A arca é capturada pelos filisteus
1E veio a palavra de Samuel a todo o Israel. Nesse tempo, Israel estava em guerra com os filisteus. O exército israelita estava acampado perto de Ebenezer e os filisteus junto de Afeque. 2Estes derrotaram Israel, matando 4000 dos seus soldados. 3Depois do combate, o exército de Israel regressou ao acampamento e os seus anciãos interrogavam-se por que razão o Senhor os teria conduzido àquela derrota: “Vamos trazer para aqui a arca da aliança, desde Silo. Se a trouxermos connosco, o Senhor estará no nosso meio e nos salvará seguramente dos nossos inimigos.”
4Então mandaram vir a arca da aliança do Senhor dos exércitos que habita entronizado acima dos querubins. Hofni e Fineias, os filhos de Eli, vieram com ela até ao campo da batalha.
5Quando os israelitas viram chegar a arca da aliança do Senhor, deram um brado de alegria tão forte que até a terra tremeu! 6“O que é que se passa?”, perguntaram os filisteus. “Para que foi aquele grito no campo dos hebreus?”
Quando souberam que a arca do Senhor tinha chegado ali, 7entraram em pânico. “Um deus4.7 Ou Deus. veio para o campo deles!”, gritavam. “Ai de nós, pois nunca enfrentámos uma situação destas! 8Quem é que nos vai salvar destes poderosos deuses de Israel? São os mesmos que destruíram o Egito com pragas, quando Israel lá morava. 9Lutem agora, ó filisteus, como nunca o fizeram antes, pois doutra forma tornar-se-ão seus escravos, tal como eles já foram nossos escravos!”
10Por isso, os filisteus lutaram desesperadamente e Israel foi novamente derrotado. Dos homens de Israel morreram 30 000 nesse dia e o restante fugiu para as tendas. 11A arca de Deus foi capturada e Hofni e Fineias foram mortos.
A morte de Eli
12Um homem da tribo de Benjamim veio a correr da batalha e chegou nesse mesmo dia a Silo com a roupa rasgada e a cabeça coberta de terra. 13Eli estava sentado à beira do caminho, à espera de notícias da batalha, porque o seu coração tremia de cuidados pela segurança da arca de Deus. Quando o mensageiro chegou da frente de combate e relatou o que acontecera, levantou-se um grande clamor em toda a cidade. 14“O que é este barulho todo?”, perguntou Eli.
O mensageiro apressou-se a ir ter com Eli, dando-lhe a conhecer o que sucedera. 15Eli era um ancião já de 98 anos e perdera totalmente a vista. 16-17“Acabei de chegar da batalha; vim hoje de lá”, disse a Eli. “Israel fugiu diante dos filisteus, foi derrotado e milhares de tropas israelitas morreram no campo de batalha. Hofni e Fineias também foram mortos e a arca capturada.”
18Quando o mensageiro mencionou o que acontecera à arca, Eli caiu para trás no seu assento, ao lado do portão de entrada, partiu o pescoço e faleceu, porque era muito velho e pesado. Eli julgou a Israel durante 40 anos.
19Quando a nora de Eli, a mulher de Fineias, que estava grávida, ouviu dizer que a arca fora tomada, que o marido tinha sido morto e o sogro falecera, o processo de dar à luz precipitou-se e começou a sentir as dores de parto, 20ao mesmo tempo que a vida se ia apagando. Antes de morrer, as mulheres que a assistiam disseram-lhe que estava tudo bem e que tinha tido um rapaz. Ela nada respondeu nem vibrou com a notícia. 21Apenas murmurou: “Chamem ao menino Icabode (foi-se a glória), porque foi-se a glória de Israel.” 22Deu esse nome ao bebé, porque a arca de Deus tinha sido capturada e o marido e o sogro tinham morrido.
Capturarea Chivotului de către filisteni
1Cuvântul lui Samuel a ajuns la tot Israelul. Israel a ieșit la război împotriva filistenilor, așezându‑și tabăra la Eben-Ezer, în timp ce filistenii și‑au așezat tabăra la Afek. 2Filistenii s‑au aliniat împotriva Israelului și lupta a început. Israel a fost înfrânt de către filisteni, care au ucis pe câmpul de luptă aproape patru mii de oameni. 3Când s‑a întors poporul în tabără, bătrânii lui Israel3 Șefi de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale. Ei aveau rol de (1) judecători în cadrul comunității locale (Deut. 19:12; 21:1-9, 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau de (2) lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituție, Sfatul Bătrânilor lui Israel este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7); [peste tot în carte]. au zis: „De ce a adus Domnul astăzi peste noi această înfrângere din partea filistenilor? Să aducem din Șilo Chivotul Legământului Domnului, ca să meargă3 Subiectul poate fi atât Chivotul, cât și Domnul. cu noi și să ne izbăvească din mâna dușmanilor noștri.“
4Poporul a trimis la Șilo și au adus de acolo Chivotul Legământului Domnului Oștirilor, Care șade între heruvimi. Acolo, împreună cu Chivotul Legământului cu Dumnezeu, se aflau cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas.
5Când a intrat Chivotul Legământului Domnului în tabără, tot Israelul a scos un strigăt puternic, încât a răsunat pământul. 6Auzind răsunetul strigătului, filistenii au zis: „Ce înseamnă răsunetul acestui strigăt puternic, care vine din tabăra evreilor?“
Când au aflat că sosise Chivotul Domnului în tabără, 7filistenii s‑au temut, căci ziceau că a venit Dumnezeu în tabără. Ei au zis: „Vai de noi, căci n‑a mai fost așa ceva înainte! 8Vai de noi! Cine ne va elibera din mâna acestor dumnezei măreți? Aceștia sunt dumnezeii care i‑au lovit pe egipteni cu tot felul de plăgi în deșert. 9Fiți tari, filistenilor! Îmbărbătați‑vă, ca nu cumva să ajungeți să le slujiți evreilor așa cum v‑au slujit ei vouă. Îmbărbătați‑vă și luptați!“
10Astfel, filistenii s‑au luptat, iar Israel a fost înfrânt, fiecare bărbat dând bir cu fugiții. Pierderea a fost foarte mare, din Israel căzând pe câmpul de luptă treizeci de mii de pedestrași. 11Chivotul lui Dumnezeu a fost capturat, iar cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, au murit.
Moartea lui Eli
12În aceeași zi, un beniamit a fugit de pe câmpul de luptă și a venit la Șilo. Hainele lui erau sfâșiate, iar pe cap avea țărână. 13Când a sosit el, Eli ședea pe scaunul său, așteptând lângă drum, căci inima lui tremura din cauza Chivotului lui Dumnezeu. Când bărbatul a intrat în cetate și a dat de veste, întreaga cetate a strigat. 14Când a auzit Eli vuietul, a zis: „Ce înseamnă vuietul acesta?“ Bărbatul a venit repede și l‑a înștiințat pe Eli. 15Eli era în vârstă de nouăzeci și opt de ani. Ochii îi erau țepeni și nu mai putea să vadă.
16Bărbatul i‑a zis lui Eli:
– Tocmai am sosit de pe câmpul de luptă. Astăzi am fugit de acolo.
Eli a întrebat:
– Ce s‑a întâmplat, fiule?
17Cel care aducea veștile a răspuns:
– Israel a fugit dinaintea filistenilor, și poporul a suferit o mare înfrângere. De asemenea, cei doi fii ai tăi, Hofni și Fineas, au murit, iar Chivotul lui Dumnezeu a fost capturat.
18De îndată ce a amintit el de Chivotul lui Dumnezeu, Eli a căzut de pe scaunul său pe spate, lângă poartă, și‑a rupt gâtul și a murit, pentru că era un om bătrân și greu. Eli a judecat Israelul timp de patruzeci de ani.
19Nora sa, soția lui Fineas, era însărcinată și urma să nască. Când a auzit ea vestea despre capturarea Chivotului lui Dumnezeu și despre moartea socrului și a soțului ei, s‑a încovoiat și a născut pentru că o apucaseră durerile nașterii. 20În timp ce era pe moarte, femeile care stăteau lângă ea i‑au spus: „Nu te teme, căci ai născut un fiu!“ Însă ea n‑a răspuns și n‑a luat în seamă ce i se spunea.
21L‑a numit pe copil I‑Kabod21 I‑Kabod înseamnă Fără slavă sau Unde este slava?, zicând: „S‑a dus slava din Israel“ – spunea acest lucru din cauza capturării Chivotului lui Dumnezeu și din cauza socrului și a soțului ei. 22Ea a zis: „S‑a dus slava din Israel, căci Chivotul lui Dumnezeu a fost capturat.“
