Juízo sobre os Reis Maus
1Assim diz o Senhor: “Desça ao palácio do rei de Judá e proclame ali esta mensagem: 2Ouve a palavra do Senhor, ó rei de Judá, tu que te assentas no trono de Davi; tu, teus conselheiros e teu povo, que passa por estas portas”. 3Assim diz o Senhor: “Administrem a justiça e o direito: livrem o explorado das mãos do opressor. Não oprimam nem maltratem o estrangeiro, o órfão ou a viúva; nem derramem sangue inocente neste lugar. 4Porque, se vocês tiverem o cuidado de cumprir essas ordens, então os reis que se assentarem no trono de Davi entrarão pelas portas deste palácio em carruagens e cavalos, em companhia de seus conselheiros e de seu povo. 5Mas, se vocês desobedecerem a essas ordens”, declara o Senhor, “juro por mim mesmo que este palácio ficará deserto”.
6Porque assim diz o Senhor a respeito do palácio real de Judá:
“Apesar de você ser para mim como Gileade
e como o topo do Líbano,
certamente farei de você um deserto,
uma cidade desabitada.
7Prepararei destruidores contra você,
cada um com as suas armas;
eles cortarão o melhor dos seus cedros
e o lançarão ao fogo.
8“De numerosas nações muitos passarão por esta cidade e perguntarão uns aos outros: ‘Por que o Senhor fez uma coisa dessas a esta grande cidade?’ 9E lhes responderão: ‘Foi porque abandonaram a aliança do Senhor, do seu Deus, e adoraram outros deuses e prestaram-lhes culto’ ”.
10Não chorem pelo rei morto
nem lamentem sua perda.
Chorem amargamente, porém,
por aquele que está indo para o exílio,
porque jamais voltará
nem verá sua terra natal.
11Porque assim diz o Senhor acerca de Salum, rei de Judá, sucessor de seu pai Josias, que partiu deste lugar: “Ele jamais voltará. 12Morrerá no lugar para onde o levaram prisioneiro; não verá novamente esta terra.
13“Ai daquele que constrói o seu palácio por meios corruptos,
seus aposentos, pela injustiça,
fazendo os seus compatriotas trabalharem por nada,
sem pagar-lhes o devido salário.
14Ele diz: ‘Construirei para mim
um grande palácio, com aposentos espaçosos’.
Faz amplas janelas, reveste o palácio de cedro
e pinta-o de vermelho.
15“Você acha que acumular cedro faz de você um rei?
O seu pai não teve comida e bebida?
Ele fez o que era justo e certo,
e tudo ia bem com ele.
16Ele defendeu a causa do pobre e do necessitado,
e, assim, tudo corria bem.
Não é isso que significa conhecer-me?”,
declara o Senhor.
17“Mas você não vê nem pensa noutra coisa
além de lucro desonesto,
derramar sangue inocente,
opressão e extorsão”.
18Portanto, assim diz o Senhor a respeito de Jeoaquim, filho de Josias, rei de Judá:
“Não se lamentarão por ele, clamando:
‘Ah, meu irmão!’ ou
‘Ah, minha irmã!’
Nem se lamentarão, clamando:
‘Ah, meu senhor!’ ou
‘Ah, sua majestade!’
19Ele terá o enterro de um jumento:
arrastado e lançado
fora das portas de Jerusalém!
20“Jerusalém, suba ao Líbano e clame,
seja ouvida a sua voz em Basã,
clame desde Abarim,
pois todos os seus aliados foram esmagados.
21Eu a adverti quando você se sentia segura,
mas você não quis ouvir-me.
Esse foi sempre o seu procedimento,
pois desde a sua juventude você não me obedece.
22O vento conduzirá para longe
todos os governantes que conduzem você,
e os seus aliados irão para o exílio.
Então você será envergonhada e humilhada
por causa de todas as suas maldades.
23Você, que está entronizada no Líbano22.23 Isto é, no palácio de Jerusalém (veja 1Rs 7.2).,
que está aninhada em prédios de cedro,
como você gemerá quando vierem as dores de parto,
dores como as de uma mulher que está para dar à luz!
24“Juro pelo meu nome”, diz o Senhor, “que ainda que você, Joaquim22.24 Hebraico: Conias, variante de Joaquim; também no versículo 28., filho de Jeoaquim, rei de Judá, fosse um anel de selar em minha mão direita, eu o arrancaria. 25Eu o entregarei nas mãos daqueles que querem tirar a sua vida; daqueles que você teme, nas mãos de Nabucodonosor, rei da Babilônia, e dos babilônios. 26Expulsarei você e sua mãe, a mulher que o deu à luz, para um outro país, onde vocês não nasceram e no qual ambos morrerão. 27Jamais retornarão à terra para a qual anseiam voltar”.
28É Joaquim um vaso desprezível e quebrado,
um utensílio que ninguém quer?
Por que ele e os seus descendentes serão expulsos e lançados
num país que não conhecem?
29Ó terra, terra, terra,
ouça a palavra do Senhor!
30Assim diz o Senhor:
“Registrem esse homem como homem sem filhos.
Ele não prosperará em toda a sua vida;
nenhum dos seus descendentes prosperará
nem se assentará no trono de Davi
nem governará em Judá.
Mesaj către regii davidici
1Așa vorbește Domnul: „Coboară‑te la palatul regelui lui Iuda și vestește acolo cuvintele acestea: 2«Ascultă Cuvântul Domnului, rege al lui Iuda, care stai pe tronul lui David, tu, slujitorii tăi și poporul care intră pe aceste porți. 3Așa vorbește Domnul: ‘Faceți dreptate și judecată! Eliberați‑l din mâna asupritorului pe cel ce a fost jefuit! Nu nedreptățiți pe străin, pe orfan sau pe văduvă! Nu vărsați sânge nevinovat în locul acesta! 4Căci dacă veți împlini poruncile acestea, atunci pe porțile acestui palat vor intra regi care stau pe tronul lui David, suiți în care și călare pe cai, atât ei, cât și slujitorii și poporul lor. 5Dar dacă nu veți asculta de poruncile acestea, jur pe Mine Însumi, zice Domnul, că acest palat va ajunge o ruină.’»“
6Căci așa vorbește Domnul cu privire la palatul regelui lui Iuda:
„Deși ești pentru Mine ca Ghiladul,
ca piscul Libanului,
te voi face asemenea unui pustiu,
asemenea unei cetăți fără locuitori!
7Voi pune deoparte7 Lit.: voi sfinți., cu sensul de a pregăti. Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu sau pentru pedeapsă (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică). împotriva ta niște distrugători,
fiecare cu armele lui.
Ei îți vor tăia cei mai frumoși cedri
și‑i vor arunca în foc.
8Multe neamuri vor trece pe lângă cetatea aceasta și se vor întreba unul pe altul: «De ce a făcut Domnul astfel acestei mari cetăți?» 9Și li se va răspunde: «Pentru că a părăsit legământul cu Domnul, Dumnezeul său, s‑a închinat altor dumnezei și le‑a slujit.»
10Nu‑l plângeți pe cel mort și nu‑l jeliți,
ci plângeți‑l mai degrabă pe cel ce merge în captivitate,
care nu se va mai întoarce
și nu‑și va mai vedea țara de naștere.“
Mesaj către Iehoahaz
11Căci așa vorbește Domnul despre Șalum11 Numit și Iehoahaz., fiul lui Iosia, regele lui Iuda, care a domnit în locul tatălui său Iosia și care a plecat din locul acesta: „Nu se va mai întoarce niciodată, 12ci va muri în locul în care l‑au dus în captivitate și nu va mai vedea țara aceasta.
13Vai de cel care‑și zidește palatul cu nedreptate
și odăile de sus cu injustiție,
care‑și pune semenul să lucreze degeaba,
fără să‑i dea plata.
14El își zice: «Îmi voi zidi un palat mare,
care să aibă odăile de sus spațioase!»
Și astfel el îi face ferestre largi,
îl plachează cu cedru
și îl vopsește în purpuriu.
15Te face să fii rege
faptul că aduni fără încetare cedru?
Oare tatăl tău nu mânca și nu bea și el?
Și totuși el făcea judecată și dreptate,
astfel încât toate îi mergeau bine.
16El a judecat cauza săracului și a celui nevoiaș
și toate îi mergeau bine.
Oare nu tocmai lucrul acesta înseamnă a Mă cunoaște?
zice Domnul.
17Dar tu nu ai ochi și inimă
decât pentru câștigul nedrept,
pentru a vărsa sânge nevinovat,
pentru a asupri și a tâlhări.“
Mesaj către Iehoiachim
18De aceea, așa vorbește Domnul despre Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda:
„Nu‑l vor jeli, zicând:
«Vai, fratele meu! Vai, sora mea!»
Nu‑l vor jeli, zicând:
«Vai, stăpâne! Vai, Maiestate!»,
19ci va fi înmormântat ca un măgar:
va fi târât afară și aruncat
dincolo de porțile Ierusalimului.
20Suie‑te pe Liban și strigă!
Înalță‑ți glasul în Bașan,
strigă de pe Abarim,
căci toți iubiții20, 22 Sau: aliații. tăi sunt zdrobiți.
21Ți‑am vorbit când îți mergea bine,
dar tu ai zis: «Nu voi asculta!»
Aceasta a fost calea ta încă din tinerețe,
căci nu ai ascultat de glasul Meu!
22Vântul îi va împrăștia pe toți păstorii tăi,
iar iubiții tăi vor merge în captivitate.
Atunci vei fi dat de rușine și umilit
din cauza întregii tale răutăți.
23Tu, care locuiești în Liban23 Este vorba de palatul din Ierusalim (vezi 1 Regi 7:2).,
care îți ai cuibul între cedri,
o, cum vei mai suspina când te vor ajunge durerile,
dureri ca ale unei femei în chinurile nașterii!
Mesaj către Iehoiachin
24Viu sunt Eu, zice Domnul, căci, chiar dacă tu, Iehoiachin, fiul lui Iehoiachim, regele lui Iuda, ai fi un inel cu sigiliu în mâna Mea cea dreaptă, și de acolo te‑aș scoate! 25Te voi da în mâinile celor ce caută să‑ți ia viața, în mâinile celor de care ți‑e frică, în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și în mâinile caldeenilor. 26Te voi arunca împreună cu mama ta, care te‑a născut, într‑o altă țară, unde nu v‑ați născut, și acolo veți muri. 27Nu vă veți mai întoarce în țara în care doriți să vă întoarceți.“
28Este oare acest om, Iehoiachin,
un vas disprețuit și sfărâmat,
pe care nu‑l mai dorește nimeni?
De ce sunt aruncați oare, el și sămânța28 Termenul ebraic este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenționată. lui,
într‑o țară pe care n‑o cunosc?
29O, țară, țară, țară,
ascultă Cuvântul Domnului!
30Așa vorbește Domnul:
„Înscrieți‑l în sul pe omul acesta
ca pe unul lipsit de copii,
un om care nu va prospera
de‑a lungul zilelor lui,
căci niciun bărbat din sămânța lui nu va mai reuși
să șadă pe tronul lui David
sau să stăpânească în Iuda.
