucru nu înseamnă că Isus reiterează acest principiu în Predica de pe Munte. Însăși cartea Psalmilor pare a infirma valabilitatea absolută a acestui principiu (vezi Ps. 73).!
6Fericiți sunt cei flămânzi și însetați după dreptate,
căci ei vor fi săturați!
7Fericiți sunt cei milostivi,
căci ei vor avea parte de milă!
8Fericiți sunt cei curați în inimă,
căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!
9Fericiți sunt cei împăciuitori,
căci ei vor fi numiți fii ai lui Dumnezeu!
10Fericiți sunt cei persecutați din cauza dreptății,
căci a lor este Împărăția Cerurilor!
11Fericiți sunteți voi, când, din cauza Mea, oamenii vă insultă, vă persecută și spun tot felul de lucruri rele, mințind împotriva voastră. 12Bucurați-vă și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri! Căci tot așa i-au persecutat și pe profeții dinaintea voastră.
Sarea pământului și lumina lumii
(Mc. 9:50; Lc. 11:33; 14:34-35)
13Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea și-a pierdut puterea de a săra, prin ce va fi făcută din nou sărată?! Nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni.
14Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate fi ascunsă. 15Și nimeni nu aprinde o candelă ca s-o pună sub un obroc15 Obrocul era făcut fie din lemn ușor, fie dintr-o împletitură de nuiele. Textul poate avea două sensuri: dacă obrocul este din lemn, atunci stinge lumina, dacă este din plasă de nuiele, lampa aprinde totul și face pagubă proprietarului., ci o așază pe un sfeșnicar și astfel luminează pentru toți cei din casă. 16Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să-L slăvească pe Tatăl vostru Care este în ceruri.
Isus și împlinirea Legii
(Lc. 16:17)
17Să nu credeți că am venit să distrug17 În greacă verbul este folosit cu un preverb intensiv și poate însemna a dezlega, a demola, a răsturna. Uzul l-a impus ca pe un verb foarte descriptiv cu o conotație violentă. Legea sau Profeții17 Adică Vechiul Testament, care era împărțit în trei secțiuni: Legea, Profeții și Scrierile.. Nu am venit să distrug, ci să împlinesc. 18Căci adevărat18 Gr.: amen, cuvânt împrumutat din limba ebraică. Acesta înseamnă așa să fie, adevărat, fiind des întâlnit în NT, în mod special în evanghelii. vă spun că, atâta vreme cât nu vor trece cerul și pământul, nici măcar o iotă18 Sau: cea mai mică literă. Iota este echivalentul grecesc al lui yod, cea mai mică literă din alfabetul ebraic. sau o parte a vreunei litere18 Este vorba despre prelungirile unor litere din alfabetul ebraic. nu vor fi înlăturate din Lege, înainte să se întâmple toate lucrurile. 19Prin urmare, oricine încalcă una dintre cele mai mici din aceste porunci și îi învață pe oameni astfel, «cel mai mic» va fi numit acesta în Împărăția Cerurilor. Dar oricine le împlinește și îi învață pe oameni astfel, «mare» va fi numit acesta în Împărăția Cerurilor. 20Căci vă spun: dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, nicidecum nu veți intra în Împărăția Cerurilor.
Despre mânie și ucidere
(Lc. 12:58-59)
21Ați auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu ucizi!»21 Vezi Ex. 20:13; Deut. 5:17. Oricine ucide va fi supus judecății. 22Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele22 Cu referire la toți semenii, nu doar la frații născuți din aceiași părinți. său fără motiv va fi supus judecății și oricine îi va zice fratelui său: «Prostule22 Aram.: Raka, un termen care arată dispreț, însemnând: Prostule! sau Cap sec!» va fi supus Sinedriului22 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu-se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin).; iar cel ce-i va zice: «Nebunule22 Gr.: moros. Sensul termenului grecesc este nesigur; este posibil să fie o transliterare a termenului ebraic moreh (răzvrătit).» va fi supus focului Gheenei22, 29-30 Gr.: gheenna, termen ce desemna Valea (fiilor lui) Hinom (ebr.: ghe-hinom), o vale situată la sud de Ierusalim, loc unde, în vremea lui Ahaz și Manase, îi erau aduse sacrificii umane zeului amonit Moleh (2 Cron. 28:3; 33:6). Iosia a profanat valea (2 Regi 23:10), care a devenit apoi un loc în care deșeurile ardeau continuu. Valea a devenit o imagine a locului pedepsei finale..
23Așa că, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți amintești că fratele tău are ceva împotriva ta, 24lasă-ți darul acolo, înaintea altarului. Du-te, mai întâi, împacă-te cu fratele tău și apoi vino și adu-ți darul.
25Încearcă să te împaci repede cu acuzatorul tău, câtă vreme ești cu el pe drum, ca nu cumva acuzatorul tău să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului și să fii aruncat în închisoare! 26Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până când nu vei fi plătit și ultimul codrant26 Cea mai mică monedă romană din bronz; a 4-a parte dintr-un as (vezi nota de la 10:29) și a 64-a dintr-un denar (vezi nota de la 20:2).!
Despre adulter
(Mt. 18:8-9; Mc. 9:43-48)
27Ați auzit că s-a zis: «Să nu comiți adulter!»27 Ex. 20:14; Deut. 5:18.. 28Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a comis deja adulter cu ea în inima lui. 29Deci, dacă ochiul tău cel drept te face să păcătuiești, scoate-l afară și aruncă-l, căci este spre folosul tău să-ți piară unul dintre mădulare, și să nu-ți fie aruncat tot trupul în Gheenă. 30Iar dacă mâna ta cea dreaptă te face să păcătuiești, taie-o și arunc-o, căci este spre folosul tău să-ți piară unul dintre mădulare, și să nu-ți meargă în Gheenă tot trupul.
Despre divorț
(Mt. 19:9; Mc. 10:11-12; Lc. 16:18)
31S-a mai zis: «Oricine divorțează de soția lui să-i dea o scrisoare de despărțire»31 Vezi Deut. 24:1.. 32Dar Eu vă spun că oricine divorțează de soția lui, dintr-un alt motiv decât cel al curviei32 Gr.: porneia. Termenul grecesc se referă la toate perversiunile sexuale în mod generic și presupune o decădere morală gravă. Nici Marcu (10:11-12) și nici Luca (16:18) nu conțin cuvintele dintr-un alt motiv decât cel al curviei., o împinge să comită adulter, iar cel ce se căsătorește cu o femeie divorțată, comite adulter32 Textul nu propune, de fapt, o excepție, ci închide toate posibilitățile pentru divorț. Dacă femeia ar fi primit o scrisoare de despărțire cu o vină precum porneia (vezi nota anterioară), atunci ar fi fost găsită vinovată de un păcat care era pedepsit cu moartea. Potrivit Legii, primul executant (cel care arunca primul cu piatra) ar fi trebuit să fie chiar acuzatorul (soțul, în majoritatea cazurilor). Ironia Mântuitorului constă în faptul că tocmai acuzatorul ar trebui să se judece pe sine drept curvar, pentru că a comis adulter în inima sa atunci când a privit cu poftă la o femeie, alta decât soția sa (vezi contextul apropiat, v. 27-30).
Despre jurăminte
33Din nou, ați auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu juri fals, ci să împlinești față de Domnul jurămintele tale»33 Vezi Lev. 19:12.. 34Dar Eu vă spun să nu jurați deloc: nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu, 35nici pe pământ, pentru că este scăunașul35 Cu referire la scăunașul pe care un rege își odihnea picioarele, atunci când ședea pe tron (vezi 2 Cron. 9:18; Ps. 110:1). pentru picioarele Lui, nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat. 36Să nu juri nici pe capul tău, pentru că nu poți face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37Vorbirea voastră să fie «Da! Da!» și «Nu! Nu!»37 În sensul că, prin repetiție, afirmația este întărită fără a mai fi nevoie de jurământ.. Ce trece peste aceste cuvinte este de la cel rău.
Despre răzbunare
(Lc. 6:29-30)
38Ați auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte»38 Vezi Ex. 21:24; Lev. 24:20; Deut. 19:21.. 39Dar Eu vă spun să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci aceluia care te lovește peste obrazul drept, întoarce-i-l și pe celălalt. 40Celui ce vrea să te dea în judecată și să-ți ia cămașa40 Cămașă lungă de corp, care se purta pe sub haina propriu-zisă., lasă-i și haina, 41iar dacă cineva te obligă41 Același termen grecesc este folosit și în 27:32. Soldații romani aveau dreptul să le ceară civililor să le transporte bagajele. să mergi cu el o milă41 Aproximativ 1500 m., mergi cu el două mile. 42Celui ce-ți cere, dă-i, iar pe cel ce vrea să împrumute de la tine, să nu-l refuzi.
Iubirea dușmanilor
(Lc. 6:27-28, 32-36)
43Ați auzit că s-a zis: «Să-l iubești pe semenul tău43 Vezi Lev. 19:18., și să-l urăști pe dușmanul tău.» 44Dar Eu vă spun: iubiți-vă dușmanii, binecuvântați-i pe cei ce vă blestemă, faceți-le bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă persecută, 45ca să fiți astfel fii ai Tatălui vostru Care este în ceruri! Căci El face să răsară soarele Lui peste cei răi și peste cei buni, și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. 46Căci, dacă-i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată aveți? Oare vameșii46 Localnici angajați de romani pentru a colecta taxele. Deoarece lucrau pentru romani și pentru că adesea pretindeau o taxă mai mare decât cea reală, vameșii erau urâți de oameni și considerați trădători. Ei erau paria societății, neavând dreptul să fie judecători, martori într-un proces sau membri într-o sinagogă [peste tot în carte]. nu fac la fel? 47Și dacă vă întâmpinați cu dragoste doar frații, ce lucru în plus faceți? Oare neamurile47 Sau: păgânii. nu fac la fel? 48Fiți deci desăvârșiți, așa cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.
