João 5 – NVI-PT & MTDS

Nova Versão Internacional

João 5:1-47

A Cura Junto ao Tanque de Betesda

1Algum tempo depois, Jesus subiu a Jerusalém para uma festa dos judeus. 2Há em Jerusalém, perto da porta das Ovelhas, um tanque que, em aramaico5.2 Grego: em hebraico; também em 19.13,17,20 e 20.16., é chamado Betesda5.2 Alguns manuscritos dizem Betzata; outros trazem Betsaida., tendo cinco entradas em volta. 3Ali costumava ficar grande número de pessoas doentes e inválidas: cegos, mancos e paralíticos. Eles esperavam um movimento nas águas.5.3 A maioria dos manuscritos mais antigos não trazem essa frase e todo o versículo 4. 4De vez em quando descia um anjo do Senhor e agitava as águas. O primeiro que entrasse no tanque, depois de agitadas as águas, era curado de qualquer doença que tivesse. 5Um dos que estavam ali era paralítico fazia trinta e oito anos. 6Quando o viu deitado e soube que ele vivia naquele estado durante tanto tempo, Jesus lhe perguntou: “Você quer ser curado?”

7Disse o paralítico: “Senhor, não tenho ninguém que me ajude a entrar no tanque quando a água é agitada. Enquanto estou tentando entrar, outro chega antes de mim”.

8Então Jesus lhe disse: “Levante-se! Pegue a sua maca e ande”. 9Imediatamente o homem ficou curado, pegou a maca e começou a andar.

Isso aconteceu num sábado, 10e, por essa razão, os judeus disseram ao homem que havia sido curado: “Hoje é sábado, não é permitido a você carregar a maca”.

11Mas ele respondeu: “O homem que me curou me disse: ‘Pegue a sua maca e ande’ ”.

12Então lhe perguntaram: “Quem é esse homem que mandou você pegar a maca e andar?”

13O homem que fora curado não tinha ideia de quem era ele, pois Jesus havia desaparecido no meio da multidão.

14Mais tarde Jesus o encontrou no templo e lhe disse: “Olhe, você está curado. Não volte a pecar, para que algo pior não aconteça a você”. 15O homem foi contar aos judeus que fora Jesus quem o tinha curado.

Vida por meio do Filho

16Então os judeus passaram a perseguir Jesus, porque ele estava fazendo essas coisas no sábado. 17Disse-lhes Jesus: “Meu Pai continua trabalhando até hoje, e eu também estou trabalhando”. 18Por essa razão, os judeus mais ainda queriam matá-lo, pois não somente estava violando o sábado, mas também estava dizendo que Deus era seu próprio Pai, igualando-se a Deus.

19Jesus lhes deu esta resposta: “Eu digo verdadeiramente que o Filho não pode fazer nada de si mesmo; só pode fazer o que vê o Pai fazer, porque o que o Pai faz o Filho também faz. 20Pois o Pai ama ao Filho e lhe mostra tudo o que faz. Sim, para admiração de vocês, ele lhe mostrará obras ainda maiores do que estas. 21Pois, da mesma forma que o Pai ressuscita os mortos e lhes dá vida, o Filho também dá vida a quem ele quer. 22Além disso, o Pai a ninguém julga, mas confiou todo julgamento ao Filho, 23para que todos honrem o Filho como honram o Pai. Aquele que não honra o Filho, também não honra o Pai que o enviou.

24“Eu asseguro: Quem ouve a minha palavra e crê naquele que me enviou tem a vida eterna e não será condenado, mas já passou da morte para a vida. 25Eu afirmo que está chegando a hora, e já chegou, em que os mortos ouvirão a voz do Filho de Deus, e aqueles que a ouvirem viverão. 26Pois, da mesma forma como o Pai tem vida em si mesmo, ele concedeu ao Filho ter vida em si mesmo. 27E deu-lhe autoridade para julgar, porque é o Filho do homem.

28“Não fiquem admirados com isto, pois está chegando a hora em que todos os que estiverem nos túmulos ouvirão a sua voz 29e sairão; os que fizeram o bem ressuscitarão para a vida, e os que fizeram o mal ressuscitarão para serem condenados. 30Por mim mesmo, nada posso fazer; eu julgo apenas conforme ouço, e o meu julgamento é justo, pois não procuro agradar a mim mesmo, mas àquele que me enviou.

Testemunhos acerca de Jesus

31“Se testifico acerca de mim mesmo, o meu testemunho não é válido.5.31 Os judeus exigiam mais de um testemunho para condenar ou justificar uma declaração. 32Há outro que testemunha em meu favor, e sei que o seu testemunho a meu respeito é válido.

33“Vocês enviaram representantes a João, e ele testemunhou da verdade. 34Não que eu busque testemunho humano, mas menciono isso para que vocês sejam salvos. 35João era uma candeia que queimava e irradiava luz, e durante certo tempo vocês quiseram alegrar-se com a sua luz.

36“Eu tenho um testemunho maior que o de João; a própria obra que o Pai me deu para concluir, e que estou realizando, testemunha que o Pai me enviou. 37E o Pai que me enviou, ele mesmo testemunhou a meu respeito. Vocês nunca ouviram a sua voz, nem viram a sua forma, 38nem a sua palavra habita em vocês, pois não creem naquele que ele enviou. 39Vocês estudam cuidadosamente5.39 Ou Estudem cuidadosamente as Escrituras, porque pensam que nelas vocês têm a vida eterna. E são as Escrituras que testemunham a meu respeito; 40contudo, vocês não querem vir a mim para terem vida.

41“Eu não aceito glória dos homens, 42mas conheço vocês. Sei que vocês não têm o amor de Deus. 43Eu vim em nome de meu Pai, e vocês não me aceitaram; mas, se outro vier em seu próprio nome, vocês o aceitarão. 44Como vocês podem crer, se aceitam glória uns dos outros, mas não procuram a glória que vem do Deus5.44 Alguns manuscritos antigos não trazem Deus. único?

45“Contudo, não pensem que eu os acusarei perante o Pai. Quem os acusa é Moisés, em quem estão as suas esperanças. 46Se vocês cressem em Moisés, creriam em mim, pois ele escreveu a meu respeito. 47Visto, porém, que não creem no que ele escreveu, como crerão no que eu digo?”

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 5:1-47

Betesdapimi mana cuyuri tucuj runata alliyachishca

1Chai qʼuipami Jesusca Jerusalenpi, judiocunapaj fiesta tiyajpi chaiman rirca. 2Jerusalenpica, ovejacunata yaicuchina pungu cʼuchupimi, yacu tandarishca tiyan. Chai yacuca, hebreo rimaipica, Betesda shutimi. Chai yacu tandarishca muyundijpica, pichca corredorcunami tiyan. 3Chai corredorcunapica, ñahui mana ricujcuna, cojocuna, mana cuyuri tucujcunapish, shujtaj achca ungushcacunapishmi yacu cuyurijta shuyacurcacuna. 4Shuj angelmi yacuta cuyuchinaman huaquin huaquinllapi uriyamuj carca. Cucha yacu cuyurijpi, maijanpish punta huashicujllami, ima ungüimantapish alliyajlla carca. 5Quimsa chunga pusaj huatacunata ungushca shuj runapishmi chaipi carca. 6Pai chashna ungushca siricujta ricushpa, ña achca huatacunata chaipi shitashca cashcata yachashpami Jesusca:

—¿Alliyasha ninguichu?— nirca.

7Shina nijpi ungushca runaca:

—Apu, yacu cuyurijpi ñucata huashicuchijca, pi manamari tiyanchu. Ñuca cuyuringacamaca, shujtajrajmari mishan— nircami.

8Chashna nijpi Jesusca:

—Jatari, canta huandunata aparishpa rilla— nircami.

9Chashna nijpica, chai runaca ña alliyarcallami. Ña alliyashcahuanmi, paita huanduna caspicunata aparishpa llujshi callarirca. Chai punllaca, sabadomi carca. 10Chaimantami, judiocunaca alliyaj runataca:

—Sabadomari, manamari canta huandunata aparina punllachu— nircacuna.

11Shina nijpi chai runaca:

—Ñucata alliyachijmari: “Canta huandunata aparishpa rilla” nirca— nishpami huillarca.

12Chashna nijpi:

—“Canta huandunata aparishpa rilla” nijca, ¿pitagari?— nishpami tapurcacuna.

13Shina tapujpi ricuchisha nishpapish, chai alliyaj runaca, paita alliyachij runa chaimanta ña llujshishcamanta, pi cashcata mana yacharcachu.

14Chai qʼuipami Jesusca, Diospaj huasipi tupashpaca cashna nirca:

—Riqui, cunanca ñamari alli cangui. Cutinca ama juchallinguichu, ñataj ñaupatapish yalli tucunguiman— nirca.

15Chai runaca Jesús paita alliyachishcata yachashpami, judiocunaman huillagrirca.

Diospaj Churillamantami causaita chari tucunchij

16Sabadopi alliyachishcamantami judiocunaca, Jesusta pʼiñashpa, ima shinapish huañuchishun yuyarcacuna. 17Chaita yachashpami, Jesusca:

—Ñuca Yayaca, cunancama trabajacunrajmi. Chaimantami ñucapish trabajacuni— nircami.

18Judiocunaca, Jesustaca huañuchishuntaj nicurcacunami. Sabadopi imatapish rurashca jahua, Taita Diosta, ‘Ñuca quiquin Yayamari’ nishpa, Paipish Dios tucushcamantami, ashtahuantajca huañuchinatataj yuyarcacuna.

19Jesusca paicunataca, cashnapishmi nirca:

—Churica quiquin yuyaillamantaca, imata mana rurai tucunchu. Yaya imallata ruracujta ricushpamari, Pai shinallataj ruran. Chaica chashnatajmi. 20Yayaca Churita cʼuyashpami, Pai tucui imalla ruracushcataca Churiman ricuchin. Cunan rurashcatapish yallita ricuchingami. Chaita ricushpaca, cancunaca jatunta mancharinguichijmi. 21Ima shinami Yayaca huañushcacunaman causaita cushpa causachin, chashnallatajmi Churipish cusha nishcacunallaman causaita cun. 22Ashtahuancarin, Yayaca, pitapish mana ima shina cashcata ricuchingachu. Ashtahuanpish chai ruranataca, Churimanmi curca. 23Yayata alli nij shinallataj, tucuicuna Paipaj Churitapish alli nichunmi chaitaca Paiman curca. Churita mana alli nijca, Paita cachaj Yayatapish mana alli ninchu.

24Pipish ñuca huillashcata uyashpa, ñucata cachaj Yayata crijca, huiñai causaita charinmi. Jatun llaquimanca mana ringachu, ashtahuanpish huañuimanta causaiman chʼimbashcami. Chaica chashnatajmi. 25Diospaj Churi cajpi ñuca rimashcata huañushcacuna uyana punlla chayamucunmi, chaica cunanllatajmi. Ñuca rimashcata uyajcunaca causangami, ñuca nishcaca chashnatajmari. 26Yayaca Paillapitajmi causaita charin. Chaimantami Churimanpish Paillapitaj causaita charichun cushca. 27Runa Aichayuj Ñucamanca Paipaj Churi cajpimi, Yayaca gentecuna ima shina cashcata ricuchinatapish Ñucaman curca.

28Ñuca cashna nishcamanta ama mancharichijchu. Tucui pambashcacuna ñuca rimashcata uyana punlla chayamungami. 29Chai punllaca allita rurajcunaca, huiñaita causangapajmi, causarishpa jataringacuna. Ashtahuanpish mana allillapi catijcunaca, jatun llaquiman ringapajmi causarishpa jataringacuna. 30Ñuca quiquin yuyaillamantaca, imata mana nishachu. Ashtahuanpish Ñuca Yayata tapushpa, Paita uyashpami pita imata nina cajpipish nisha. Ñuca munaitaca mana rurasha ninichu, Ñucata cachaj Yaya munashcatami rurasha nini.

Cristomantaca Yaya Diospish, Diospaj Espiritupishmi huillacun

31Ñucallataj Ñuca quiquinmanta huillajpica, huillashcaca yangallami canman. 32Shujtajmi Ñucamantaca huillacun. Paipish Ñucamantaca, cashcatataj huillacushcata yachanimi.

33Juanta tapuchun cancuna cachajpica, paica cashcatatajmi ñucamanta huillarca. 34Runacuna ñucamanta huillashca canman, mana nicunichu. Ashtahuanpish cancuna crishpa quishpirichunllami, pai huillashcataca yuyachini. 35Juanca nina sindi achijyachij shinami huillarca. Pai huillashca lámpara shina achijyachijpimi, cancunaca ashacama cushicurcanguichij.

36Ñucaca, Ñuca Yaya imallata rurachun cachashcatami rurashpa ricuchini. Chai rurashcacunaca, Juan huillashcatapish yallimari, Ñucataca Ñuca Yaya cachashca cashcata ricuchicun. 37Ñucata cachaj Yayaca, mana Pai quiquin cancunapaj ñahuipi ricurishpapish, mana Paitaj uyarishpapish Ñucamanta huillarcami. Ashtahuanpish cancunamari manataj uyashcanguichij. 38Ñucata Pai cachashcata mana crisha nishpami, cancunapaj shungupica, Paipaj Shimicunata mana huaquichinguichij. 39Cancunaca, ‘Dios Quillcachishcacunata yachashpami, huiñai causaita charishun’ yuyashpami, callarishpa yachanguichij. Chai Quillcacunaca, Ñucamantatajmari huillacun. 40Chashna cajpipish causaita charingapajca, manamari Ñucapajman shamushun ninguichijchu.

41Cancuna alli nishca canallataca mana munanichu. 42Cancunataca rijsinimari, Taita Diostaca mana cʼuyanguichijchu. 43Ñucaca, Ñuca Yaya cachajpimari shamurcani. Shina cajpipish cancunaca, manamari chasquinguichijchu. Shujtaj paipaj quiquin shutillapitaj shamujpitajcarinpish, paitaca chasquinguichijllami. 44Ñucata crijpi Shujlla Taita Dios alli nichunca, manamari mashcanguichijchu. Cancunapurallataj caishuj chaishuj alli nishca canallata mashcacushpaca, ¿ima shinataj Ñucataca cringuichijpish?

45Yayapaj ñaupajpi cancunata Ñuca juchachina cashcataca, ama yuyaichijchu. Cancuna shunguta churashca Moisesllatajmi cancunataca juchachicun. 46Ñucallamantataj Moisés quillcashcatamari mana cringuichij. Paita crishpaca, Ñucatapish cringuichijmanmi. 47Pai quillcashcata mana crishpaca, ¿ima shinataj Ñuca shimicunatapish cringuichigari?— nircami.