Salmo 16
Mictam de David.
1Protégeme, oh Dios,
porque en ti busco refugio.
2Yo le he dicho al Señor: «Mi Señor eres tú.
Fuera de ti, no poseo bien alguno».
3En cuanto a los santos que están en la tierra,
son los nobles en quienes está toda mi delicia.
4Aumentarán los dolores
de los que corren tras otros dioses.
¡Jamás derramaré sus ofrendas de sangre
ni con mis labios pronunciaré sus nombres!
5Tú, Señor, eres mi herencia y mi copa;
eres tú quien ha afirmado mi porción.
6Bellos lugares me han tocado;
¡preciosa herencia me ha correspondido!
7Bendeciré al Señor, quien me aconseja;
aun de noche mi corazón se instruye.
8Siempre tengo presente al Señor;
con él a mi derecha, nada me hará caer.
9Por eso mi corazón se alegra
y se regocijan mis entrañas;16:9 mis entrañas. Lit. mi gloria.
mi cuerpo también vivirá confiado.
10No me abandonarás en los dominios de la muerte;16:10 los dominios de la muerte. Lit. el Seol.
no permitirás que sufra corrupción tu siervo fiel.
11Me has dado a conocer el camino de la vida;
me llenarás de alegría en tu presencia
y de dicha eterna a tu derecha.
Psalmul 16
Un mihtamTitlu. Probabil un termen literar sau muzical, având un sens nesigur. al lui David
1Păzește‑mă, Dumnezeule,
căci în Tine mă adăpostesc!
2Eu zic Domnului: „Tu ești Stăpânul meu;
fericirea mea nu este dincolo de Tine!“2 Sau: Eu zic Domnului: Tu ești Domn, / fericirea mea. Nu este nimic mai presus de Tine!
3Cât despre sfinții care sunt în țară,
ei și cei măreți, în ei este toată plăcerea mea!
4Durerile lor se înmulțesc; au cumpărat un idol.4 Lit.: se înmulțesc; altul, [ei] au cumpărat.
Nu voi turna jertfele lor de băutură din sânge
și nici nu voi rosti numele lor cu buzele mele.
5Domnul este partea mea de moștenire și cupa mea!
Tu îmi apuci sorțul5 Psalmistul Îl vede pe Dumnezeu ca fiind Cel Care apucă și aruncă sorțul pentru el (metodă folosită în acele vremuri pentru împărțirea pământului).!
6Plăcute moșii mi‑au căzut la sorți!
Într-adevăr, frumoasă moștenire mi‑a fost dată!
7Îl voi binecuvânta pe Domnul Care mă sfătuiește!
Chiar și în timpul nopților rărunchii mei mă îndeamnă!
8Îl pun pe Domnul neîncetat înaintea mea;
pentru că El este la dreapta mea, nu mă voi clătina!
9De aceea, mi se bucură inima și mi se înveselește sufletul9 Lit.: gloria mea. LXX: limba mea.!
Mai mult, trupul meu va locui în siguranță,
10căci nu‑mi vei lăsa sufletul în Locuința Morților
și nu vei îngădui ca sfântul Tău10 Ebr.: hasid, înrudit cu hesed (vezi nota de la 5:7). Sau credinciosul Tău. să vadă putrezirea10 Sau: groapa (termen aflat în paralelism sinonimic cu sintagma Locuința Morților din primul vers). Din aceeași rădăcină ebraică provin și verbele a distruge, a perverti. În LXX și F.A. 2:27, termenul ebraic este tradus prin diafthoran, care înseamnă putrezire..
11Îmi faci cunoscută calea vieții;
în prezența Ta este un belșug de bucurii,
la dreapta Ta sunt desfătări veșnice!11 Sau: Tu‑mi vei arăta calea vieții, / belșugul de bucurii din prezența Ta / și desfătările veșnice de la dreapta Ta.
