O Retorno da Arca
1Depois de consultar todos os seus oficiais, os comandantes de mil e de cem, 2Davi disse a toda a assembleia de Israel: “Se vocês estão de acordo e se esta é a vontade do Senhor, o nosso Deus, enviemos uma mensagem a nossos irmãos em todo o território de Israel e também aos sacerdotes e aos levitas que estão com eles em suas cidades, para virem unir-se a nós. 3Vamos trazer de volta a arca de nosso Deus, pois não nos importamos com ela13.3 Ou a consultamos; ou ainda o consultamos durante o reinado de Saul”. 4Toda a assembleia concordou, pois isso pareceu bom a todo o povo.
5Então Davi reuniu todos os israelitas, desde o rio Sior, no Egito, até Lebo-Hamate, para trazerem de Quiriate-Jearim a arca de Deus. 6Davi e todos os israelitas foram a Baalá, que é Quiriate-Jearim, em Judá, para buscar a arca de Deus, o Senhor, que tem o seu trono entre os querubins; a arca sobre a qual o seu nome é invocado.
7Da casa de Abinadabe levaram a arca de Deus num carroção novo, conduzido por Uzá e Aiô. 8Davi e todos os israelitas iam dançando e cantando com todo o vigor diante de Deus, ao som de harpas, liras, tamborins, címbalos e cornetas.
9Quando chegaram à eira de Quidom, Uzá esticou o braço e segurou a arca, porque os bois haviam tropeçado. 10A ira do Senhor acendeu-se contra Uzá, e ele o feriu por ter tocado na arca. Uzá morreu ali mesmo, diante de Deus.
11Davi ficou contrariado porque o Senhor, em sua ira, havia fulminado Uzá. Até hoje aquele lugar é chamado Perez-Uzá13.11 Perez-Uzá significa destruição de Uzá..
12Naquele dia Davi teve medo de Deus e se perguntou: “Como vou conseguir levar a arca de Deus?” 13Por isso desistiu de trazer a arca para a Cidade de Davi. Em vez disso, levou-a para a casa de Obede-Edom, de Gate. 14A arca de Deus ficou na casa dele por três meses, e o Senhor abençoou sua família e tudo o que possuía.
David dorește să aducă Chivotul la Ierusalim
(2 Sam. 6:1-11)
1David s‑a sfătuit cu căpeteniile peste mii și peste sute, cu fiecare conducător. 2David a zis întregii adunări a lui Israel: „Dacă credeți că este bine și dacă lucrul acesta vine de la Domnul, Dumnezeul nostru, să ne împărțim și să dăm de știre fraților noștri care au rămas în toate regiunile lui Israel, chiar și preoților și leviților din cetățile care au pășuni, ca să se strângă la noi 3și să aducem Chivotul Dumnezeului nostru la noi, căci în zilele lui Saul nu am căutat să aflăm despre el.“ 4Toată adunarea a fost de acord să se facă astfel, căci lucrul acesta a fost drept în ochii întregului popor. 5David a strâns tot Israelul, de la râul Șihor5 Un alt nume pentru Râul (uedul) Egiptului, fiind vorba fie de modernul Wadi el‑Arish, în NE Sinaiului, fie chiar de brațul răsăritean al Deltei Nilului. din Egipt și până la Lebo-Hamat5 Sau: intrarea în Hamat., ca să aducă Chivotul lui Dumnezeu din Chiriat-Iearim.
6David s‑a suit împreună cu tot Israelul spre Baala (adică Chiriat-Iearim), care este a lui Iuda, ca să aducă de acolo Chivotul lui Dumnezeu, înaintea căruia este chemat Numele Domnului, Cel Care șade deasupra heruvimilor. 7Au așezat Chivotul lui Dumnezeu într‑un car nou și astfel l‑au luat din casa lui Abinadab. Uza și Ahio conduceau carul. 8David și tot Israelul sărbătoreau înaintea lui Dumnezeu cu toată puterea, cu cântece, cu lire, cu harfe, cu tamburine, cu chimvale și cu trâmbițe. 9Când au ajuns la aria lui Chidon, Uza și‑a întins mâna să apuce Chivotul, deoarece boii erau să‑l răstoarne. 10Atunci mânia Domnului s‑a aprins împotriva lui Uza și l‑a lovit pentru că pusese mâna pe Chivot. Uza a murit acolo, înaintea lui Dumnezeu.10 Chivotul nu trebuia purtat într‑un car (vezi Ex. 25:12-15) și nu trebuia atins (vezi Num. 4:15).
11David s‑a mâniat pentru că Domnul izbucnise împotriva lui Uza, și a numit acel loc Pereț‑Uza11 Pereț‑Uza înseamnă Izbucnirea împotriva lui Uza., nume care i‑a rămas până în ziua aceasta. 12David s‑a temut de Dumnezeu în acea zi și a zis: „Cum să aduc la mine Chivotul lui Dumnezeu?“ 13Și David nu a mai adus Chivotul la el, în Cetatea lui David, ci l‑a dus în casa lui Obed-Edom, ghititul. 14Chivotul lui Dumnezeu a rămas cu familia lui Obed-Edom, în casa lui, timp de trei luni, iar Domnul a binecuvântat familia lui Obed-Edom și tot ce era al lui.
