A Bênção de Moisés
1Esta é a bênção com a qual Moisés, homem de Deus, abençoou os israelitas antes da sua morte. 2Ele disse:
“O Senhor veio do Sinai
e alvoreceu sobre eles desde o Seir,
resplandeceu desde o monte Parã.
Veio com miríades de santos desde o sul,
desde as encostas de suas montanhas.
3Certamente és tu que amas o povo;
todos os santos estão em tuas mãos.
A teus pés todos eles se prostram
e de ti recebem instrução,
4a lei que Moisés nos deu,
a herança da assembleia de Jacó.
5Ele era rei sobre Jesurum,
quando os chefes do povo se reuniam,
juntamente com as tribos de Israel.
6“Que Rúben viva e não morra,
mesmo sendo poucos os seus homens”.
7E disse a respeito de Judá:
“Ouve, ó Senhor, o grito de Judá;
traze-o para o seu povo.
Que as suas próprias mãos sejam suficientes,
e que haja auxílio contra os seus adversários!”
8A respeito de Levi disse:
“O teu Urim e o teu Tumim33.8 Objetos utilizados para se conhecer a vontade de Deus. pertencem
ao homem a quem favoreceste.
Tu o provaste em Massá33.8 Massá significa provação.;
disputaste com ele junto às águas de Meribá33.8 Meribá significa rebelião..
9Levi disse do seu pai e da sua mãe:
‘Não tenho consideração por eles’.
Não reconheceu os seus irmãos,
nem conheceu os próprios filhos,
apesar de que guardaram a tua palavra
e observaram a tua aliança.
10Ele ensina as tuas ordenanças a Jacó
e a tua lei a Israel.
Ele te oferece incenso
e holocaustos completos no teu altar.
11Abençoa todos os seus esforços, ó Senhor,
e aprova a obra das suas mãos.
Despedaça os lombos dos seus adversários,
dos que o odeiam, sejam quem forem”.
12A respeito de Benjamim disse:
“Que o amado do Senhor descanse nele em segurança,
pois ele o protege o tempo inteiro,
e aquele a quem o Senhor ama
descansa nos seus braços”.
13A respeito de José disse:
“Que o Senhor abençoe a sua terra
com o precioso orvalho que vem de cima, do céu,
e com as águas das profundezas;
14com o melhor que o sol amadurece
e com o melhor que a lua possa dar;
15com as dádivas mais bem escolhidas dos montes antigos
e com a fertilidade das colinas eternas;
16com os melhores frutos da terra e a sua plenitude,
e com o favor daquele que apareceu na sarça ardente.
Que tudo isso repouse sobre a cabeça de José,
sobre a fronte do escolhido entre os seus irmãos.
17É majestoso como a primeira cria de um touro;
seus chifres são os chifres de um boi selvagem,
com os quais ferirá as nações até os confins da terra.
Assim são as dezenas de milhares de Efraim;
assim são os milhares de Manassés”.
18A respeito de Zebulom disse:
“Alegre-se, Zebulom, em suas viagens,
e você, Issacar, em suas tendas.
19Eles convocarão povos para o monte
e ali oferecerão sacrifícios de justiça;
farão um banquete com a riqueza dos mares,
com os tesouros ocultos das praias”.
20A respeito de Gade disse:
“Bendito é aquele que amplia os domínios de Gade!
Gade fica à espreita como um leão;
despedaça um braço e também a cabeça.
21Escolheu para si o melhor;
a porção do líder lhe foi reservada.
Tornou-se o chefe do povo
e executou a justa vontade do Senhor
e os seus juízos sobre Israel”.
22A respeito de Dã disse:
“Dã é um filhote de leão,
que vem saltando desde Basã”.
23A respeito de Naftali disse:
“Naftali tem fartura do favor do Senhor
e está repleto de suas bênçãos;
suas posses estendem-se para o sul, em direção ao mar”.
24A respeito de Aser disse:
“Bendito é Aser entre os filhos;
seja ele favorecido por seus irmãos,
e banhe os seus pés no azeite!
25Sejam de ferro e bronze as trancas das suas portas,
e dure a sua força como os seus dias.
26“Não há ninguém como o Deus de Jesurum,
que cavalga os céus para ajudá-lo,
e cavalga as nuvens em sua majestade!
27O Deus eterno é o seu refúgio,
e para segurá-lo estão os braços eternos.
Ele expulsará os inimigos da sua presença,
dizendo: ‘Destrua-os!’
28Somente Israel viverá em segurança;
a fonte de Jacó está segura
numa terra de trigo e de vinho novo,
onde os céus gotejam orvalho.
29Como você é feliz, Israel!
Quem é como você,
povo salvo pelo Senhor?
Ele é o seu abrigo, o seu ajudador
e a sua espada gloriosa.
Os seus inimigos se encolherão diante de você,
mas você pisará as suas colinas”.
Moise binecuvântează cele douăsprezece seminții
1Aceasta este binecuvântarea pe care Moise, omul lui Dumnezeu, a rostit‑o pentru fiii lui Israel, înainte de moartea sa. 2El a zis:
„Domnul a venit din Sinai
și a răsărit peste ei din Seir.
A strălucit din muntele Paran
și a venit din mijlocul zecilor de mii de sfinți2 Sau: cu zecile de mii de sfinți..
O lege învăpăiată le‑a dat cu dreapta Lui2 Sensul versului este nesigur. Sau sfinți, / din sud, de pe versanții munților Lui..
3Da, El iubește poporul!
Toți sfinții Tăi sunt în mâna Ta.
Ei s‑au plecat la picioarele Tale
și au primit cuvintele Tale.
4Moise ne‑a dat Legea,
moștenirea adunării lui Iacov.
5El era Împărat peste Ieșurun5, 26 Vezi nota de la 32:15.
când se adunau conducătorii poporului
împreună cu semințiile lui Israel.5 Sau: Să fie, așadar, un Împărat peste Ieșurun / când se adună conducătorii poporului, / când sunt împreună semințiile lui Israel. LXX: El va fi Împărat.
6Să trăiască Ruben și să nu moară,
iar bărbații lui să fie fără număr6 Sau: chiar dacă bărbații lui sunt puțini..“
7Despre Iuda a zis:
„Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda
și întoarce‑l la poporul lui.
Cu propriile‑i mâini el își apără cauza,
dar Tu să‑i fii ajutor împotriva vrăjmașilor lui.“
8Despre Levi a zis:
„Tumim și Urim8 Vezi Ex. 28:30 și nota. Cuvinte cu origine și sens nesigur, însemnând, probabil, Lumini și Desăvârșiri. Pietre cu funcție oraculară, de căutare a voii lui Dumnezeu, în timp de criză (Num. 27:21; 1 Sam. 28:6; Ezra 2:63). au fost încredințate bărbatului credincios8 Ebr.: hasid, înrudit cu hesed (vezi nota de la 5:10).,
pe care l‑ai pus la încercare la Masa
și l‑ai certat la apele Meribei.
9El a zis despre tatăl său și despre mama sa
«Nu i‑am văzut!»,
pe frații lui nu i‑a recunoscut,
iar de copiii lui n‑a dorit să știe,
fiindcă a împlinit Cuvântul Tău
și a păzit legământul Tău.
10El învață pe Iacov poruncile Tale
și pe Israel Legea Ta.
El așază tămâie înaintea Ta
și jertfe pe altarul Tău.
11Doamne, binecuvântează tăria lui
și primește lucrarea mâinilor lui.
Zdrobește coapsele celor ce se ridică împotriva lui
și cei ce‑l urăsc să nu se mai ridice.“
12Despre Beniamin a zis:
„Preaiubitul Domnului va locui în siguranță lângă El,
Domnul îl va ocroti toată ziua
și el se va odihni între umerii Lui.“
13Despre Iosif a zis:
„Binecuvântat de Domnul să fie pământul lui,
cu roua îmbelșugată a cerului
și cu apele adânci de jos,
14cu cele mai bune roade ale soarelui
și cu cele mai bune recolte ale fiecărei luni,
15cu înălțimile munților străvechi
și cu bunătățile dealurilor veșnice.
16Cele mai bune daruri ale pământului,
belșugul lui și bunăvoința Celui Ce a locuit în rug
să vină peste capul lui Iosif,
pe creștetul capului său, a celui deosebit de16 Sau: său, care este un prinț între frații săi.
17El are grandoarea întâiului născut al taurului.
Coarnele lui sunt coarnele bivolului sălbatic.
Cu ele va împunge popoarele
până la capătul pământului.
Ele sunt zecile de mii ale lui Efraim
și miile lui Manase.“
18Despre Zabulon a zis:
„Bucură‑te, Zabulon, de alergările tale
și tu, Isahar, de corturile tale.
19Ei vor chema popoarele pe munte
și acolo vor oferi jertfele dreptății,
căci vor sorbi bogăția mărilor19 Cu referire, probabil, la profiturile obținute din comerțul maritim (vezi Gen. 49:13).
și comorile ascunse în nisip.“
20Despre Gad a zis:
„Binecuvântat să fie cel ce lărgește hotarele lui Gad!
El se odihnește ca leul
și sfârtecă brațe și capete.
21El și‑a ales partea cea mai bună,
căci acolo era ascunsă partea legiuitorului.
El a venit cu căpeteniile poporului,
a împlinit dreptatea Domnului
și judecățile Lui cu privire la Israel.“
22Despre Dan a zis:
„Dan este un pui de leu
care a sărit din Bașan.“
23Despre Neftali a zis:
„Neftali este îndestulat cu bunăvoință
și este plin de binecuvântarea Domnului.
El va moșteni vestul23 Lit.: marea. și sudul.“
24Despre Așer a zis:
„Cel mai binecuvântat dintre fii este Așer.
Să fie plăcut fraților lui
și să‑și înmoaie picioarele în ulei.
25Zăvoarele porților tale să fie de fier și de bronz,
iar puterea ta să țină cât zilele tale.
26Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Ieșurun,
Care străbate călare cerurile ca să te ajute
și Care trece pe nori cu măreție.
27Dumnezeul cel Veșnic este un adăpost,
iar sub tine sunt brațele Lui veșnice.
El îi va alunga pe dușmani dinaintea ta
și va zice: «Nimiciți‑i!»
28Israel va locui singur la adăpost.
Izvorul lui Iacov este în țara cerealelor și a mustului,
unde cerul lasă să cadă roua.
29Ferice de tine, Israel!
Cine este ca tine, un popor izbăvit de Domnul?
El este scutul și ajutorul tău
și sabia ta glorioasă.
Dușmanii tăi te vor linguși,
iar tu vei călca peste înălțimile lor29 Sau: peste spinările lor..“
