Inutusan ng Dios si Abraham na Ihandog si Isaac
1Dumating ang panahon na sinubukan ng Dios si Abraham. Tinawag niya si Abraham, at sumagot si Abraham sa kanya. 2Pagkatapos, sinabi niya, “Dalhin mo ang kaisa-isa22:2 kaisa-isa: o, katangi-tangi. at pinakamamahal mong anak na si Isaac, at pumunta kayo sa lupain ng Moria. Umakyat kayo sa bundok na ituturo ko sa iyo at ialay mo siya sa akin bilang handog na sinusunog.”
3Kinabukasan, maagang nagsibak si Abraham ng mga kahoy na gagamitin sa paghahandog, at isinakay niya ito sa asno. Lumakad siya kasama si Isaac at ang dalawa niyang aliping lalaki papunta sa lugar na sinabi sa kanya ng Dios. 4Nang ikatlong araw ng kanilang paglalakbay, nakita ni Abraham sa di-kalayuan ang lugar na sinabi sa kanya ng Dios. 5Kaya sinabi ni Abraham sa dalawa niyang alipin, “Dito muna kayo at bantayan ninyo ang asno, dahil aakyat kami roon para sumamba sa Dios. Babalik din kami agad.” 6Ipinapasan ni Abraham kay Isaac ang mga kahoy na gagamitin sa paghahandog, at siya ang nagdala ng itak at sulo.
7Habang lumalakad sila, sinabi ni Isaac, “Ama!” Sumagot si Abraham, “Bakit anak?” Nagtanong si Isaac, “May dala po tayong sulo at panggatong pero nasaan po ang tupa na ihahandog?”
8Sumagot si Abraham, “Anak, ang Dios mismo ang magbibigay sa atin ng tupang ihahandog.” At nagpatuloy sila sa paglalakad.
9Nang dumating sila sa lugar na sinabi ng Dios, gumawa si Abraham ng altar na bato, at inihanda niya ang mga kahoy sa ibabaw nito. Pagkatapos, iginapos niya si Isaac at inihiga sa ibabaw ng altar. 10Kinuha niya ang itak. At nang papatayin na sana niya si Isaac, 11tinawag siya ng anghel ng Panginoon mula sa langit, “Abraham! Abraham!” Sumagot si Abraham, “Narito po ako.” 12Sinabi ng anghel, “Huwag mong patayin ang anak mo! Ngayon, napatunayan ko na may takot ka sa Dios dahil hindi mo ipinagkait ang kaisa-isa mong anak.” 13Paglingon ni Abraham, may nakita siyang isang lalaking tupa na ang sungay ay nasabit sa mga sanga ng kahoy, at hindi na ito makaalis. Kaya kinuha ito ni Abraham at inihandog bilang handog na sinusunog kapalit ng kanyang anak. 14Tinawag ni Abraham ang lugar na iyon na “Naglalaan ang Panginoon.” Ito ang pinagmulan ng kasabihang, “Sa bundok ng Panginoon may inilalaan siya.”
15Muling tinawag ng anghel ng Panginoon si Abraham mula sa langit. 16-17Sinabi niya, “Ito ang sinasabi ng Panginoon: Sumusumpa ako sa sarili ko na pagpapalain kita nang lubos dahil hindi mo ipinagkait sa akin ang kaisa-isa mong anak. Bibigyan kita ng mga lahi na kasindami ng mga bituin sa langit at ng buhangin sa dalampasigan. Sasakupin nila ang mga lungsod ng kanilang mga kaaway. 18At sa pamamagitan ng iyong mga lahi,22:18 mga lahi: o, lahi. pagpapalain ko ang lahat ng bansa sa mundo, dahil sumunod ka sa akin.”
19Pagkatapos nito, binalikan nila Abraham at Isaac ang kanilang mga alipin. At bumalik sila sa Beersheba at doon na nanirahan.
Ang mga Lahi ni Nahor
20Pagkalipas ng ilang panahon, nabalitaan ni Abraham na ang kapatid niyang si Nahor ay may mga anak kay Milca: 21Si Uz ang panganay, sumunod sina Buz, Kemuel (ang ama ni Aram), 22Kesed, Hazo, Pildas, Jidlaf at Betuel. 23Silang walo ay ang mga anak ni Nahor kay Milca. Si Betuel ang ama ni Rebeka. 24May mga anak din si Nahor sa isa pa niyang asawa na si Reuma. Silaʼy sina Teba, Gaham, Tahas at Maaca.
Încercarea credinței lui Avraam
1După toate acestea, Dumnezeu l‑a pus la încercare pe Avraam și i‑a zis:
– Avraam!
El a răspuns:
– Iată‑mă!
2Dumnezeu i‑a zis:
– Ia‑l pe fiul tău, pe singurul tău fiu pe care‑l iubești, pe Isaac, du‑te în ținutul Moria și jertfește‑l acolo ca ardere‑de‑tot pe unul dintre munții despre care îți voi spune.
3Avraam s‑a sculat dis‑de‑dimineață, și‑a înșeuat măgarul, i‑a luat pe doi dintre slujitorii săi și pe fiul său Isaac, a tăiat lemne pentru arderea‑de‑tot, apoi s‑a ridicat și a plecat spre locul despre care îi vorbise Dumnezeu. 4A treia zi, Avraam și‑a ridicat ochii și a văzut locul de departe. 5Atunci Avraam le‑a zis slujitorilor săi: „Rămâneți aici cu măgarul; eu și băiatul vom merge până acolo, ne vom închina, iar după aceea ne vom întoarce la voi.“ 6Avraam a luat lemnele pentru arderea‑de‑tot și le‑a pus pe umerii fiului său Isaac, iar el a dus focul și cuțitul. Și cei doi au plecat împreună.
7Isaac i‑a zis tatălui său, Avraam:
– Tată!
El a răspuns:
– Iată‑mă, fiule.
Isaac i‑a zis:
– Iată focul și lemnele, dar unde este mielul pentru arderea‑de‑tot?
8Avraam i‑a răspuns:
– Dumnezeu Însuși Se va îngriji de mielul pentru arderea‑de‑tot, fiule.
Și cei doi au mers împreună mai departe. 9Când au ajuns în locul despre care îi spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acolo un altar și a așezat lemnele pe el. După aceea, l‑a legat pe fiul său Isaac și l‑a pus pe altar, deasupra lemnelor. 10Apoi Avraam și‑a întins mâna și a luat cuțitul ca să‑l înjunghie pe fiul său.
11Dar Îngerul Domnului l‑a strigat din ceruri și i‑a zis:
– Avraam! Avraam!
El a răspuns:
– Iată‑mă!
12Îngerul i‑a zis:
– Nu pune mâna pe băiat. Nu‑i face nimic, pentru că acum știu că te temi de Dumnezeu, întrucât nu l‑ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.
13Avraam și‑a ridicat ochii, s‑a uitat și iată că înapoia sa era un berbec prins cu coarnele într‑un tufiș. S‑a dus, a luat berbecul și l‑a jertfit ca ardere‑de‑tot în locul fiului său. 14Avraam a pus acelui loc numele „Domnul va purta de grijă“14 Ebr.: YHWH Yireh.. De aceea se spune și astăzi: „La muntele Domnului se va purta de grijă.14 Sau: La muntele unde Se va arăta. Domnul; sau: Pe munte Se va arăta Domnul.“
15Îngerul Domnului l‑a strigat din ceruri pentru a doua oară pe Avraam 16și i‑a zis: „Deoarece ai făcut acest lucru și nu l‑ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, jur pe Mine Însumi, zice Domnul, 17că te voi binecuvânta cu adevărat și‑ți voi înmulți foarte mult sămânța17 Vezi nota de la 12:7., cât stelele cerurilor și cât nisipul de pe țărmul mării. Sămânța ta va stăpâni poarta dușmanilor ei, 18iar prin sămânța18 Vezi nota de la 12:7. ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului, pentru că M‑ai ascultat.“ 19Avraam s‑a întors la slujitorii săi, iar ei s‑au ridicat și au mers împreună cu el la Beer-Șeba. Și Avraam a locuit în Beer-Șeba.
Urmașii lui Nahor
20După toate acestea, i s‑a spus lui Avraam, spunându‑i‑se: „Iată, Milca i‑a născut și ea copii fratelui tău, Nahor: 21pe Uț, întâiul său născut, pe Buz, fratele acestuia, pe Chemuel, tatăl lui Aram, 22pe Chesed, pe Hazo, pe Pildaș, pe Yidlaf și pe Betuel.“ 23Lui Betuel i s‑a născut Rebeca. Pe aceștia opt i‑a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam. 24De asemenea, Reuma, țiitoarea24 Țiitoarea (concubina) era o soție de rang secundar. Vezi Jud. 19:3-5. lui, i‑a născut pe Tebah, pe Gaham, pe Tahaș și pe Maaca.
