El Israel obstinado
1»Escuchen esto ustedes, los de la familia de Jacob,
descendientes de Judá,
que llevan el nombre de Israel;
que juran en el nombre del Señor
e invocan al Dios de Israel,
pero no con lealtad ni justicia.
2Ustedes que se llaman ciudadanos de la ciudad santa
y confían en el Dios de Israel,
cuyo nombre es el Señor de los Ejércitos:
3Desde hace mucho tiempo
anuncié las cosas pasadas.
Yo las profeticé;
yo mismo las di a conocer.
Actué de repente
y se hicieron realidad.
4Porque yo sabía que eres muy obstinado;
que tu cuello es un tendón de hierro
y que tu frente es de bronce.
5Por eso te declaré esas cosas desde hace tiempo;
te las di a conocer antes que sucedieran,
para que no dijeras:
“¡Fue mi ídolo quien las hizo!
¡Mi imagen tallada o fundida las dispuso!”.
6De todo esto has tenido noticia,
¿y no vas a proclamarlo?
»Desde ahora te haré conocer cosas nuevas;
cosas que te son ocultas y desconocidas.
7Son cosas creadas ahora y no hace tiempo;
hasta hoy no habías oído hablar de ellas,
para que no dijeras:
“¡Sí, ya las sabía!”.
8Nunca habías oído ni entendido;
nunca antes se te había abierto el oído.
Yo sé bien que eres muy traicionero
y que desde tu nacimiento te llaman rebelde.
9Por amor a mi nombre contengo mi ira;
por causa de mi alabanza me refreno,
para no aniquilarte.
10¡Mira! Te he refinado, pero no como a la plata;
te he probado en el horno de la aflicción.
11Y lo he hecho por mí, por mi honor.
¿Cómo puedo permitir que se me profane?
¡No cederé mi gloria a ningún otro!
Liberación de Israel
12»Escúchame, Jacob,
Israel, a quien he llamado:
Yo soy Dios.
Yo soy el Primero y el Último.
13Con mi mano afirmé la tierra
y con mi derecha desplegué los cielos.
Yo pronuncié su nombre
y todos ellos aparecieron.
14»Todos ustedes, reúnanse y escuchen:
¿Quién de ellos ha profetizado estas cosas?
El amado del Señor
ejecutará su propósito contra Babilonia;
su brazo estará contra los babilonios.48:14 Lit. caldeos.
15Solo yo he hablado;
solo yo lo he llamado.
Lo haré venir
y triunfará en su misión.
16»Acérquense a mí, escuchen esto:
»Desde el principio, jamás hablé en secreto;
cuando las cosas suceden, allí estoy yo».
Y ahora el Señor y Dios
me ha enviado con su Espíritu.
17Así dice el Señor,
tu Redentor, el Santo de Israel:
«Yo soy el Señor tu Dios,
que te enseña lo que te conviene,
que te guía por el camino en que debes andar.
18Si hubieras prestado atención a mis mandamientos,
tu paz habría sido como un río;
tu justicia, como las olas del mar.
19Como la arena serían tus descendientes;
como los granos de arena, tus hijos;
su nombre nunca habría sido eliminado
ni borrado de mi presencia».
20¡Salgan de Babilonia!
¡Huyan de los babilonios!48:20 Lit. caldeos.
Anuncien esto con gritos de alegría
y háganlo saber.
Publíquenlo hasta en los confines de la tierra;
digan: «El Señor ha redimido a su siervo Jacob».
21Cuando los guio a través de los desiertos,
no tuvieron sed;
hizo que de la roca brotara agua para ellos;
partió la roca, y manaron las aguas.
22«No hay paz para los malvados», dice el Señor.
Încăpățânarea lui Israel
1Ascultați lucrul acesta, Casă a lui Iacov,
voi, care sunteți chemați cu numele lui Israel
și care din apele lui Iuda ați ieșit,
voi, care jurați pe Numele Domnului
și‑L chemați pe Dumnezeul lui Israel,
dar nu în adevăr sau dreptate,
2chiar dacă vă numiți pe voi înșivă după sfânta cetate
și vă sprijiniți pe Dumnezeul lui Israel,
al Cărui Nume este Domnul Oștirilor!
3Lucrurile dinainte le‑am vestit de demult;
din gura Mea au ieșit, și Eu le‑am făcut auzite;
apoi, deodată, am lucrat, iar ele s‑au împlinit.
4Pentru că știu că ești încăpățânat
și tendoanele cefei tale sunt de fier,
iar fruntea de bronz,
5de aceea ți‑am vestit aceste lucruri demult.
Înainte să se împlinească ți le‑am vestit,
ca nu cumva să zici:
«Idolul meu le‑a făcut,
chipul meu cioplit și chipul meu turnat le‑a poruncit!»
6Ai auzit. Uită‑te la toate acestea!
Iar voi, nu veți anunța?
De acum te voi face să auzi lucruri noi,
lucruri păzite, pe care nu le cunoști.
7Ele sunt create acum, și nu de demult.
Până în ziua de azi tu n‑ai auzit de ele,
ca nu cumva să spui: «Iată, le știam deja.»
8Nici nu le‑ai auzit, nici nu le‑ai cunoscut,
și nici atunci, demult, urechea nu ți‑a fost deschisă să le auzi.
Căci am știut că sigur te vei purta cu necredincioșie
și că, încă din pântec, ai fost numit răzvrătit.
9Pentru Numele Meu întârzii mânia Mea
și pentru lauda Mea o opresc față de tine,
ca să nu te nimicesc.
10Iată, te‑am rafinat, dar nu ca pe argint,
ci te‑am încercat în cuptorul suferinței.
11De dragul Meu, de dragul Meu fac aceasta,
căci de ce să fie batjocorit Numele Meu?
Slava Mea n‑o voi da altuia.
Israel răscumpărat
12Ascultă‑Mă, Iacov,
Israel, pe care te‑am chemat!
Eu sunt Acela!
Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă!
13Mâna Mea a pus temeliile pământului
și dreapta Mea a întins cerurile;
când le chem, ele se înfățișează împreună.
14Adunați‑vă cu toții și ascultați!
Cine dintre ei a vestit aceste lucruri?
El, cel iubit de Domnul,
Îi va împlini dorința împotriva Babilonului,
iar brațul său va fi împotriva caldeenilor14, 20 babilonienilor..
15Eu, chiar Eu am vorbit! Eu l‑am chemat,
Eu l‑am adus, iar el își va îndeplini misiunea!
16Apropiați‑vă de Mine și ascultați aceasta!
De la început n‑am vorbit în ascuns;
când s‑au petrecut aceste lucruri, Eu eram acolo.“
Acum, Stăpânul Domn m‑a trimis
împreună cu Duhul Său.
17Așa vorbește Domnul,
Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel:
„Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,
Care te învață ce este spre binele tău,
Care te conduce pe calea pe care trebuie să mergi.
18O, de‑ai fi luat aminte la poruncile Mele,
pacea ta ar fi fost ca un râu,
iar dreptatea ta, ca valurile mării.
19Sămânța19 Lit.: sămânța; Termenul ebraic este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenționată. ta ar fi fost ca nisipul,
iar roadele pântecului tău, ca boabele de nisip.
Niciodată n‑ar fi fost șters sau nimicit
numele lor dinaintea Mea!“
20Ieșiți din Babilon!
Fugiți dintre caldeeni!
Cu un strigăt de bucurie vestiți și proclamați!
Trimiteți vestea până la marginile pământului!
Spuneți: „Domnul l‑a răscumpărat pe robul Său Iacov!“
21Ei n‑au însetat când i‑a condus prin pustie;
El a făcut să curgă pentru ei apă din stâncă;
a despicat stânca și a țâșnit apă.
22„Pentru cei răi, zice Domnul, nu este pace.
