Lamentação sobre Faraó
1No primeiro dia do décimo segundo mês32.1 Mês de Adar. Entre a lua nova do mês de fevereiro e o mês de março., no décimo segundo ano do cativeiro do rei Jeconias, veio a mim esta palavra do Senhor. 2“Homem mortal, chora por Faraó, o rei do Egito, e diz-lhe: Pensas que és tão forte como um leão novo, no meio dos povos, mas não passas dum mero monstro marinho arrastando-se nos bancos de areia do rio, fazendo borbulhar a água e remexendo o lodo.
3Diz o Senhor Deus: Mandarei um grande exército para te apanhar com a minha rede. 4Arrastar-te-ei e ficarás abandonado no chão até morreres. As aves dos céus voarão para ti e os animais selvagens de toda a Terra devorar-te-ão até estarem fartos e cheios. 5Cobrirei as colinas com a tua carne, atulharei os vales com os teus ossos. 6Ensoparei a terra com o teu sangue ainda a jorrar; as ravinas mais profundas encher-se-ão até ao cimo das montanhas. 7Desaparecerás totalmente. Cobrirei os céus, escurecerei as estrelas. O Sol deixará de se ver, escondido por uma espessa nuvem, e a Lua não mais brilhará. 8É verdade! Em toda a terra não haverá senão escuridão! Nem as estrelas no firmamente terão luz, diz o Senhor Deus!
9Quando te destruir, haverá uma sensação de abatimento no coração de muitos povos distantes que tu nunca viste. 10Sim, muitas terras serão sacudidas pelo terror! Muitos governantes ficarão tremendamente aflitos devido ao que te fiz. Estremecerão de pânico quando brandir a minha espada perante eles. Tremerão pelas suas vidas no dia da tua queda.
11Diz o Senhor Deus: Virá sobre vocês a espada do rei da Babilónia. 12Destruir-te-ei com o seu poderoso exército, o terror das nações, que esmigalhará o orgulho do Egito e todo o seu povo; todos perecerão. 13Liquidarei todos os teus rebanhos e todo o teu gado que pasta junto aos ribeiros; nem os homens nem os animais remexerão jamais essas águas. 14Por isso, as torrentes do Egito passarão a permanecer claras e fluídas como o azeite que se escoa aveludadamente, diz o Senhor Deus. 15Quando eu destruir o Egito e varrer da sua terra tudo o que lá existe, então ele saberá que fui eu, o Senhor, quem fez tal coisa. 16Sim, chorem por causa das angústias do Egito! Que todas as nações derramem lágrimas por ele e pelo seu povo! Diz o Senhor Deus.”
17No décimo segundo ano, no décimo quinto dia do mesmo mês, recebi outra mensagem do Senhor. 18“Homem mortal, chora pelo povo do Egito e também pelas outras poderosas nações. Serão mandadas para o mundo inferior, para junto dos residentes do inferno. 19Diz-lhes: Serás tu, ó Egito, mais favorecido do que os outros? Desce lá para o fundo; ali ficarás com os incircuncisos! 20Os egípcios morrerão com as multidões que foram trespassadas pela espada, porque uma espada está voltada na direção do Egito, e executará o juízo. 21Os poderosos guerreiros no mundo dos mortos o receberão, quando ali descer na companhia dos seus amigos, para lá ficarem junto das nações que tanto desprezaram; todos serão vítimas da espada.
22Os príncipes da Assíria jazem por lá, rodeados dos túmulos de todo o seu povo, daqueles que foram mortos na guerra. 23Os seus cadáveres foram parar às profundezas do inferno, juntamente com os dos seus aliados. Toda essa gente poderosa, que anteriormente lançara o terror em imensos corações, foi morta às mãos dos adversários.
24Lá estão os grandes reis do Elão com o seu povo. Espalharam o seu terror entre as nações, enquanto viveram, e agora estão nas profundezas do inferno. Tiveram o destino de todos os pagãos e levaram a sua vergonha para o sepulcro. 25Encontraram repouso, sim, mas no meio dos mortos, no meio dos sepulcros da sua gente. É verdade, sim, que aterrorizaram nações, enquanto viviam, e que agora foram parar vergonhosamente à cova, mortos na guerra.
26Lá estão os governantes de Meseque e Tubal, no meio das campas dos seus exércitos inteiros, todos eles idólatras, e que antes tinham aterrorizado o coração de imensa gente; agora ali estão, jazendo mortos. 27Enterraram-nos como gente comum e não como grandes senhores a quem se fazem pomposos funerais e se coloca as armas na campa, com a espada debaixo do corpo e o escudo a cobri-lo. Foram o terror das gentes, enquanto viveram. 28Agora serão despedaçados e esmagados, no meio dos incircuncisos, mortos pela espada da guerra.
29Ali está Edom com os seus governantes e altos magistrados. Poderosos como eram, ali estão agora entre toda essa gente abatida em combate, entre os incircuncisos que desceram à cova. 30Os príncipes do norte ali estão, mais os sidónios, todos trespassados pela espada. Antes, eram o terror de todos, mas agora estão cobertos de vergonha; levam a sua ignomínia para a cova, juntamente com os que foram mortos.
31Quando o Faraó vir aquilo, consolar-se-á por não ter sido o único a ver o seu exército desfeito, diz o Senhor Deus. 32Porque eu mandei o seu terror sobre todos os viventes. O Faraó e os seus exércitos jazerão igualmente entre os idólatras que a guerra liquidou, declara o Senhor Deus!”
Bocet pentru Egipt
1În anul al doisprezecelea, în prima zi a lunii a douăsprezecea,1 3 martie 585 î.Cr. Vezi nota de la 1:1. Cuvântul Domnului a venit la mine și mi‑a zis: 2„Fiul omului, rostește o cântare de jale despre Faraon, regele Egiptului, și spune‑i:
«Te consideri un leu printre neamuri,
dar ești ca un monstru în mări!
Te arunci în râurile tale,
tulburi apele cu picioarele
și îți murdărești râurile.»
3Acum, așa vorbește Stăpânul Domn:
«Voi întinde peste tine năvodul Meu,
printr‑o adunare de popoare multe,
și te voi trage în plasa Mea!
4Te voi lăsa pe pământ
și te voi arunca pe suprafața câmpiei.
Voi pune să se așeze peste tine păsările cerului
și voi sătura din tine vietățile întregului pământ!
5Carnea ți‑o voi arunca pe munți
și voi umple văile cu resturile tale!
6Voi uda pământul cu sângele tău
scurs pe munți
și albiile vor fi pline de resturile tale.
7Când te voi stinge, voi acoperi cerurile
și voi întuneca stelele lor.
Voi acoperi soarele cu un nor
și luna nu‑și va mai da lumina.
8Voi întuneca deasupra ta
toți luminătorii care strălucesc pe ceruri
și voi răspândi întunericul peste țara ta,
zice Stăpânul Domn.
9Voi neliniști inima multor popoare
când voi vesti distrugerea ta printre neamuri,
printre țările pe care nu le‑ai cunoscut.
10Voi face să se îngrozească din cauza ta multe popoare,
iar regii lor se vor înspăimânta din cauza ta,
când Îmi voi flutura sabia pe dinaintea lor.
În ziua căderii tale
fiecare va tremura în orice clipă
pentru viața lui.
11Căci așa vorbește Stăpânul Domn:
Sabia împăratului Babilonului
va veni peste tine!
12Voi face ca mulțimea ta să cadă răpusă
de sabia celor viteji,
cei mai groaznici dintre toate neamurile.
Ei vor distruge mândria Egiptului
și toată mulțimea lui va fi nimicită.
13Voi face să piară toate vitele lui
de lângă apele cele multe;
și nu le va mai tulbura nici picior de om,
nici copită de animal.
14Atunci îi voi lăsa apele să se așeze
și‑i voi face râurile să curgă ca uleiul,14 Continuă ideea din v. 13, potrivit căreia nicio vietate nu va mai tulbura apele Nilului.
zice Stăpânul Domn.
15Când voi preface țara Egiptului într‑o pustietate,
și țara va fi jefuită de bogăția ei,
când îi voi fi lovit pe toți cei ce locuiesc în ea,
vor ști că Eu sunt Domnul.
16Aceasta este cântarea de jale pe care o vor cânta despre el. Fiicele neamurilor o vor cânta; o vor cânta despre Egipt și despre toată mulțimea lui, zice Stăpânul Domn.»“
17În anul al doisprezecelea, în ziua a cincisprezecea a lunii, Cuvântul Domnului a venit la mine și mi‑a zis: 18„Fiul omului, bocește pentru mulțimea Egiptului și coboar‑o, pe ea și pe fiicele neamurilor mărețe, în tărâmul celor mai de jos locuri, la cei coborâți în groapă. 19Spune‑i: «Crezi că ești tu mai încântătoare decât altele? Coboară și zaci printre cei necircumciși19 Vezi nota de la 28:10 [peste tot în capitol].!»
20Vor cădea astfel în mijlocul celor răpuși de sabie! Sabia este pregătită! Să‑l scoată afară, pe el și toată mulțimea lui!20 Sensul ultimei părți a versetului este nesigur. 21Atunci conducătorii cei viteji din Locuința Morților vor zice despre el și despre cei ce‑l ajutau: «Au coborât și zac printre cei necircumciși, răpuși de sabie!»
22Acolo este Asiria și toată adunarea ei! De jur împrejurul ei se află mormintele tuturor celor uciși, care au căzut loviți de sabie 23și cărora li s‑au dat morminte în cele mai adânci locuri ale gropii. Adunarea ei se află de jur împrejurul mormântului ei, și anume toți cei uciși, care au căzut loviți de sabie, ei, care răspândeau teroare pe tărâmul celor vii.
24Acolo este Elamul24 S‑E Mesopotamiei. și toată mulțimea lui! De jur împrejurul mormântului său se află toți cei uciși, care au căzut loviți de sabie. Ei, care răspândeau teroare pe tărâmul celor vii, au coborât necircumciși în tărâmul celor mai de jos locuri. Acum ei își poartă rușinea împreună cu cei ce au coborât în groapă. 25I‑au pregătit Elamului un pat în mijlocul celor uciși și toată mulțimea lui se află împrejurul mormântului său. Toți sunt necircumciși și au fost răpuși de sabie, căci răspândeau teroare pe tărâmul celor vii. Ei își poartă acum rușinea împreună cu cei ce au coborât în groapă; au fost culcați alături de cei uciși.
26Acolo sunt Meșekul și Tubalul26 Vezi nota de la 27:13. și toată mulțimea lor, de jur împrejurul mormântului lor! Toți sunt necircumciși și au fost răpuși de sabie, căci răspândeau teroare pe tărâmul celor vii. 27Să nu zacă ei împreună cu cei viteji, care au căzut dintre cei necircumciși și care au coborât în Locuința Morților cu toate armele lor de război, cei ale căror săbii au fost puse sub capetele lor? Nelegiuirile lor au fost puse pe oasele lor, căci acești viteji erau o teroare pe tărâmul celor vii.
28Tot așa și tu, Faraon, vei fi zdrobit și vei zăcea printre cei necircumciși, împreună cu cei răpuși de sabie.
29Acolo este și Edomul, împreună cu regii și toți prinții lui, care, în pofida vitejiei lor, au fost puși alături de cei răpuși de sabie. Ei zac împreună cu cei necircumciși, cu cei ce au coborât în groapă.
30Acolo sunt toți prinții nordului și toți sidonienii; ei au coborât împreună cu cei uciși, în pofida terorii pe care au răspândit‑o. În pofida vitejiei lor, ei sunt acum acoperiți de rușine. Acești necircumciși zac împreună cu cei răpuși de sabie și‑și poartă rușinea alături de cei ce au coborât în groapă.
31Faraon îi va vedea și se va consola pentru întreaga lui mulțime răpusă de sabie, Faraon și întreaga lui armată, zice Stăpânul Domn. 32Căci voi răspândi teroarea pe tărâmul celor vii, și Faraon32 Sau: Deși l‑am pus să răspândească teroarea pe tărâmul celor vii, Faraon. va fi întins în mijlocul celor necircumciși, alături de cei răpuși de sabie, Faraon și toată mulțimea lui, zice Stăpânul Domn.“
