Ang Kasamaan ng mga Pinuno ng Israel
1Nakakaawa kayong mga pinuno ng Zion at Samaria na nagpapasarap sa buhay at walang pakialam. Itinuturing ninyo ang inyong mga sarili na mararangal na tao ng nangungunang bansa, at sa inyo lumalapit ang inyong mga mamamayan na nangangailangan. 2Tingnan ninyo kung ano ang nangyari sa lungsod ng Calne, ang malaking lungsod ng Hamat, at ang lungsod ng Gat sa Filistia. Mas makapangyarihan ba kayo kaysa sa mga kahariang iyon? Mas malawak ba ang inyong lupain kaysa sa kanila?
3Kawawa kayong nag-aakala na hindi darating sa inyo ang araw ng pagpaparusa. Dahil sa ginagawa ninyong kasamaan, lalo ninyong pinadadali ang araw na iyon na maghahari ang karahasan.
4Kawawa kayong mga pahiga-higa lang sa inyong mga mamahaling kama6:4 mamahaling kama: sa literal, higaan na may mga bahaging yari sa pangil ng elepante. at nagpapakabusog sa masasarap na pagkaing karne ng batang tupa at ng pinatabang guya.
5Kawawa kayong mga kumakatha ng mga awit habang tumutugtog ng alpa at mahilig tumugtog ng mga tugtugin katulad ni David.
6Kawawa kayong malalakas uminom ng alak at gumagamit ng mamahaling pabango, pero hindi nagdadalamhati sa sasapiting pagbagsak ng inyong bansa.6:6 pagbagsak ng inyong bansa: sa literal, pagbagsak ni Jose, na ang ibig sabihin ay ang mga lahi ni Jose o ang bansang Israel. 7Kaya kayong mga pinuno ang unang bibihagin at matitigil na ang inyong mga pagpipista at pagwawalang-bahala.
Kinamumuhian ng Panginoon ang Pagmamataas ng Israel
8Sumumpa ang Panginoong Dios, ang Dios na Makapangyarihan. Sinabi niya, “Kinamumuhian ko ang pagmamataas ng mga lahi ni Jacob, at kinasusuklaman ang matitibay na bahagi ng kanilang lungsod. Kaya ipapasakop ko sa kaaway ang kanilang lungsod at ang lahat ng naroroon.”
9Kung may sampung tao na matitira sa isang bahay, lahat sila ay mamamatay. 10Ang bangkay ng namatay ay kukunin ng kanyang kamag-anak upang sunugin. Tatanungin niya ang nagtatago6:10 nagtatago: o, natira. sa kaloob-looban ng bahay, “May kasama ka pa riyan?”6:10 May kasama ka pa riyan: o, May bangkay pa ba riyan? Kapag sumagot siya ng wala, sasabihin ng nagtanong, “Tumahimik ka na! Baka mabanggit mo pa ang pangalan ng Panginoon at maparusahan tayo.” 11Ang totoo, kapag ang Panginoon na ang nag-uutos, mawawasak ang lahat ng bahay, malaki man o maliit.
12Makakatakbo ba ang kabayo sa batuhan? Makakapag-araro ba ang baka roon? Siyempre hindi! Pero binaliktad ninyo ang katarungan para mapahamak ang tao, at ang katarungan ay ginawa ninyong masama. 13Tuwang-tuwa kayo nang nasakop ninyo ang mga bayan ng Lo Debar at Karnaim, at sinasabi ninyo, “Natalo natin sila sa pamamagitan ng sarili nating kalakasan.” 14Pero ito ang sagot ng Panginoong Dios na Makapangyarihan, “Kayong mga mamamayan ng Israel ay ipasasalakay ko sa isang bansa. Pahihirapan nila kayo at sasakupin ang inyong lugar mula Lebo Hamat hanggang sa lambak ng Araba.”
Vai de cei ce trăiesc fără grijă
1Vai de cei ce trăiesc fără grijă în Sion,
de cei ce se încred în muntele Samariei,
oameni distinși ai celui mai de seamă dintre neamuri,
la care apelează Casa lui Israel!
2Treceți la Calne și priviți!
Mergeți de acolo la marele Hamat
și coborâți apoi la Gatul filistenilor!
Sunt ele mai bune decât cele două regate ale voastre?
Sunt teritoriile lor mai mari decât ale voastre?
3Ați îndepărtat ziua cea rea3 În sensul că nu vor să se gândească la o asemenea zi.
și ați adus aproape tronul violenței!
4Ei se culcă pe paturi de fildeș,
lenevesc în așternuturile lor,
mănâncă miei din turmă
și viței din mijlocul grajdului.
5Petrec5 Sensul termenului ebraic este nesigur. în sunetul harfei5 Sau: Cântă cu îndemânare la harfă.,
și, asemenea lui David, improvizează la instrumentele muzicale!
6Beau vin din cupe mari
și se ung cu cele mai bune uleiuri,
dar nu sunt mâhniți din cauza dezastrului lui Iosif!
7De aceea, ei vor merge acum în captivitate în fruntea captivilor,
și vor înceta astfel strigătele de veselie ale celor ce leneveau!
Domnul detestă mândria lui Israel
8Stăpânul Domn a jurat pe Sine Însuși. Astfel zice Domnul, Dumnezeul Oștirilor:
„Mi‑e scârbă de mândria lui Iacov
și îi urăsc fortărețele;
voi da pe mâna dușmanului cetatea
și tot ce este în ea!“
9Dacă vor mai fi lăsați zece bărbați într‑o casă și aceia vor muri! 10Iar când ruda vreunuia va veni să‑i scoată trupul10 Lit.: oasele. din casă, ca să‑l ardă,10 Probabil un foc comemorativ, practica incinerării nefiind răspândită la israeliți (vezi Ier. 34:5). și‑l va întreba pe cel care încă mai este ascuns în nișa casei: „Mai este cineva cu tine?“, i se va răspunde: „Nu!“ Atunci ruda va zice: „Tăcere! Căci nu trebuie să amintim Numele Domnului!“
11Căci iată că Domnul poruncește,
și casa cea mare va fi prefăcută în fărâme,
iar casa cea mică11 Casa cea mare și casa cea mică fac referire probabil la casa de vară și la casa de iarnă (cf. 3:15). – în bucățele!
12Pot caii să alerge pe stâncă
sau poate cineva să are acolo cu boii12 Sau: sau poate cineva să are marea cu boii.?
Totuși, voi ați prefăcut judecata în fiere,
iar rodul dreptății – în pelin.
13Voi vă bucurați de ceea ce s‑a întâmplat la Lo‑Debar13 Lo‑Debar înseamnă Nimic.
și ziceți: „Oare nu prin puterea noastră am cucerit noi Karnaimul13 Karnaim înseamnă Două cornuri.?“
14„Dar iată că voi ridica împotriva ta, Casă a lui Israel,
zice Domnul, Dumnezeul Oștirilor,
un neam care te va asupri
de la Lebo Hamat14 Sau: intrarea în Hamat. până la Valea Arabei14 Denumirea, în Vechiul Testament, a riftului care se întinde de la Marea Galileei până la Marea Roșie; de obicei se referă la Valea Iordanului..“
