Nyaatwom Papayɛ Ho Kɔkɔbɔ
1“Monhwɛ yiye na moanyɛ papa ankyerɛ nnipa amfa ampɛ anuonyam. Sɛ moyɛ saa a, morennya mfaso biara mfi mo Agya a ɔwɔ ɔsoro no nkyɛn.
2“Sɛ woyɛ papa a mmɔ no dawuru sɛnea nyaatwomfo yɛ wɔ asɔredan mu ne mmɔnten so no. Merema mo ate sɛ saa nnipa no anya wɔn akatua dedaw. 3Sɛ woyɛ papa a, mma obiara nhu, mpo sɛ wode wo nsa nifa yɛ papa a, mma wo nsa benkum nhu, 4na wʼagya a onim kokoa mu nsɛm nyinaa no betua wo ka.
Nyaatwom Mpaebɔ Ho Kɔkɔbɔ
5“Na sɛ morebɔ mpae a, mommmɔ mpae sɛnea nyaatwomfo gyina asɔredan mu ne mmɔnten so bɔ mpae de pɛ nnipa anim anuonyam no. Merema moate ase sɛ, saa nnipa no anya wɔn akatua dedaw. 6Sɛ wobɔ mpae a, hyɛn wo dan mu, na to wo pon mu, na bɔ wʼAgya a wonhu no no mpae, na wʼAgya a onim kokoa mu nsɛm no betua wo ka. 7Sɛ mobɔ mpae a, monnkasakasa bebree, nti nsɛm mu nsusuw sɛ, sɛ moyɛ saa a na Onyankopɔn betie mo. 8Mo Agya Nyankopɔn nim nea ehia mo nyinaa ansa na mubisa no.
9“Enti saa ɔkwan yi so na momfa mmɔ mpae:
“ ‘Yɛn Agya a wowɔ ɔsoro,
wo din ho ntew.
10Wʼahenni mmra.
Nea wopɛ nyɛ wɔ asase so,
sɛnea ɛyɛ wɔ ɔsoro.
11Ma yɛn, yɛn daa aduan nnɛ,
12na fa yɛn aka kyɛ yɛn,
sɛnea yɛde kyɛ wɔn a wɔde yɛn aka.
13Nnyaa yɛn nkɔ sɔhwɛ mu.
Na yi yɛn fi ɔbɔnefo no nsam.’
14Sɛ mode wɔn a wɔfom mo mfomso kyɛ wɔn a, mo nso mo ɔsoro Agya no de mo mfomso bɛkyɛ mo. 15Nanso sɛ moamfa wɔn a wɔfom mo mfomso ankyɛ wɔn a, mo ɔsoro Agya no nso remfa mo mfomso nkyɛ mo.”
Nyaatwom Mmuadadi Ho Kɔkɔbɔ
16“Sɛ mudi mmuada a, monnyɛ mo anim mmɔbɔmmɔbɔ sɛnea nyaatwomfo di mmuada a wɔyɛ de pɛ nnipa anim anuonyam no. Merema mo ate ase sɛ, saa nnipa no anya wɔn akatua dedaw. 17Sɛ wudi mmuada a, serɛn wo ti, na hohoro wʼanim, na ma wʼanim nyɛ frɔmfrɔm, 18na mma nnipa nhu sɛ woredi mmuada, gye wʼAgya a ohu nea woyɛ wɔ kokoa mu nyinaa no nko ara; na wʼAgya a onim kokoa mu nsɛm nyinaa no betua wo ka.
19“Monnhyehyɛ mo agyapade wɔ asase yi so, nea ntɛferɛw betumi awe, na ebetumi agye nkannare na asɛe, na akorɔmfo betumi awia. 20Mmom monhyehyɛ mo agyapade wɔ ɔsoro, nea ntɛferɛw ntumi nwe, na entumi nnye nkannare nsɛe, na akorɔmfo ntumi nwia. 21Na nea wʼagyapade wɔ no, ɛhɔ na wo koma nso wɔ.
22“Wʼani yɛ wo nipadua kanea. Ɛno nti sɛ wʼani ye a, na wo nipadua nyinaa yɛ hann. 23Nanso sɛ wʼaniwa nye a, ɛma wo nipadua no nyinaa dan sum tumm. Enti sɛ hann a ɛwɔ wo mu no yɛ sum a, na wo nipadua no yɛ sum kabii.
24“Obiara ntumi nsom awuranom baanu, efisɛ ɔyɛ saa a, ɔbɛdɔ ɔbaako na watan ɔbaako anaasɛ, ɔbɛsom ɔbaako yiye na wabu ɔbaako animtiaa. Morentumi nsom Onyankopɔn ne ahonyade.
25“Eyi nti na mitu mo fo se, munnnwinnwen nea mubedi anaa nea mobɛnom anaa nea mubefura ho. Mowɔ ɔkra ne nipadua a ɛsom bo sen nea mubedi ne nea mubefura. 26Monhwɛ wim nnomaa, wonnua aba na wontwa aba mmoaboa ano mfa nsie, nanso mo Agya a ɔwɔ ɔsoro no ma wɔn aduan di. Monnsom bo nsen wɔn ana? 27Mo mu hena na ɔdwene a adwennwene no betumi ato ne nkwa nna so simmasin mpo?
28“Adɛn nti na mudwinnwen ntama ho? Monhwɛ afifide bi sɛ wuram nhwiren, wɔnnwene ntama ho. 29Nanso Salomo ahonya ne nʼanuonyam nyinaa akyi no, na nʼahoɔfɛ nnu wuram nhwiren yi. 30Na sɛ Onyankopɔn tumi fura afifide a ɛwɔ hɔ nnɛ na ɔkyena enni hɔ ntama a, mo a mo gyidi sua, ɛbɛyɛ dɛn na ɔrentumi mma mo nea ehia mo? 31Enti munnnwinnwen nea mubedi, nea mobɛnom anaasɛ nea mubefura ho. 32Na wɔn a wonni gyidi no na bere biara wodwen saa nneɛma no ho. Na mo de, mo Agya a ɔwɔ ɔsoro no nim sɛ eyinom nyinaa ho hia mo. 33Enti monhwehwɛ Onyankopɔn Ahenni ne ne trenee kan, na ɔde nea ehia mo nyinaa bɛka mo ho. 34Enti munnnwinnwen ɔkyena ho. Onyankopɔn no ara de nea ehia mo no bɛma mo. Ɛda biara ne mu nsɛm.
Despre milostenie
1Fiți atenți să nu vă îndepliniți dreptatea1 Unele mss redau: milostenia. voastră înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei! Altfel, nu aveți nicio răsplată de la Tatăl vostru Care este în ceruri!
2Astfel dar, atunci când faci milostenie, nu suna din trâmbiță înaintea ta, cum fac ipocriții în sinagogi și pe străzi, ca să fie slăviți de oameni. Adevărat vă spun că își primesc din plin răsplata! 3Tu însă, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta, 4pentru ca milostenia ta sa fie făcută în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti.
Despre rugăciune
(Mc. 11:25-26; Lc. 11:2-4)
5Atunci când vă rugați, să nu fiți ca ipocriții, căci lor le place să se roage stând în picioare în sinagogi și la colțurile străzilor, ca să fie văzuți de oameni. Adevărat vă spun că își primesc din plin răsplata! 6Tu însă, când te rogi, intră în odăița6 Cu referire la o încăpere izolată din casă, care nu avea de obicei nicio fereastră cu deschidere în exterior; era locul cel mai tainic din casă. Termenul mai poate avea și sensul de cămară, magazie (vezi Lc. 12:24), locul unde erau ținute lucrurile de valoare. ta, încuie ușa după tine și roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti. 7Când vă rugați, să nu repetați la nesfârșit aceleași cuvinte, ca neamurile7 Sau: păgânii., care își închipuie că vor fi ascultate pentru vorbirea lor multă. 8Voi să nu fiți ca ei, pentru că Tatăl vostru știe de ce anume aveți nevoie, mai înainte ca voi să-I cereți.
9Iată deci cum trebuie să vă rugați:
«Tatăl nostru, Care ești în ceruri,
sfințească-se Numele Tău!
10Vie Împărăția Ta,
facă-se voia Ta,
precum în cer, așa și pe pământ!
11Pâinea noastră, cea de toate zilele11 Sau: pentru ziua de astăzi; sau: pentru ziua care vine.,
dă-ne-o nouă astăzi!
12Și iartă-ne datoriile noastre,
precum și noi iertăm datornicilor noștri!
13Și nu ne duce în ispită,13 Cu sensul de: nu ne lăsa să cădem în ispită, având în vedere că Dumnezeu nu ispitește pe nimeni și nici nu poate fi ispitit (vezi Iac. 1:13). Vezi și afirmația lui Isus din Mt. 26:41.
ci scapă-ne de cel rău13 Sau: de rău.!
Căci a Ta este Împărăția
și puterea, și slava, în veci. Amin!»
14Căci, dacă le iertați oamenilor nelegiuirile14-15 Gr.: paraptoma, care literal înseamnă a călca alături., vi le va ierta și vouă Tatăl vostru cel ceresc, 15dar, dacă nu le iertați oamenilor nelegiuirile, nici Tatăl vostru nu vă va ierta nelegiuirile voastre.
Despre post
16Atunci când postiți, nu fiți mohorâți ca ipocriții, căci ei își posomorăsc fețele ca să le arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că își primesc din plin răsplata! 17Tu însă, când postești, unge-ți capul și spală-ți fața, 18ca să nu le arăți oamenilor că postești, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti.
Despre adevăratele comori
(Lc. 11:34-36; 12:33-34; 16:13)
19Nu vă adunați comori pe pământ, unde le distrug moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții, 20ci adunați-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le distrug, și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură. 21Căci, acolo unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta.
22Ochiul este candela trupului. Prin urmare, dacă ochiul tău este sănătos22 Termenul se poate referi la focalizarea atenției asupra unui singur lucru, iar în termeni spirituali și în context, la un devotament total față de Dumnezeu (vezi 1 Cron. 29:17, unde, în LXX, este folosit același termen grecesc). Sau, având în vedere contextul: Dacă ești generos., tot trupul tău va fi plin de lumină, 23dar, dacă ochiul tău este rău23 Vezi nota de la 6:22. Sau: dacă ești zgârcit., atunci tot trupul tău va fi plin de întuneric. Așadar, dacă lumina care este în tine este întuneric, mare este întunericul acesta!
24Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni: căci ori îl va urî pe unul și-l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia și-l va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu și bogăției24 Gr.: mamonas, un termen aramaic care înseamnă bogăție, avere..
Despre îngrijorări
(Lc. 12:22-31)
25De aceea, vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața25 Lit.: sufletul. voastră, gândindu-vă ce veți mânca sau ce veți bea, nici pentru trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca! Oare nu este viața mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea? 26Uitați-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră și nici nu adună în hambare. Și totuși, Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai prețioși decât ele? 27Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la lungimea vieții lui27 Vezi și Ps. 39:5, acolo unde durata vieții este „măsurată“ cu ajutorul unui lat de palmă. Sau: măcar un cot la înălțimea lui?!?!
28Și de ce vă îngrijorați cu privire la îmbrăcăminte? Uitați-vă bine cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu se ostenesc, nici nu torc. 29Și totuși, vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei! 30Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, oare nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor!? 31Așadar, să nu vă îngrijorați, zicând: «Ce vom mânca?» sau «Ce vom bea?» sau «Cu ce ne vom îmbrăca?», 32fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Căci Tatăl vostru cel ceresc știe că aveți nevoie de toate acestea. 33Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și vi se vor da și toate acestea. 34Nu vă îngrijorați deci de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Îi este de ajuns zilei necazul ei.