Lucas 4 – OL & MTDS

O Livro

Lucas 4:1-44

A tentação de Jesus

(Mt 4.1-11; Mc 1.12-13)

1Então Jesus, cheio do Espírito Santo, deixou o rio Jordão e foi impelido pelo Espírito para as terras áridas e desertas da Judeia, 2onde o Diabo o tentou durante quarenta dias. No decurso de todo este tempo, não comeu; por fim sentiu fome.

3E o Diabo disse-lhe: “Se és o Filho de Deus, manda a esta pedra que se transforme em pão.”

4Mas Jesus respondeu-lhe: “Está escrito nas Escrituras:

‘Nem só de pão viverá o homem.’ ”4.4 Dt 8.3.

5Então o Diabo levou-o a um alto sítio e mostrou-lhe num relance todos os reinos do mundo, 6e disse-lhe: “Dar-te-ei toda a autoridade sobre eles e a sua glória, porque, como me pertencem, posso dá-los a quem eu quiser. 7Será tudo teu se me adorares.”

8Ao que Jesus retorquiu:

“ ‘Adorarás o Senhor teu Deus. Só a Ele servirás.’4.8 Dt 6.13.

É assim que vem nas Escrituras.”

9Então o Diabo levou-o até Jerusalém, ao telhado do templo e disse-lhe: “Se és o Filho de Deus, salta! 10Pois, segundo as Escrituras:

‘Deus dará ordens aos seus anjos para que te guardem a teu respeito.

11Eles te susterão com as suas mãos,

para que não tropeces nas pedras do caminho.’ ”4.11 Sl 91.11-12.

12Jesus respondeu: “As Escrituras também dizem:

‘Não deves provocar o Senhor, teu Deus.’ ”4.12 Dt 6.16.

13Quando o Diabo pôs fim a todas estas tentações, deixou-o por algum tempo e foi embora.

Jesus rejeitado em Nazaré

(Mt 4.12-17; 13.54-58; Mc 1.14-15; 6.1-6)

14Então Jesus voltou para a Galileia, cheio do poder do Espírito Santo, e em breve era conhecido em toda aquela região. 15Ensinava nas sinagogas e todos o glorificavam.

16Quando foi à aldeia de Nazaré, a terra da sua infância, dirigiu-se como de costume à sinagoga, no sábado, e levantou-se para ler as Escrituras. 17Deram-lhe o livro do profeta Isaías e abriu-o no lugar onde está escrito:

18“O Espírito do Senhor está sobre mim,

porque ele me ungiu para levar boas novas aos pobres.

Enviou-me para anunciar a liberdade aos cativos

restituir a vista aos cegos,

pôr em liberdade os que estão oprimidos,

19e para proclamar o tempo do favor de Deus.”4.19 Is 61.1-2; 58.6.

20Fechando o livro, tornou a dá-lo ao assistente e sentou-se, enquanto todos na sinagoga o miravam atentamente. 21E começou por dizer: “Hoje se cumpriram estas Escrituras!”

22Os que ali se achavam louvaram-no, admirados com as belas palavras que lhe saíam dos lábios. “Como pode ser isto?”, perguntavam. “Não é o filho de José?”

23E ele disse mais: “Com certeza que me contarão aquele provérbio: ‘Médico, cura-te a ti mesmo!’ Como quem diz: ‘Porque não fazes aqui na tua própria cidade milagres iguais aos que fizeste em Cafarnaum?’ 24É realmente como vos digo: nenhum profeta é aceite na sua própria terra. 25Digo-vos com toda a verdade que havia muitas judias viúvas necessitadas em Israel, no tempo de Elias, porque havia três anos e meio que não chovia e a fome alastrava pela terra. 26E Elias não foi enviado por Deus a socorrer nenhuma outra viúva, senão a Zarefate, na terra de Sídon. 27E o profeta Eliseu apenas curou Naamã, o arameu, e não os muitos judeus leprosos que necessitavam de ajuda.”

28Estas palavras provocaram a ira do auditório. 29Levantando-se, atacaram Jesus, levando-o até à beira do monte, sobre o qual a cidade se erguia, a fim de o empurrarem para o precipício. 30Ele, porém, atravessando pelo meio da multidão, deixou-os.

Jesus expulsa um espírito mau

(Mc 1.21-28)

31Então Jesus foi para Cafarnaum, cidade da Galileia, e ensinava na sinagoga local todos os sábados. 32Também ali o povo se admirava do seu ensino, porque falava com autoridade.

33Certa vez, estando a ensinar na sinagoga, estava ali presente um homem dominado pelo espírito de um demónio impuro, que começou a gritar: 34“Vai-te embora! Porque nos vens inquietar, Jesus de Nazaré? Vieste destruir-nos? Sei quem és: és o santo Filho de Deus!” 35Jesus, porém, impediu-o de falar. “Cala-te!”, disse ao demónio. “Sai dele!” O demónio atirou o homem ao chão, à vista da multidão, e deixou o homem, sem lhe fazer mais nenhum mal.

36Tomados todos de pasmo, debatiam o sucedido uns com os outros. “Que há nas suas palavras que lhe dá autoridade e poder para que até os espíritos impuros lhe obedeçam e vão embora?”, perguntavam. 37A notícia do que ele tinha feito depressa se espalhou por toda a região.

Jesus cura muitos doentes

(Mt 8.14-16; Mc 1.29-34)

38Levantou-se, deixou a sinagoga e dirigiu-se a casa de Simão. A sogra deste estava doente e com febre alta. E pediram-lhe que a curasse. 39Chegando junto dela, Jesus mandou que a febre baixasse e esta logo desapareceu. Então ela levantou-se e foi servi-lo.

40Ao pôr-do-sol, todos os que tinham doentes com várias doenças trouxeram-nos a Jesus. Ele, tocando-os com as suas mãos, curava-os. 41De muitos saíam demónios aos gritos, dizendo: “Tu és o Filho de Deus!” Ele repreendia os demónios e não os deixava falar, pois sabiam que era o Cristo.

Jesus ora e anuncia a boa nova

(Mc 1.35-38)

42No dia seguinte, de manhã cedo, Jesus saiu para um lugar deserto e o povo procurou-o. Quando o encontraram, pediram-lhe muito que não os deixasse. 43Porém, ele respondeu: “Tenho de pregar as boas novas do reino de Deus também noutros lugares, pois para isso fui enviado.”

44E andava de terra em terra, pregando nas sinagogas de toda a Judeia.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 4:1-44

Jesustaca diablomi pandachisha nishca

(Mat 4:1-11; Mar 1:12-13)

1Jesusca Jordán yacumantaca, jucha illaj Espirituhuan jundami tigrarca. Paitaca, Diospaj Espiritumi shitashca pambaman pusharca. 2Chuscu chunga punllacunata imata mana micushpa chaipi cashcamantami, yaricaihuan carca. Chaimantami diabloca, pandachingapaj shamurca.

3Diabloca, Jesustaca:

—Can Diospaj Churitaj cashpaca, cai rumitaca tanda tucuchun niari— nircami.

4Chashna nijpi Jesusca:

—Dios Quillcachishcapica: “Runacunaca mana tandallahuanchu causan, ashtahuanpish Taita Dios rimashca tucui shimicunahuanpishmi causan” ninmi— nircami.

5Chai huashaca diabloca, jatun urcu jahuamanmi Jesusta pusharca. Chai jahuamantami cai pacha tucui llajtacunata, shuj ricuillapi tucuita ricuchirca. 6Chai huashaca, cashnami nirca:

—Cai tucui sumaj, jatun llajtacunata mandanataca, Canmanmi cusha. Tucui caicunataca ñucamanmi curca. Ñucapaj cashcamantaca, ñuca piman cusha nishpaca cushallami. 7Cambaj cachun nishpaca, pambacama cumurishpa ñucata adorajpica, tucuita Canman cushallami— nircami.

8Chashna nijpimi, Jesusca:

—Satanás, caimanta anchui. Dios Quillcachishcapica: “Canta Mandaj Diosllata adorangui, Pai munashcallata rurangui” ninmi— nircami.

9Chaimantaca diabloca, Jesusta Jerusalenman pushashpami, Diospaj huasi torre jahua puntapi churarca. Chaipica cashnami nirca:

—Can Diospaj Churitaj cashpaca, caimanta ucuman huashicui. 10-11Illu Dios Quillcachishcapica:

“Diosca Canta japichun, Paipaj angelcunata cachangallami.

Cambaj chaquicuna rumipi ama chugririchunca,

paicunapaj maquihuan japingallami” ninmi— nircami.

12Shina nijpi, Jesusca:

—Dios Quillcachishcapica, cashnapishmi nicun: “Canta Mandaj Diostaca, ama can munashcata rurachisha nishpa pʼiñachinguichu” nicunmi— nircami.

13Chashna tucuita rurashpapish, manataj urmachi tucushpaca, diabloca shujtaj punllacama saquircallami.

Jesustaca Galileapica mana crishcacunachu

(Mat 4:12-17; 13:53-58; Mar 1:14-15; 6:1-6; 9:50)

14Jesusca, Diospaj Espirituhuan cashpami, Galileamanca tucuita rurai tucuj tigramurca. Pai imalla rurashcataca, chai muyundij tucui llajtacunapimi huashan huashan yachaj chayachircacuna. 15Israelcuna tandanacuna huasicunapi Jesús yachachishcata uyajcunaca, tucuicunami alli nircacuna.

16Pai huiñashca Nazaret puebloman tigramushpaca, Jesusca Pai ruraj cashca shinallatajmi, sabadopica tandanacuna huasiman rirca. Dios Quillcachishcata chai ucupi reźangapaj shayarijpica, 17Dios ima nishcata huillaj Isaiaspaj librotami curcacuna. Chai librota japishpaca, cashna quillcashca tiyacuntami pascarca:

18«Mandaj Diospaj Espiritumari Ñucapi tiyacun,

caicunata rurachunmi, Paitaca Ñucapi churarca:

Huajchacunaman alli huillaita huillachun,

Shungu pʼaquirishcacunata alliyachichun,

‘Preźucunatapish llujshichij’ nishpa cacharichun,

mana ricujcunapaj ñahuita pascachun,

sarushca causacujcunatapish cacharichichun,

19Mandaj Dios quishpichina huata

chayamushcata huillachunmi cachahuarca» nishcatami reźarca.

20Chaita reźashcahuan, Librota pillushpaca, tandanacuna huasipi ricujman cushpa tiyarircallami. Chaita uyashpaca, tandanacuna huasipi cajcunaca, Jesusta chaparashpami tiyacurcacuna. 21Chaimantami Jesusca: «Cunan punllamari cai quillcaca pajtashca. Chaitami cancunapaj quiquin ñahuihuan ricucunguichij» nircami.

22Jesusmantaca, tucuicunami alli runa cashcata parlanacurcacuna. Shinallataj chai sumaj shimicunata huillashcamantacarin, mancharircacunami. «¿Jalachij, caica Josepaj churitaj shiná?» ninacurcami.

23Shina nijpimi, Jesusca: «Nijcunapaj shimimantaca cancunaca: “Jambij, can quiquinllataj jambiriari” nishcatachari yuyarishpa tiyacunguichij. Chai yuyaipi nishca shinaca: “Capernaumpica, achca milagrocunatami rurashcata uyashcanchij. Cai, Cambaj llajtapipish chaitaca rurairi” nicunguichijchari» nircami.

24Jesusca, cashnapishmi nirca:

«Caitatajca yuyaipi charichij, Dios ima nishcata huillajtaca, quiquin llajtapimi pi mana uyashun nincuna. 25Illu, cai israel llajtapica chashnatajmi tucurca: Elías huillacui punllacunapimi achca viudacuna tiyarca. Chai punllacunapi quimsa huata, sujta quillata mana tamyajpimi, tucui llajtapi jatun yaricai tiyarca. 26Shina cajpipish Diosca, Eliastaca israelcunapura viudacunapajmanca, pipajman mana cacharcachu. Ashtahuanpish Sidón llajtapi caj Sarepta pueblopi causaj shuj viudapajmanmi cacharca. 27Shinallataj Dios ima nishcata huillaj Eliseo huillacui punllacunapipish israelcunapurapica, achcacunami leprahuan apiyacuj ungushcacuna tiyarca. Chai tucui ungushcacuna tiyajpipish, paicunataca shujllatapish mana alliyachishpa, ashtahuanpish Siria llajtamanta Naamán shuti runallatamari leprata pʼicharca» nircami.

28Chashna nijpica, tandanacuna huasipi tucui tiyacujcunami Jesus-huanca yallitaj pʼiñarircacuna. 29Chashna pʼiñarishpa, huaica jatarishpami, Jesustaca pueblomanta llujshichircacuna. Chaimantaca chai puebloca, urcu jahuapi cashcamantami, cʼaca quinrita singuchingapaj, chaiman pusharcacuna. 30Ashtahuanpish Jesusca, paicunapaj chaupillatataj llujshishpa rircallami.

Jesusca mapa espíritu japishca runatami alliyachishca

(Mar 1:21-28)

31Chaimanta rishpaca Jesusca, Galileallapitaj caj Capernaum pueblomanmi huichiyarca. Chaipimi sabadocunapi yachachicurca. 32Pai yachachishca shimicunata uyajcunaca, Pai quiquintaj mandashpa yachachijpimi mancharircacuna.

33Chai tandanacuna huasipica, mapa supai espíritu japishca shuj runami tiyacurca. Paimi sinchita cashna caparirca:

34—¡Nazaretmanta Jesús, ñucanchijta saqui! ¿Ñucanchijtaca imata ninamantaj shamungui? ¿Chingachingapajchu shamungui imatagari? Cantaca, Diospajlla cashcata, jucha illaj cashcata rijsinimari— nircami.

35Chashna nijpi, Jesusca supaitaca:

—¡Upalla siri, cai runamanta llujshi!— nishpami jarcashpa rimarca.

Shina nijpica supaica chai runataca, tucuicunapaj ñaupajpi urmachishpa, mana imata llaquichishpa llujshircallami.

36Tucui chaipi cajcunaca, mancharishpa cushicushpami, caishuj chaishuj: «¿Cai runaca imataj canchu, imamí? Tucuita mandashpa caźuchinllamari. Millai espiritucunatapish rimashpalla llujshichishpa cachanllamari» ninacurcami. 37Jesús chashna rurashcataca, chai muyundij llajtacunapipish huashanmi yachaj chayarcacuna.

Achca ungushcacunatami Jesús alliyachishca

(Mat 8:14-20; Mar 1:29-39)

38Chai tandanacuna huasimanta llujshishpaca Jesusca, Simonpaj huasimanmi yaicurca. Chaipica, Simonpaj suegra yallitaj fiebrehuan cajpimi, alliyachichun Jesusta mañarcacuna. 39Chai ungushcata Pai cumurishpa ricushpaca, fiebretami anchurichun sinchita rimarca. Pai rimanca fiebre anchurijpica, Pedropaj suegraca jatarishcahuan paicunaman cararcallami.

40Ña inti huashicucujpimi, tucui laya ungüihuan cajcunata Jesuspajman pushamurcacuna. Chai tucui ungushcacunatami, paicunapaj jahuapi maquita churashpa alliyachirca. 41Achcacunamantami supaicunapish: «¡Canca, Diospaj Churimari cangui!» nishpa, caparirishpa llujshircacuna.

Quishpichij Cristo cashcata yachashpa, chashna rimai callarijpimi, Jesusca sinchita jarcashpa paicunataca mana rimajta saquirca.

42Ña achijyashcatami, Jesusca chaimanta llujshishpa, pi mana causan chulunllaman rirca. Ashtahuanpish gentecunaca, Jesusta catishpa mashcashpami, Pai maipi cashcaman chayagrijcuna carca. Paita japishpaca, ‘Ñucanchijhuan saquiripailla’ nishpami, Jesustaca jarcarcacuna. 43Ashtahuanpish Jesusca: «Ñucataca, Taita Diosca, Pai mandacun alli huillaita huillachunmari cachahuarca. Chaimanta cai huillaitaca, shujtaj pueblocunapipish huillagrinamari cani» nircami.

44Chashnami Jesusca, Galileapica tandanacuna huasicunapi huillashpa purirca.