อพยพ 34 – TNCV & NTLR

Thai New Contemporary Bible

อพยพ 34:1-35

ศิลาชุดใหม่

1องค์พระผู้เป็นเจ้าตรัสกับโมเสสว่า “จงสกัดศิลาอีกสองแผ่นเช่นเดียวกับชุดแรกเพื่อเราจะจารึกข้อความเดิมเหมือนในแผ่นเก่าที่เจ้าทำแตกไปแล้ว 2พรุ่งนี้เช้าจงเตรียมตัวให้พร้อมและขึ้นมาพบเราบนยอดเขาซีนาย 3อย่าให้ใครมาด้วยและห้ามผู้หนึ่งผู้ใดขึ้นมาบนภูเขา แม้แต่ฝูงสัตว์ก็อย่าปล่อยให้มากินหญ้าใกล้ๆ ภูเขา”

4ดังนั้นโมเสสจึงสกัดศิลาสองแผ่นตามแบบชุดแรกและขึ้นไปบนภูเขาซีนายตั้งแต่เช้าตามที่องค์พระผู้เป็นเจ้าทรงบัญชา เขาถือศิลาสองแผ่นนั้นขึ้นไปด้วย 5แล้วองค์พระผู้เป็นเจ้าเสด็จลงมาในเมฆและประทับอยู่ที่นั่นกับโมเสส และประกาศพระนามของพระองค์คือพระยาห์เวห์ 6พระองค์เสด็จผ่านหน้าโมเสสไปพร้อมทั้งประกาศว่า “องค์พระผู้เป็นเจ้าพระยาห์เวห์ พระเจ้าผู้เปี่ยมด้วยความเมตตากรุณาและพระคุณ ทรงกริ้วช้า บริบูรณ์ด้วยความรักมั่นคงและความซื่อสัตย์ 7ผู้แสดงความรักมั่นคงต่อคนนับพันชั่วอายุ โดยให้อภัยความชั่วร้าย การกบฏ และบาป แต่พระองค์จะไม่ทรงละเว้นโทษผู้กระทำผิด พระองค์จะทรงลงโทษลูกหลานของเขาเพราะบาปของบรรพบุรุษถึงสามสี่ชั่วอายุคน”

8โมเสสจึงหมอบลงกับพื้นทันทีและนมัสการ 9เขาทูลวิงวอนว่า “พระองค์เจ้าข้า หากข้าพระองค์เป็นที่โปรดปรานในสายพระเนตรของพระองค์ ขอโปรดเสด็จไปกับข้าพระองค์ทั้งหลาย แม้ว่าข้าพระองค์ทั้งหลายเป็นชนชาติที่ดื้อรั้น ขอทรงอภัยโทษความชั่วร้ายและบาปของข้าพระองค์ทั้งหลาย และขอทรงรับข้าพระองค์ทั้งหลายเป็นมรดกของพระองค์”

10แล้วองค์พระผู้เป็นเจ้าตรัสว่า “เราจะทำพันธสัญญากับเจ้าดังนี้คือ เราจะทำการอัศจรรย์ต่อหน้าชนชาติของเจ้าอย่างที่ไม่เคยทำต่อชนชาติใดในโลกมาก่อน ชนชาติที่เจ้าอยู่ด้วยจะเห็นกิจการอันน่าสะพรึงกลัวที่เราผู้เป็นพระยาห์เวห์จะทำเพื่อเจ้า 11จงปฏิบัติตามสิ่งที่เราสั่งเจ้าไว้ในวันนี้ เราจะขับไล่ชาวอาโมไรต์ ชาวคานาอัน ชาวฮิตไทต์ ชาวเปริสซี ชาวฮีไวต์ และชาวเยบุสออกไปให้พ้นหน้าเจ้า 12จงระวังให้ดี อย่าทำสนธิสัญญาใดๆ กับชาวดินแดนที่เจ้าจะไปถึงนั้น มิฉะนั้นพวกเขาจะเป็นบ่วงดักเจ้า 13จงรื้อทำลายแท่นบูชาของเขา จงทุบทำลายศิลาศักดิ์สิทธิ์และโค่นเสาเจ้าแม่อาเชราห์34:13 คือ สัญลักษณ์ของเจ้าแม่อาเชราห์ของเขาทิ้งให้หมด 14อย่านมัสการพระอื่นใด เพราะองค์พระผู้เป็นเจ้าผู้ทรงพระนามว่า ‘หึงหวง’ เป็นพระเจ้าผู้ทรงหึงหวง

15“จงระวัง อย่าทำสนธิสัญญาใดๆ กับชาวดินแดนนั้น เพราะเมื่อเขาทำตัวแพศยากับพระของเขาและเซ่นสังเวยแก่พระเหล่านั้น เขาจะชวนเจ้าไปร่วม และเจ้าจะกินของเซ่นสังเวยของเขา 16และเมื่อเจ้าเลือกบุตรสาวของพวกเขามาเป็นบุตรสะใภ้ บุตรชายของเจ้าก็จะถูกชักนำให้ตามอย่างภรรยา ทำตัวแพศยานอกใจเรา หันไปหาพระเหล่านั้น

17“เจ้าอย่าหล่อรูปเคารพทั้งหลายขึ้นมา

18“จงฉลองเทศกาลขนมปังไม่ใส่เชื้อ จงกินขนมปังไม่ใส่เชื้อตลอดเจ็ดวันตามที่เราได้สั่งเจ้าไว้ จงทำอย่างนี้เมื่อถึงวาระกำหนดในเดือนอาบีบ เพราะเป็นเดือนที่เจ้าออกมาจากอียิปต์

19“บุตรชายหัวปีและสัตว์หัวปีตัวผู้ทั้งหมดเป็นของเรา ไม่ว่าวัว ลา แพะ แกะ 20ลูกลาหัวปีนั้นให้เอาลูกแกะมาไถ่คืนไป แต่ถ้าไม่ไถ่ จงหักคอลูกลาเสีย แต่บุตรชายหัวปีของเจ้าจะต้องไถ่ไว้ทุกคน

“อย่าให้ผู้ใดมาหาเรามือเปล่าเลย

21“จงทำงานเพียงหกวันและหยุดพักในวันที่เจ็ด แม้ในช่วงไถหว่านและเก็บเกี่ยวก็ต้องหยุดพัก

22“จงฉลองเทศกาลแห่งสัปดาห์ด้วยผลิตผลแรกสุดของการเก็บเกี่ยวข้าวสาลีและเทศกาลรวบรวมผลผลิตในปลายปี34:22 คือ ในฤดูใบไม้ร่วง 23ชายอิสราเอลทุกคนจะต้องมาปรากฏตัวต่อหน้าพระยาห์เวห์องค์เจ้าชีวิตพระเจ้าแห่งอิสราเอลปีละสามครั้ง 24เมื่อเจ้ามาเข้าเฝ้าพระยาห์เวห์พระเจ้าของเจ้าปีละสามครั้งนั้น จะไม่มีผู้ใดมาโลภชิงดินแดนของเจ้า เราจะขับไล่ชนชาติทั้งหลายออกไปต่อหน้าเจ้าและขยายพรมแดนของเจ้าออกไป

25“อย่าถวายเลือดของเครื่องบูชาแก่เราพร้อมกับสิ่งใดๆ ที่ใส่เชื้อ และอย่าให้เครื่องบูชาของพิธีปัสกานั้นเหลือค้างจนถึงรุ่งเช้า

26“จงนำส่วนที่ดีที่สุดของผลิตผลรุ่นแรกจากแผ่นดินของเจ้ามายังพระนิเวศของพระยาห์เวห์พระเจ้าของเจ้า

“อย่าต้มลูกแพะในน้ำนมแม่ของมัน”

27แล้วองค์พระผู้เป็นเจ้าตรัสกับโมเสสว่า “จงเขียนข้อความเหล่านี้ไว้ เพราะเราได้ทำพันธสัญญากับเจ้าและกับอิสราเอลตามนี้” 28โมเสสเข้าเฝ้าองค์พระผู้เป็นเจ้าเป็นเวลาสี่สิบวันสี่สิบคืน ไม่ได้กินหรือดื่มอะไรเลย และเขาจารึกข้อความแห่งพันธสัญญาคือ พระบัญญัติสิบประการลงบนแผ่นศิลาทั้งสองนั้น

ใบหน้าของโมเสสมีรัศมีแจ่มจ้า

29เมื่อโมเสสลงมาจากภูเขาซีนายพร้อมด้วยศิลาจารึกสองแผ่นนั้น โมเสสไม่รู้ว่าใบหน้าของเขามีรัศมีแจ่มจ้าจากการที่ได้สนทนากับองค์พระผู้เป็นเจ้า 30รัศมีแจ่มจ้าบนใบหน้าของเขาทำให้อาโรนและชนอิสราเอลทั้งปวงกลัวจนไม่กล้าเข้าใกล้ 31แต่โมเสสเรียกคนเหล่านั้นมา ดังนั้นอาโรนและผู้นำชุมชนทั้งปวงก็กลับมาหาเขา โมเสสจึงสนทนากับพวกเขา 32หลังจากนั้นชนอิสราเอลทั้งปวงก็มาใกล้โมเสส เขาก็มอบพระบัญชาทั้งปวงซึ่งองค์พระผู้เป็นเจ้าประทานแก่เขาบนภูเขาซีนายให้แก่คนเหล่านั้น

33เมื่อโมเสสสนทนากับพวกเขาจบแล้ว เขาก็เอาผ้ามาคลุมหน้า 34แต่เมื่อใดที่เขาไปเข้าเฝ้าองค์พระผู้เป็นเจ้าเพื่อสนทนากับพระองค์ เขาจะเอาผ้าคลุมหน้าออกจนกว่าจะกลับออกมาแจ้งพระบัญชาแก่ชนอิสราเอล 35เหล่าประชากรจะเห็นใบหน้าของเขามีรัศมีแจ่มจ้า จากนั้นโมเสสก็จะเอาผ้าคลุมหน้าอีกจนกว่าจะกลับไปสนทนากับองค์พระผู้เป็นเจ้าอีกครั้ง

Nouă Traducere În Limba Română

Exodul 34:1-35

Reînnoirea legământului

(Deut. 10:1-5)

1Domnul i‑a zis lui Moise: „Cioplește două table de piatră asemenea celor dintâi, căci Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care le‑ai spart. 2Fii gata dis‑de‑dimineață și urcă de dimineață pe muntele Sinai. Să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui. 3Să nu urce nimeni cu tine și să nu fie nimeni pe tot muntele. De asemenea, să nu pască nici turme, nici cirezi în fața acelui munte.“

4Moise a cioplit două table de piatră, asemenea celor dintâi, și s‑a urcat pe muntele Sinai dis‑de‑dimineață, așa cum i‑a poruncit Domnul, luând în mână cele două table de piatră. 5Domnul S‑a coborât într‑un nor, a stat cu el acolo și a proclamat Numele de „Domnul“. 6Domnul a trecut prin fața lui și a strigat: „Domnul, Domnul Dumnezeu, este milostiv și plin de har, încet la mânie și plin de îndurare și credincioșie. 7El Își păstrează îndurarea față de mii de generații, iertând fărădelegea, nelegiuirea și păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepsește nelegiuirea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la a treia și a patra generație7 Vezi nota de la 20:5..“

8Moise s‑a plecat repede la pământ și s‑a închinat.

9Apoi a zis:

– Stăpâne, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta9 Lit.: în ochii Tăi., Te rog să mergi Tu, Stăpâne, cu noi. Într-adevăr, poporul acesta are ceafa tare, dar iartă‑ne nelegiuirea și păcatul și ia‑ne ca moștenire.

10El i‑a răspuns:

– Iată, Eu închei un legământ. Voi face minuni în fața întregului tău popor, cum n‑au mai fost înfăptuite în nicio țară și în niciun neam. Tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului, căci prin tine voi face lucruri de temut. 11Ia seama la ceea ce‑ți poruncesc azi! Iată, îi voi alunga dinaintea ta pe amoriți, pe canaaniți, pe hitiți, pe periziți, pe hiviți și pe iebusiți. 12Ai grijă ca nu cumva să închei legământ cu locuitorii țării în care vei intra, ca să nu fie o cursă pentru tine în mijlocul tău. 13Dimpotrivă, să le dărâmați altarele, să le zdrobiți stâlpii sacri și să le tăiați așerele13 Ebr.: așerim, simboluri din lemn ale zeiței canaanite Așera sau ale zeiței Aștoret (numită în greacă Astarte), împlântate pe o înălțime, sub un copac umbros, alături de un altar. Sau: stâlpi sacri; crânguri sacre.. 14Căci tu nu trebuie să te închini niciunui alt dumnezeu, fiindcă Domnul, al Cărui Nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos.

15Să nu închei legământ cu locuitorii țării, ca nu cumva, atunci când se vor prostitua înaintea15 Lit.: după. dumnezeilor lor15-16 Este vorba fie de ritualurile care implicau prostituția sacră, foarte răspândită în Canaan, fie de faptul că simpla închinare la idoli este o infidelitate (o prostituție) înaintea lui Dumnezeu. și le vor aduce jertfe, cineva să te invite și pe tine și să mănânci din jertfele lui, 16și ca nu cumva să iei soții dintre fetele lor pentru fiii tăi și astfel, fetele lor, prostituându‑se înaintea dumnezeilor lor, să‑i facă și pe fiii tăi să se prostitueze înaintea acestor dumnezei.

17Să nu‑ți faci dumnezei turnați.

18Să ții Sărbătoarea Azimelor. Șapte zile să mănânci azime, așa cum ți‑am poruncit, la timpul hotărât, în luna Abib18 Vezi nota la 13:4., pentru că în luna Abib ai ieșit din Egipt.

19Primul rod al fiecărui pântec este al Meu. Fiecare mascul din turmele tale, întâii născuți ai vacilor și ai oilor, sunt ai Mei. 20Întâiul născut al măgăriței să‑l răscumperi cu un miel20 Vezi nota la 13:13., iar dacă nu‑l vei răscumpăra, să‑i frângi gâtul20 Vezi nota la 13:13.. Să răscumperi pe toți întâii născuți ai fiilor tăi. Nimeni să nu se înfățișeze înaintea Mea cu mâinile goale.

21Să lucrezi șase zile, iar în a șaptea zi să te odihnești; chiar și în perioada aratului și a secerișului să te odihnești.

22Să ții Sărbătoarea Săptămânilor22 Vezi nota de la 23:16., a primelor roade din secerișul grâului, precum și Sărbătoarea Culesului22 Vezi nota de la 23:16. la sfârșitul anului. 23De trei ori pe an, toți bărbații să se înfățișeze înaintea Stăpânului Domn, Dumnezeul lui Israel. 24Eu voi alunga neamuri dinaintea ta și îți voi lărgi hotarele. Și nimeni nu‑ți va pofti țara când te vei sui să te înfățișezi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, de trei ori pe an.

25Să nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, iar jertfa de la Sărbătoarea Paștelui să nu rămână până dimineața.

26Primele roade ale pământului să le aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău.

Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.26 Vezi nota de la 23:19.

27Apoi Domnul i‑a zis lui Moise:

– Scrie‑ți cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte am încheiat legământ cu tine și cu Israel.

28Moise a stat acolo cu Domnul timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, timp în care n‑a mâncat pâine și n‑a băut apă. El a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.

Strălucirea feței lui Moise

29Moise a coborât de pe muntele Sinai. A coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână și nu știa că pielea feței sale strălucea pentru că vorbise cu Dumnezeu. 30Aaron și toți fiii lui Israel s‑au uitat la Moise și iată că pielea feței lui strălucea; și se temeau să se apropie de el. 31Dar Moise i‑a chemat, astfel că Aaron și conducătorii comunității s‑au întors la el, iar Moise le‑a vorbit. 32După aceea, toți fiii lui Israel s‑au apropiat, și el le‑a dat toate poruncile pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai.

33Când Moise a terminat de vorbit cu ei, și‑a așezat un văl pe față. 34Ori de câte ori mergea Moise înaintea Domnului ca să‑I vorbească, își lua vălul de pe față până când ieșea. Iar când ieșea, le spunea fiilor lui Israel ce i s‑a poruncit. 35Fiii lui Israel vedeau că pielea feței lui Moise strălucea. Și Moise își punea din nou vălul pe față, până când intra să vorbească cu Domnul.