Marcos 10 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Marcos 10:1-52

El divorcio

10:1-12Mt 19:1-9

1Jesús partió de aquel lugar y se fue a la región de Judea y al otro lado del Jordán. Otra vez se reunieron las multitudes y, como era su costumbre, les enseñaba.

2Algunos fariseos se acercaron y, para ponerlo a prueba, le preguntaron:

—¿Está permitido que un hombre se divorcie de su esposa?

3—¿Qué les mandó Moisés? —respondió Jesús.

4—Moisés permitió que un hombre le escribiera un certificado de divorcio y la despidiera —contestaron ellos.

5—Ese mandamiento lo escribió Moisés para ustedes por lo obstinados que son10:5 por lo obstinados que son. Lit. por su dureza de corazón. —respondió Jesús—. 6Pero al principio de la creación Dios “los creó hombre y mujer”.10:6 Gn 1:27. 7“Por eso dejará el hombre a su padre y a su madre, se unirá a su mujer10:7 Var. no incluye: se unirá a su mujer. 8y los dos llegarán a ser uno solo”.10:8 Gn 2:24. Así que ya no son dos, sino uno solo. 9Por tanto, lo que Dios ha unido, que no lo separe el hombre.

10Vueltos a casa, los discípulos preguntaron a Jesús sobre este asunto.

11—El que se divorcia de su esposa y se casa con otra comete adulterio contra la primera —respondió—. 12Y, si la mujer se divorcia de su esposo y se casa con otro, comete adulterio.

Jesús y los niños

10:13-16Mt 19:13-15; Lc 18:15-17

13Empezaron a llevarle niños a Jesús para que los tocara, pero los discípulos reprendían a quienes los llevaban. 14Cuando Jesús se dio cuenta, se indignó y dijo: «Dejen que los niños vengan a mí; no se lo impidan, porque el reino de Dios es de quienes son como ellos. 15Les aseguro que el que no reciba el reino de Dios como un niño, de ninguna manera entrará en él». 16Y después de abrazarlos, los bendecía poniendo las manos sobre ellos.

El joven rico

10:17-31Mt 19:16-30; Lc 18:18-30

17Cuando Jesús estaba ya para irse, un hombre llegó corriendo y se arrodilló delante de él.

—Maestro bueno —le preguntó—, ¿qué debo hacer para heredar la vida eterna?

18—¿Por qué me llamas bueno? —respondió Jesús—. Nadie es bueno sino solo Dios. 19Ya sabes los mandamientos: “No mates, no cometas adulterio, no robes, no presentes falso testimonio, no defraudes, honra a tu padre y a tu madre”.10:19 Éx 20:12-16; Dt 5:16-20.

20—Maestro —dijo el hombre—, todo eso lo he cumplido desde que era joven.

21Jesús lo miró con amor y añadió:

—Una sola cosa te falta: anda, vende todo lo que tienes y dáselo a los pobres, y tendrás tesoro en el cielo. Luego ven y sígueme.

22Al oír esto, el hombre se desanimó y se fue triste porque tenía muchas riquezas.

23Jesús miró alrededor y comentó a sus discípulos:

—¡Qué difícil es para los ricos entrar en el reino de Dios!

24Los discípulos se asombraron de sus palabras.

—Hijos, ¡qué difícil es entrar10:24 es entrar. Var. es para los que confían en las riquezas entrar. en el reino de Dios! —repitió Jesús—. 25Le resulta más fácil a un camello pasar por el ojo de una aguja que a un rico entrar en el reino de Dios.

26Los discípulos se asombraron aún más y decían entre sí: «Entonces, ¿quién podrá salvarse?».

27—Para los hombres es imposible —aclaró Jesús, mirándolos fijamente—, pero no para Dios; de hecho, para Dios todo es posible.

28—¿Qué de nosotros, que lo hemos dejado todo y te hemos seguido? —comenzó a decirle Pedro.

29—Les aseguro —respondió Jesús— que todo el que por mi causa y la del evangelio haya dejado casa, hermanos, hermanas, madre, padre, hijos o terrenos 30recibirá cien veces más ahora en este tiempo (casas, hermanos, hermanas, madres, hijos y terrenos, aunque con persecuciones); y en la edad venidera, la vida eterna. 31Pero muchos de los primeros serán últimos y los últimos serán primeros.

Jesús predice de nuevo su muerte

10:32-34Mt 20:17-19; Lc 18:31-33

32Iban de camino subiendo a Jerusalén y Jesús se les adelantó. Los discípulos estaban asombrados y los otros que venían detrás tenían miedo. De nuevo tomó aparte a los doce y comenzó a decirles lo que sucedería. 33«Ahora vamos subiendo a Jerusalén y el Hijo del hombre será entregado a los jefes de los sacerdotes y a los maestros de la Ley. Ellos lo condenarán a muerte y lo entregarán a los gentiles. 34Se burlarán de él, le escupirán, lo azotarán y lo matarán. Pero al tercer día resucitará».

La petición de Santiago y Juan

10:35-45Mt 20:20-28

35Se acercaron Santiago y Juan, hijos de Zebedeo.

—Maestro —dijeron—, queremos que nos concedas lo que te vamos a pedir.

36—¿Qué quieren que haga por ustedes?

37—Concédenos que en tu glorioso reino uno de nosotros se siente a tu derecha y el otro a tu izquierda.

38—Ustedes no saben lo que están pidiendo —respondió Jesús—. ¿Pueden acaso beber el trago amargo de la copa que yo bebo o pasar por la prueba del bautismo con el que voy a ser bautizado?

39Ellos dijeron:

—Sí, podemos.

—Ustedes beberán de la copa que yo bebo —respondió Jesús— y pasarán por la prueba del bautismo con el que voy a ser bautizado, 40pero el sentarse a mi derecha o a mi izquierda no me corresponde concederlo. Eso ya está decidido.10:40 concederlo. … decidido. Lit. concederlo, sino para quienes está preparado.

41Cuando lo oyeron los otros diez, se indignaron con Santiago y Juan. 42Así que Jesús los llamó y dijo:

—Como ustedes saben, los que se consideran gobernantes de las naciones oprimen al pueblo y los altos oficiales abusan de su autoridad. 43Pero entre ustedes no debe ser así. Al contrario, el que quiera hacerse grande entre ustedes deberá ser su servidor, 44y el que quiera ser el primero deberá ser esclavo de todos. 45Porque ni aun el Hijo del hombre vino para que le sirvan, sino para servir y para dar su vida en rescate por muchos.

El ciego Bartimeo recibe la vista

10:46-52Mt 20:29-34; Lc 18:35-43

46Después llegaron a Jericó. Más tarde, salió Jesús de la ciudad acompañado de sus discípulos y de una gran multitud. Un mendigo ciego llamado Bartimeo (el hijo de Timeo) estaba sentado junto al camino. 47Al oír que el que venía era Jesús de Nazaret, se puso a gritar:

—¡Jesús, Hijo de David, ten compasión de mí!

48Muchos lo reprendían para que se callara, pero él se puso a gritar aún más fuerte:

—¡Hijo de David, ten compasión de mí!

49Jesús se detuvo y dijo:

—Llámenlo.

Así que llamaron al ciego.

—¡Ánimo! —le dijeron—. ¡Levántate! Te llama.

50Él, arrojando la capa, dio un salto y se acercó a Jesús.

51—¿Qué quieres que haga por ti? —le preguntó.

—Raboni, quiero ver —respondió el ciego.

52—Puedes irte —dijo Jesús—, tu fe te ha sanado.

Al instante recobró la vista y comenzó a seguir a Jesús por el camino.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 10:1-52

‘Ama shitanacuchun’ yachachishcami

(Mat 19:1-12; Luc 16:18)

1Jesusca chaimanta ña llujshishpaca, Jordán yacu chʼimbanij, Judeapi caj llajtacunamanmi shamurca. Pai shamujpica, cutinmi achcacuna tandanacumurca. Paicunamanpish Pai yachachij cashca shinallatajmi, cutin yachachicurca. 2Chaipimi fariseocuna Jesuspajman cʼuchuyamushpaca, pandachishun yuyashpa:

—¿Mandashcapica, ‘Cusaca huarmita shitanallami’ ninchu, imatagari?— nishpa tapurcacuna.

3Ashtahuanpish Jesusca:

—Moisesca, ¿imatataj cancunataca, mandashca?— nircami.

4Paicunaca:

—Moisesca, “Huarmitaca shitashcata ricuchij shuj quillcata rurashpaca, shitanallami” nishcami— nircacunami.

5Jesusca cashnami cutichirca:

—Cancunallataj chʼahuan shungu cajpimi, chashna mandashpa quillcarca. 6Ashtahuanpish Taita Diosca, callaripi tucuita ruracushpaca, “Cʼarita, huarmitami rurarca.” 7Chaimanta “Cʼarica, yaya mamamanta raquirishpa, paipaj huarmihuan tandanacushpa causachun. 8Ishquimantaca, shujlla aichami tucunga.” Ña mana ishquichu, ashtahuanpish ishquimantaca shujllami tucun. 9Taita Dios chashna tandachishcataca, amataj runaca chʼicanyachichun— nircami.

10Yachacujcunaca, huasipi cashpami Jesustaca, chaillatataj cutin tapurcacuna. 11Jesusca cashnami nirca:

—Maijanpish paipaj huarmita shitashpa shujtajhuan caźarajca, huainayashpa quiquin huarmitami llaquichin. 12Shinallataj, maijan huarmipish cusata shitashpa caźarajca, huainayanllatajmi— nircami.

Jesusca huahuacunatami bendiciashca

(Mat 19:13-15; Luc 18:15-17)

13Chai qʼuipami, Jesús tuparichun nishpa, huahuacunata ricuchij shamurcacuna. Ashtahuanpish yachacujcunaca, huahuacunata pushamujcunataca, sinchita rimashpami jarcarcacuna. 14Chaita ricushpaca, pʼiñarishpami Jesusca cashna nirca: «Saquichij huahuacuna Ñucapajman shamuchun, ama jarcaichijchu. Taita Dios mandacunca chashnacunapajmi. 15Maijanpish Taita Dios mandacunta mana shuj huahua shina chasquijca, chaimanca manataj yaicungachu, chaica chashnatajmi» nircami.

16Chashna nishpaca, huahuacunata marcashpami, paicunapaj jahuapi maquita churashpa bendiciarca.

Achcata charij mosomi Jesus-huan parlashca

(Mat 19:16-30; Luc 18:18-30)

17Chaimanta llujshishpa ñanpi yaicujpimi, ñapish shuj runaca callpashpa chayamurca. Chaipi Paipaj ñaupajpi cungurishpaca:

—Alli Yachachij, huiñai causaita charingapajca, ¿imatataj rurana cani?— nishpami tapurca.

18Shina nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—¿Ima nishpataj Ñucataca alli ningui? Allica pi mana tiyanchu, shujllami tiyan. Paica Taita Diosmi. 19Mandashcapi ima nicushcataca, canllataj yachanguimi: “Ama huainayangui, ama huañuchingui, ama shuhuangui, ama pita yanga llullashpa juchachingui, ama umangui, cambaj yaya mamatapish cʼuyangui” ninmi— nircami.

20Shina nijpi paica:

—Yachachij, chaitaca huambramantapachamari tucuita pajtachicuni— nishpami cutichirca.

21Chashna nijpi Jesusca, cʼuyaj ñahuihuan ricurashpami:

—Shujca illanrajmi, can tucui charishcacunata cʼatushpa huajchacunaman cugri. Chashna rurashpami, jahua pachapica achcata charingui. Chai huasha, cambaj cruzta japishpa, Ñucata catilla— nircami.

22Chashna nijpica, paica achcata charij cashcamantaca, anchata nanarishpa llaquijlla rircallami.

23Chashna rijpica Jesusca, muyujta ricushpami, Paipaj yachacujcunataca:

—¡Achcata charijcunaca Dios mandacunpica, mana jahualla yaicungacunachu!— nirca.

24Chaita uyashpa, Paipaj yachacujcuna jatunta mancharicujpimi, Jesusca cutintaj cashna nirca:

—¡Huahuacuna, ima charishcacunallapi shunguta churajpajca, Taita Dios mandacunman yaicunaca manataj jahuallachu! 25Dios mandacunman shuj charij yaicunaca, yallitaj sinchimari. Camellota auja rinrinpi pasachisha nicushcatapish yalli sinchimi— nircami.

26Shina nijpicarin paicunapurami ashtahuan mancharinacushpa:

—¿Shinashpaca, pitaj quishpiri tucungari?— ninacurcacuna.

27Chaimantami Jesusca, paicunata ricurashpa:

—Runacunapajca sinchitajmari, ashtahuanpish Taita Diospajca, mana sinchichu. Taita Diospajca tucui imapish jahuallamari— nircami.

28Chashna nijpi Pedroca:

—Ñucanchijca tucuita saquishpami, Cantaca caticunchij— nircami.

29Shina nijpimi Jesusca, cashna nirca:

—Mana nij tucunillachu, maijanca alli huillaita crishpa Ñucata catingaraicumi quiquin huasita, huauquicunata, panicunata, yaya mamata, huarmita, huahuacunata, allpacunata saquin. 30Paica, cunan punllallatajmi yallihuan chasquin. Huasicunata, huauquicunata, panicunata, mamacunata, huahuacunata, allpacunatapish patsaj cutihuan yallitami chasquin. Shamuj punllapicarin, huiñai causaitamari chasquinga. 31Shina cajpipish achcacunami, puntapi cajcunaca huashayangacuna. Ashtahuanpish catilla cajcunami, puntapi cangacuna— nircami.

Jesusca cutinmi Paita huañuchinata huillashca

(Mat 20:17-19; Luc 18:31-34)

32Jerusalenmanmi, ñanta huichiman ricurcacuna. Jesús ñaupashpa ricujpimi, yachacujcunaca mancharinacushpa, manchailla caticurcacuna. Chaimantami chunga ishquillata chʼicanchishpa, Pai imalla tucuna cashcata, cashna huillai callarirca: 33«Cunanca Jerusalenmanmi huichiyacunchij. Runa Aichayuj Ñucataca pushaj curacunaman, Mandashcata yachachijcunamanmi cungacuna. Paicunami Ñucataca juchachishpa, ‘Huañunami cangui’ nishpa, mana israelcunaman cunga. 34Paicunaca, chanzata rurashpa azotingacunami, chʼucangacunami, huañuchingacunapishmi. Ashtahuanpish quimsa punllapica causarishallami» nircami.

Jacobohuan Juanhuanmi puntapi tiyarinata mañashcacuna

(Mat 20:20-28)

35Chashna nijpimi, Zebedeopaj churi Jacobopish, Juanpish Jesuspajman cʼuchuyashpaca:

—Yachachij, ñucanchij mañashcata ari ninguipishchari— nircacuna.

36Shina nijpi Jesusca:

—¿Imatataj rurachun ninguichij?— nishpami tapurca.

37Chashna nijpimi, paicunaca:

—Quiquinpaj sumaj mandanapica, shujtaca alli ladoman, caishujtaca lluqui ladoman ñucanchijta tiyachihuangui— nircacuna.

38Shina nijpi, Jesusca:

—Imata mañacushcatapish mana yachanguichijchu. ¿Ñuca ubyanataca, ubyai tucunguichijchari? ¿Bautiźarinatapish, Ñuca bautiźarinapi bautiźari tucunguichijchari?— nircami.

39Chashna nijpi paicunaca:

—Ari, rurashunllami— nishpa cutichijpi, Jesusca cashnami nirca:

—Chaica chashnatajmari. Ñuca ubyanataca, cancunapish ubyagringuichijmi. Bautiźarinatapish, Ñuca bautiźarishcapi bautiźaringuichijmi. 40Ashtahuanpish Ñuca alli ladopi, lluqui ladopi tiyachinaca mana Ñuca maquipichu. Chaipica, maijanpaj allichishca cashpaca, chaitami tiyachinga— nircami.

41Caishuj chunga yachacujcuna chaita uyashpaca, Jacobohuanpish, Juanhuanpish pʼiñarircacunami. 42Chaimantami Jesusca, tucuicunata cayashpa cashna nirca:

—Cancunallataj yachanguichijmi, llajtacunata mandajcunallami, llajtapi causajcunataca sarushpa charincuna. Llajtacunapi jatun nishcacunami, paicunallata servichishpa charincuna. 43Ashtahuanpish cancunaca, mana chashna cana canguichijchu. Maijan cancunapuramanta jatun casha nishpaca, cancunata servij cachun. 44Cancunapuramanta maijanpish puntapi casha nishpaca, tucuicunata servij cachun. 45Ñuca, Runa Aichayuj cashpapish, mana servishca puringapaj shamurcanichu. Ashtahuanpish Ñucaca servingapajpish, huañushpa achcacunata quishpichingapajpishmi shamurcani. Chaimantami chashna mandani— nircami.

Mana ricuj Bartimeotami Jesús alliyachishca

(Mat 20:29-34; Luc 18:35-43)

46Ñami Jericoman chayamurcacuna. Jericomanta Jesús Paipaj yachacujcunandij, achca gentecunandij cutin llujshicujpimi, Timeopaj churi Bartimeoca, ñan cʼuchupi mañashpa tiyacushca carca. Paica, mana ricujmi carca. 47Paica, ‘Nazaretmanta Jesusmi shamucun’ nijta uyashpaca:

—¡Davidpaj Churi Jesús, ñucata llaquihuaiari!— nishpami capari callarirca.

48Chashna caparicujpica, achcacunami upallachun nishpa jarcarcacuna. Ashtahuanpish paica:

—¡Davidpaj Churi, ñucataca llaquihuaiari!— nishpami, ashtahuan caparirirca.

49Jesusca chaipi shayarishcahuanmi:

—Cayaichij— nirca.

Mana ricujta cayajcunaca:

—Alliyachigrinmari, jatari, cayacunmari— nircacunami.

50Chashna nijpica paica pillurishcatapish shitashpami, jatarishcahuan Jesuspajman shamurca. 51Pai shamujpimi Jesusca:

—¿Imatataj rurachun ningui?— nishpa tapurca.

Chashna tapujpica, mana ricujca:

—Yachachij, ñuca ñahuicunata allichihuai— nircami.

52Shina nijpi Jesusca:

—Ricui, can crishcamantami alliyangui— nircami.

Chashna ninca, ñahui ricujpica, Jesusta catishpa ñanta rircallami.