O Enforcamento de Hamã
1O rei e Hamã foram ao banquete com a rainha Ester, 2e, enquanto estavam bebendo vinho no segundo dia, o rei perguntou de novo: “Rainha Ester, qual é o seu pedido? Você será atendida. Qual o seu desejo? Mesmo que seja a metade do reino, isso será concedido a você”.
3Então a rainha Ester respondeu: “Se posso contar com o favor do rei e se isto lhe agrada, poupe a minha vida e a vida do meu povo; este é o meu pedido e o meu desejo. 4Pois eu e meu povo fomos vendidos para destruição, morte e aniquilação. Se apenas tivéssemos sido vendidos como escravos e escravas, eu teria ficado em silêncio, porque nenhuma aflição como essa justificaria perturbar o rei”.7.4 Ou em silêncio, apesar de que o bem que oferece o nosso inimigo não se compara com a perda que o rei sofreria”.
5O rei Xerxes perguntou à rainha Ester: “Quem se atreveu a uma coisa dessas? Onde está ele?”
6Respondeu Ester: “O adversário e inimigo é Hamã, esse perverso”.
Diante disso, Hamã ficou apavorado na presença do rei e da rainha. 7Furioso, o rei levantou-se, deixou o vinho, saiu dali e foi para o jardim do palácio. E percebendo Hamã que o rei já tinha decidido condená-lo, ficou ali para implorar por sua vida à rainha Ester.
8E voltando o rei do jardim do palácio ao salão do banquete, viu Hamã caído sobre o assento onde Ester estava reclinada. E então exclamou: “Chegaria ele ao cúmulo de violentar a rainha na minha presença e em minha própria casa?”
Mal o rei terminou de dizer isso, alguns oficiais cobriram o rosto de Hamã. 9E um deles, chamado Harbona, que estava a serviço do rei, disse: “Há uma forca de mais de vinte metros7.9 Hebraico: 50 côvados. O côvado era uma medida linear de cerca de 45 centímetros. de altura junto à casa de Hamã, que ele fez para Mardoqueu, aquele que intercedeu pela vida do rei”.
Então o rei ordenou: “Enforquem-no nela!” 10Assim Hamã morreu na forca que tinha preparado para Mardoqueu; e a ira do rei se acalmou.
Dezvăluirea conspirației
1Astfel, împăratul și Haman au venit să petreacă împreună cu împărăteasa Estera.
2În timp ce beau vin, împăratul a întrebat‑o pe Estera și în cea de‑a doua zi:
– Care‑ți este dorința, împărăteasă Estera? Îți va fi împlinită! Oricare îți este cererea, chiar și jumătate din împărăție de ar fi, ți se va face după voie!
3Împărăteasa Estera a răspuns și a zis:
– Dacă am găsit bunăvoință înaintea3 Lit.: în ochii. ta, împărate, și dacă împăratul crede că este bine, cruță‑mi viața! Aceasta este dorința mea. De asemenea, cruță‑mi și poporul, 4căci atât eu, cât și poporul meu am fost vânduți, ca să fim nimiciți, uciși și stârpiți. Dacă am fi fost vânduți ca robi și ca roabe, aș fi tăcut, căci un astfel de necaz nu ar fi meritat atenția împăratului.4 Sau: tăcut, dar vrăjmașul n‑ar putea să înlocuiască pierderea făcută împăratului.
5Atunci împăratul Ahașveroș a întrebat‑o pe împărăteasa Estera:
– Cine și unde este acela căruia i‑a îndrăznit inima să facă așa ceva?
6Estera a zis:
– Asupritorul și dușmanul este Haman, răul acesta.
Atunci Haman a rămas îngrozit în fața împăratului și a împărătesei. 7Plin de mânie, împăratul și‑a lăsat paharul de vin și s‑a dus în grădina palatului. Haman însă a rămas să mijlocească pentru viața sa înaintea împărătesei Estera, căci văzuse că pierzarea lui fusese hotărâtă de către împărat. 8Când s‑a întors împăratul din grădina palatului în sala ospățului vinului, a văzut că Haman se aruncase pe patul pe care ședea Estera.
Împăratul a zis atunci:
– Cum?! Vrei s‑o mai și constrângi pe împărăteasă chiar în palat, de față cu mine?
De îndată ce au ieșit aceste cuvinte din gura împăratului, i‑au și acoperit fața lui Haman.
9Harbona, unul dintre eunucii care îi slujeau împăratului, a zis:
– Mai mult, iată și spânzurătoarea înaltă de cincizeci de coți9 Aproximativ 25 m., pe care a făcut‑o Haman pentru Mardoheu, cel ce a vorbit spre binele împăratului, se află în curtea casei lui Haman.
Împăratul a zis:
– Spânzurați‑l pe ea!
10Ei l‑au spânzurat pe Haman pe spânzurătoarea ridicată chiar de el pentru Mardoheu, iar mânia împăratului s‑a potolit.
