As lâmpadas de azeite e o pão consagrado
(Êx 27.20-21)
1O Senhor disse a Moisés: 2“Dá instruções ao povo para que te traga azeite puro para ser usado nas lâmpadas do tabernáculo, para que estejam ardendo continuamente. 3Aarão colocará esta chama eterna no lado de fora do véu que esconde a arca do testemunho, na tenda do encontro, e ocupar-se-ão dela de forma a que brilhe toda a noite diante do Senhor, sem nunca se apagar. Isto é uma lei que nunca será alterada em todas as gerações. 4Será uma chama que arderá eternamente perante o Senhor, por todas as gerações.
5-6Em cada dia de sábado o sumo sacerdote colocará doze pães, em duas fileiras, sobre a mesa de ouro puro que está na presença do Senhor. Estes pães serão cozidos com 4,4 litros de farinha fina cada um. 7Depois será derramado incenso puro sobre cada fileira de pão. Isto será uma oferta queimada, memorial feito no fogo ao Senhor. 8A cada sábado os pães devem ser colocados diante do Senhor, por aliança eterna feita com o povo de Israel. 9O pão será comido por Aarão e pelos seus filhos num lugar especialmente designado para isso, porque se trata de ofertas feitas pelo fogo ao Senhor, constituindo um estatuto permanente, e é algo de santíssimo.”
O castigo por blasfémia
10Certo dia, no acampamento, um rapaz filho de mãe israelita e pai egípcio meteu-se numa briga com um homem de Israel. 11Enquanto se batiam, o filho da israelita blasfemou do nome de Deus e foi trazido a julgamento perante Moisés. O nome da sua mãe era Selomite, filha de Dibri, da tribo de Dan. 12E ficou detido até que o Senhor indicasse o que deveria ser feito.
13Então o Senhor disse a Moisés: 14“Leva-o para fora do acampamento e os que o ouviram que lhe ponham as mãos na cabeça; depois será apedrejado por todo o povo. 15Diz ainda ao povo de Israel que se alguém dirigir ofensas contra o seu Deus, terá de levar o castigo da sua culpa. 16Toda a congregação do povo o apedrejará. É uma lei a ser aplicada tanto ao estrangeiro como ao israelita que blasfemar do nome do Senhor; deverá morrer.
17Da mesma forma, todos os assassinos serão executados. 18Alguém que matar um animal, que não seja seu, terá de restituir com outro vivo. 19Quando alguém ferir o seu próximo, terá de ser ferido da mesma forma que o fez: 20fratura por fratura, olho por olho, dente por dente. O que alguém fizer a outro assim lhe será feito. 21Repito: quem matar um animal deverá restituí-lo por outro e quem matar um ser humano morrerá. 22A mesma lei aplica-se tanto ao estrangeiro como ao que nasceu na terra. Porque eu sou o Senhor, o vosso Deus.”
23E foi assim que levaram o rapaz para fora do acampamento e o apedrejaram, tal como o Senhor ordenara a Moisés.
Jertfele continue din Cortul Întâlnirii
(Ex. 27:20-21)
1Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 2„Poruncește‑le fiilor lui Israel să‑ți aducă pentru luminat ulei pur din măsline presate, ca să ardă în candele, și astfel sfeșnicul să lumineze continuu. 3Aaron să‑l pregătească în Cortul Întâlnirii, dincoace de draperia Mărturiei, ca să ardă continuu înaintea Domnului, de seara până dimineața. Aceasta să fie o hotărâre veșnică de‑a lungul generațiilor voastre. 4Să așeze candelele în sfeșnicul de aur curat, ca să fie întotdeauna înaintea Domnului.
5Să iei făină aleasă și să faci din ea douăsprezece turte. Pentru fiecare turtă să folosești două zecimi dintr‑o efă5 Vezi nota de la 14:10; aproximativ 4,5 l.. 6Să le așezi în două șiruri pe masa de aur curat, câte șase pe fiecare șir, înaintea Domnului. 7Să pui tămâie curată pe fiecare șir, iar aceasta să fie lângă pâine o aducere-aminte, o jertfă mistuită de foc pentru Domnul. 8În fiecare zi de Sabat să se aducă neîncetat această pâine înaintea Domnului, fiind luată de la fiii lui Israel printr‑un legământ veșnic. 9Ea să fie a lui Aaron și a fiilor săi, iar aceștia o vor mânca într‑un loc sfânt, căci ea este pentru Aaron o parte preasfântă din jertfele mistuite de foc pentru Domnul. Aceasta este o hotărâre veșnică.“
Pedeapsa pentru hulă și Legea Talionului
10Fiul unei femei israelite și al unui bărbat egiptean a ieșit printre fiii lui Israel. Acest fiu al femeii israelite s‑a luat la luptă, în tabără, cu un bărbat israelit. 11Fiul femeii israelite a blasfemiat Numele și a blestemat. L‑au adus la Moise – mama lui se numea Șelomit, fiica lui Dibri, din seminția lui Dan – 12și l‑au închis până avea să le fie arătată hotărârea Domnului.
13Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 14„Scoateți‑l în afara taberei pe cel ce a blestemat. Toți aceia care l‑au auzit să‑și pună mâinile pe capul lui și întreaga comunitate să‑l omoare cu pietre. 15Apoi să le vorbești fiilor lui Israel, zicând: «Orice bărbat care Îl va blestema pe Dumnezeul lui își va purta pedeapsa pentru păcatul lui. 16Cine va blasfemia Numele Domnului trebuie să fie omorât. Toată comunitatea să‑l omoare cu pietre. Fie străin, fie băștinaș, când blasfemiază Numele, să fie omorât.
17Cine va ucide un om să fie pedepsit cu moartea. 18Cine va omorî un animal va trebui să dea altul în loc: viață pentru viață. 19Dacă un om va răni pe semenul său, să i se facă așa cum a făcut el: 20rană pentru rană, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. Să i se facă aceeași rană pe care a făcut‑o el semenului său. 21Cel ce va omorî un animal va trebui să dea altul în loc, însă cel ce va ucide un om să fie omorât. 22Să aveți aceeași lege atât pentru străin, cât și pentru băștinaș, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.»“
23Moise le‑a vorbit fiilor lui Israel, iar ei l‑au scos în afara taberei pe cel ce hulise și l‑au omorât cu pietre. Fiii lui Israel au făcut așa cum Domnul i‑a poruncit lui Moise.
