1 Coríntios 11 – OL & MTDS

O Livro

1 Coríntios 11:1-34

1Vocês devem seguir o meu exemplo, tal como eu sigo o de Cristo.

Instruções para a reunião da igreja

2Estou muito contente, irmãos, por me terem sempre no vosso pensamento e por fazerem tudo quanto vos tenho ensinado. 3Mas há um assunto que quero que saibam: é que Cristo é a cabeça de todos os homens. O marido é a fonte da mulher. Deus é a fonte de Cristo. 4Todo o homem que, quando está a orar ou a profetizar, cobre a cabeça desonra a Cristo. 5E uma mulher que, em público, ora ou profetiza com a cabeça descoberta desconsidera o seu marido, porque é como se tivesse a cabeça rapada. 6E se ela recusar cobrir-se, então que rape o cabelo. Mas se é uma vergonha uma mulher ter a cabeça rapada, então que a cubra. 7Mas um homem não deverá ter nada na cabeça enquanto está a cultuar. O homem, feito à imagem de Deus, reflete a sua honra, e a mulher é o reflexo da honra do homem. 8Com efeito, o primeiro homem não foi tirado da mulher, mas a primeira mulher foi tirada do homem. 9E Adão, o primeiro homem, não foi feito para benefício de Eva, mas Eva, sim, foi feita para Adão. 10Assim, a mulher deve cobrir a cabeça com um sinal de autoridade, por causa dos anjos.

11Mas nos relacionamentos entre o povo do Senhor, o homem e a mulher precisam um do outro. 12Porque se é verdade que a primeira mulher veio do homem, contudo todos os homens, desde então, nasceram de mulheres, e ambos, homens e mulheres, foram criados por Deus.

13Vejam vocês mesmos: na vossa opinião será certo que uma mulher ore em público com a cabeça descoberta? 14-15Porque as mulheres sentem orgulho no comprimento do seu cabelo, que lhe foi dado como um véu, enquanto os homens têm tendência para não se sentirem à vontade com o cabelo muito comprido e semelhante ao das mulheres. 16E a quem quiser continuar a levantar discussões nós dizemos que é assim que pensamos; nós e também as igrejas de Deus.

A ceia do Senhor

(Mt 26.20-29; Mc 14.17-25; Lc 22.17-23)

17E agora há um outro assunto em que não vos posso elogiar. Consta que quando se reúnem é maior o prejuízo do que a bênção recebida. 18Ouço falar nas divisões que se manifestam nas vossas reuniões, e em parte acredito. 19Mas eu até creio que é importante que isso aconteça para que sejam conhecidos os que estão certos.

20Afinal quando se juntam, não é para participar na ceia do Senhor; 21é para tomarem a vossa própria refeição. E assim cada um procura servir-se sem esperar para repartir com os outros, de tal forma que uns não comem o suficiente e outros excedem-se! 22Não poderiam comer e beber cada um na sua casa, segundo a fome que tiverem, de forma a evitar esta vergonha para a igreja e a humilhação que representa para o pobre ter de retirar-se sem comer? Que esperam vocês que eu diga sobre isto? Não contem que venha elogiar-vos!

23Eu recebi do Senhor o que já antes vos tinha transmitido. Na noite em que foi traído, o Senhor Jesus tomou o pão. 24E depois de ter dado graças, partiu-o dizendo: “Tomem e comam; este é o meu corpo que é dado em vosso favor. Façam isto em memória de mim.” 25De igual modo, pegou no cálice do vinho, no fim da ceia, e disse: “Este cálice é a nova aliança selada com o meu sangue. Façam isto, todas as vezes que beberem, em lembrança de mim.” 26Porque cada vez que comerem este pão e beberem este cálice estão a anunciar a mensagem da morte do Senhor. Façam pois isto até que ele volte.

27Por isso, se alguém come deste pão e bebe deste cálice do Senhor de uma maneira indigna, torna-se culpado de pecado contra o corpo e o sangue do Senhor. 28É por isso que cada um se deve examinar cuidadosamente antes de tomar este pão e de beber deste cálice. 29Porque se o fizer indignamente, não distinguindo o corpo do Senhor, está a comer e a beber para sua própria condenação. 30É por isso que há no vosso meio muitos fracos e doentes e muitos já morreram.

31Mas se cada um se examinar cuidadosamente evitará que seja julgado por Deus. 32Contudo, quando somos julgados e castigados pelo Senhor, é para não sermos condenados com o resto do mundo. 33Sendo assim, irmãos, quando se juntarem à mesa do Senhor, esperem uns pelos outros. 34Se alguém tem realmente fome, deve comer em casa, para não atrair castigo sobre si próprio, quando estiverem todos reunidos.

Quanto aos outros assuntos, falarei sobre eles convosco quando aí chegar.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

1 Corintios 11:1-34

1Ñucaca, Cristo imalla rurashcatami caticuni, shinallataj cancunapish ñuca imalla rurashcata catichij.

Cultopi ima laya canatami yachachishca

2Huauqui, panicuna, ñucataca tucuipimari yuyaricushcanguichij. Ñuca huillashpa yachachishcatapish, tucuitamari chashnataj caticushcanguichij. Chaimantami cancunataca, allimari canguichij nini.

3Chashna nishpapish, cancunataca caicunata yachachuntaj ninimi: Cristoca, tucui cʼaricunata Mandaj Umami. Cʼarica, quiquin huarmita mandaj umami. Taita Diosca, Cristota Mandaj Umami. 4Maijan cʼaripish, Diosta mañacushpa, mana cashpaca Diosmanta huillacushpa umata chʼungullirishpaca, paita Mandaj Umatami pingachin. 5Cutin maijan huarmipish Diosta mañacushpa, mana cashpaca Diosmanta huillacushpa mana umata chʼungullirishpaca, paita mandaj umatami pingachin. Umata mana chʼungullirishpaca, ajchata pʼitichishcamanmi rijchan. 6Maijan huarmi, umata mana chʼungullirisha nishpaca, ajchatapish rutuchichunlla. Ajchata rutuchishpa, lluchu uma purinata pinganachishpaca, umata chʼungullirichun. 7Cʼaritaca, Taita Diosmi Paiman rijchajta rurashca. Chashna cashpami, Pai sumaj cashcata ricuchin. Chaimanta, paipaj umataca, ama chʼungullirichun. Ashtahuanpish huarmica, cusa mandaj cashcatami ricuchin. 8Diosca cʼaritaca, mana huarmimanta surcushpa rurarcachu. Ashtahuanpish huarmitamari, cʼarimanta surcushpa rurarca. 9Diosca, mana huarmi pailla cajpi cʼarita rurarcachu, ashtahuanpish cʼari pailla cajpimi huarmita rurarca. 10Chaimanta huarmica, angelcuna chaipi cashcamantami, mandaj cusayuj cashcata ricuchingapaj, umata chʼungullirina.

11Chashna cajpipish Apunchij Jesuspaj cajcunaca, cʼaripish huarmi illajca ima mana canchu, huarmipish cʼari illajca ima mana canchu. 12Huarmica cʼarimantami tiyan, cʼaripish, huarmimantami tiyan. Taita Diosmari tucuita rurashca.

13Cancunallataj alli yuyarichij: ¿Huarmipajca, umata mana chʼungullishpa, Taita Diosta mañanaca, allichu? 14Cutin cʼaripajca, paipaj ajchata sunita huiñachinaca mana allichu. Cʼarica suni ajchahuanca, pai ima shina cana cashca shina mana ricurishpaca, pingaimari. 15Ashtahuanpish huarmica, suni ajchayuj cashpamari, sumaj ricurin. Umata taparichunmi, Diosca chashna suni ajchata curca. 16Maijanpish cai yachachishca mana alli yuyachijpi, imata nisha nishpaca, caita yachachun: Ñucanchijpurapipish, Diospajlla tucui crij tandanacushcacunapurapipish, huarmicunaca mana ajchata rutuchinchu.

Apunchij Jesús huañushcata yuyachij micunamanta yachachishcami

17Cutin, cai catita cancuna rurashcata rimashpaca, mana cancunata alli nishpa rimagrinichu. Cancunaca allipaj tandanacunapaj randica, mana allipajmari tandanacuj cashcanguichij. 18Puntaca: Can crijcunapura tandanacushpaca, ‘Mirga, mirga chaupirinacun’ nijtami uyani. Chashna canataca, ashataca crinimi. 19Cancunapura maijanlla alli crij cashca rijsirichunca, chashna chaupirinacuica tiyanallatajmi can. 20‘Apunchij Jesús huañushcata yuyarishpa micungapaj tandanacunchij’ nishpaca, chaita rurana shinaca mana ruracunguichijchu. 21Ashtahuanpish, ‘Shuj, shuj chayashcahuan, quiquin micunata japishcahuan micunllacunami. Chaicunaca ña machancunapish, cutin maijancunaca yaricaihuanmi saquirin’ ninmi. 22¿Maipi micungapaj, ubyangapaj huasita mana charishpachu, chashnaca ruranguichij? ¿Mana cashpaca, Diospajlla tandanacuj crijcunata pʼiñashpachu, huajchalla crijcunata pingachingaraicu chashna ruranguichij? ¿Chaitaca, ‘Allitami rurashcanguichij’ nichun ninguichijchu? ¿Maitataj alli nishari?

23Ñuca cancunaman yachachishcataca, Apunchij Jesusllatajmi ñucamanca curca. Apunchij Jesusca, paita huañuchijcunaman japichina tutallatajmi tandata japirca. 24Chai tandamanta Taita Diosta mañashpa, pagui nishpa chaupishpaca, cashnami nirca: «Japichij, micuichij. Caica, cancunamanta cushca ñuca cuerpomi. Caitaca ñucata yuyarishpa, ruracuichijlla» nircami. 25Micushca qʼuipaca, copata japishpami: «Cai copami, ñuca yahuarhuan mushujta rurangapaj ari ninacushcata ricuchin. Mashna cutin caita ubyashpaca, ñucata yuyarishpa chashna ruracuichij» nircami. 26Chaimanta cancunaca, mashna cutinpish cai tandata micushpa, cai vinota ubyashpaca, Apunchij Jesús tigramungacamami, Pai huañushcata huillacunguichij.

27Chashna cashcamantaca, Apunchij Jesús ‘Micuichij’ nishca tandatapish, ‘Ubyaichij’ nishca copatapish, maijan mana alli shunguhuan micushpa, ubyashpaca, Apunchij Jesuspaj cuerpomanta, yahuarmantaca juchachishca cangatajmi. 28Chashna cashcamantaca, tandata manaraj micushpa, copamanta manaraj ubyashpa, cancunapaj shungu ima shina cashcataraj alli yuyarichij. 29Maijanpish Apunchij Jesuspaj cuerpo cashcata mana alli yuyarishpa micushpa, ubyashpaca, quiquin llaquipajllatajmi micun, ubyan. 30Chaimantami cancunapurapica, achca ungushcacuna, irquicuna canguichij, huaquincunacarin ña huañushcapishmi. 31Ñucanchij quiquinllataj ima shina cashcata alli yuyarishpaca, mana chashna llaquichishca canchijmanchu. 32Shina cajpipish Apunchij Jesusca, ñucanchijta llaquichishpaca, mana crijcunahuan jatun llaquiman ama cachangapajmi, chashnaca llaquichin.

33Chaimanta ñuca huauqui, panicuna, micungapaj tandanacushpaca, caishuj chaishuj shuyanacuichij. 34Chashna tandanacushpa, maipish cachun micushcamanta ama llaquichishca cangapajca, yaricachijllacunaca quiquin huasipi micumuchun. Ima shujtajtaca, ñucallataj shamushpami allichisha.