Credincioșia lui Dumnezeu
1Care este, atunci, superioritatea iudeului sau care este folosul circumciziei? 2Acesta este mare în toate privințele! Mai întâi, pentru că lor le‑au fost încredințate cuvintele2 Gr.: loghia. Termenul apare de patru ori în NT și face trimitere la rostirile din vechime primite de poporul Israel de la Dumnezeu. Vezi F.A. 7:38; Evr. 5:12; 1 Pet. 4:11. lui Dumnezeu. 3Și ce dacă unii n‑au crezut?! Va desființa oare necredincioșia lor credincioșia lui Dumnezeu? 4În niciun caz! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat și fiecare om să fie găsit mincinos, după cum este scris:
„Așa încât Tu să fii găsit drept în cuvintele Tale
și să fii învingător când judeci.“4 Vezi Ps. 51:4. Sau când ești judecat.
5Dar dacă nedreptatea noastră pune în lumină dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva este nedrept Dumnezeu când aduce mânia? Vorbesc în felul oamenilor. 6În niciun caz! Altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea? 7Iar dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu sporește spre slava Lui, atunci de ce sunt judecat ca păcătos? 8Și de ce să nu facem rele, ca să vină cele bune, așa cum suntem vorbiți de rău și cum susțin unii despre noi că spunem? Condamnarea lor este dreaptă!
Niciun om nu este drept
9Ce urmează atunci? Suntem noi mai buni?9 Sau: Suntem noi mai prejos? Expresia în limba greacă ne permite să traducem atât cu referire la iudei, cu sens pozitiv (mai buni), cât și cu referire la neamuri, cu sens negativ (mai prejos). Nicidecum! Căci i‑am acuzat deja pe toți – atât pe iudei, cât și pe greci – că sunt sub păcat, 10după cum este scris:
„Nu există niciun om drept, niciunul măcar!
11Nu există niciunul care să aibă pricepere!
Nu există niciunul care să‑L caute pe Dumnezeu!
12Toți s‑au rătăcit,
cu toții au devenit buni de nimic!
Nu mai există niciunul care să facă binele,
niciunul măcar!12 Pavel citează din LXX (Ps. 14:1-3; 53:1-3; Ecl. 7:20).
13Gâtlejul le este un mormânt deschis;
cu limbile lor înșală;13 Vezi Ps. 5:9.
sub buzele lor este venin de viperă;13 Vezi Ps. 140:3.
14gura le este plină de blestem și amărăciune;14 Vezi Ps. 10:7.
15picioarele lor sunt grabnice să verse sânge.
16Pe căile lor se află prăpădul și nenorocirea
17și n‑au cunoscut calea păcii.17 Vezi Is. 59:7-8.
18Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor!“18 Vezi Ps. 36:1.
19Dar știm că tot ce spune Legea, le spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gură să fie închisă și întreaga lume să fie găsită răspunzătoare înaintea lui Dumnezeu. 20Căci „niciun om nu va fi îndreptățit înaintea Lui“20 Vezi Ps. 143:2. prin faptele Legii, deoarece, prin Lege, vine cunoașterea păcatului.
Dreptatea lui Dumnezeu prin credință
21Dar acum a fost arătată o dreptate a lui Dumnezeu, fără Lege, despre care se mărturisește prin Lege și Profeți21 Adică Vechiul Testament, care era împărțit în trei secțiuni: Legea (Moise), Profeții și Scrierile. Vezi, de ex., Gen. 15:6; Ps. 32:1-2; Hab. 2:4., 22și anume dreptatea lui Dumnezeu prin credința în Isus Cristos, pentru toți cei ce cred. Căci nu este nicio deosebire. 23Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu, 24fiind îndreptățiți fără plată, prin harul Lui, prin răscumpărarea care este în Cristos Isus, 25pe Care Dumnezeu L‑a înfățișat drept loc al ispășirii25 Gr.: hilasterion. Termenul este întâlnit de două ori în NT (vezi și Evr. 9:5) și face trimitere la Capacul (Locul) Ispășirii (vezi Ex. 25:17-22; termenul ebraic pentru Capacul Ispășirii poate fi tradus și cu Locul Ispășirii/Răscumpărării; Locul Milei; Locul Iertării– locul în care marele preot stropea cu sânge în Ziua Ispășirii în vederea iertării poporului de păcate). prin credința în sângele Lui, ca dovadă a dreptății Sale, căci Dumnezeu, în îngăduința Sa, trecuse cu vederea păcatele săvârșite înainte, 26pentru ca, în vremea de acum, să‑Și dovedească dreptatea, în așa fel încât El să fie drept și să‑l îndreptățească totodată pe cel ce are credință în Isus.
27Și atunci, unde este lauda? A fost înlăturată! Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinței, 28deoarece noi considerăm că omul este îndreptățit prin credință, fără faptele Legii. 29Sau Dumnezeu este doar al iudeilor? Nu este și al neamurilor? Da, este și al neamurilor, 30întrucât este un singur Dumnezeu, Care îi va îndreptăți, prin credință, pe cei circumciși și, tot prin credință, și pe cei necircumciși. 31Atunci, oare desființăm noi Legea prin credință? În niciun caz! Dimpotrivă, noi susținem Legea.
1Kon amo sini, may bintaha bala ang pagka-Judio ukon may pulos bala ang pagkatinuli? 2Sa matuod, madamo ang bintaha. Una sa tanan, gintugyan sa mga Judio ang pulong sang Dios. 3Bisan matuod nga may mga Judio nga wala nagatuman sa pulong sang Dios, indi gid mahimo nga indi niya pagtumanon ang ginpromisa niya sang una. 4Bisan ang tanan nga tawo butigon, ang Dios masaligan sa gihapon sa iya mga pulong. Pareho sang ginasiling sang Kasulatan,
“Husto ikaw sa imo mga ginahambal,
kag wala ka nagakasala sa imo paghukom.”3:4 Salmo 51:4.
5Karon, basi may magsiling, “Kon ikomparar ang amon ginahimo nga malain sa ginahimo sang Dios, makita nga maayo ang Dios. Gani kon makita ang kaayo niya tungod sa amon ginahimo nga malain, indi matarong ang Dios kon ipaagom niya ang iya kaakig sa amon tungod sa amon ginahimo.” Ina tawhanon lang nga mga rason. 6Indi ina mahimo! Tungod nga kon amo sina, paano ang paghukom sang Dios sa mga tawo diri sa kalibutan?
7Basi may magsiling pa gid, “Kon paagi sa amon pagbinutig magaguwa nga indi butigon ang Dios kag sa sini madayaw siya, ngaa silutan kami bilang makasasala?” 8Ang ina nga rason nagasiling nga maayo ang maghimo sang malain agod magaguwa ang maayo. Suno sa mga tawo nga gusto magguba sa amon, amo ini kuno ang amon ginatudlo. Ina nga mga tawo dapat gid man nga silutan sang Dios.
Ang Tanan nga Tawo Makasasala
9Karon, ano ang aton masiling? Nga kita nga mga Judio mas maayo pa sang sa mga indi Judio? Indi ina matuod! Ginpahayag ko na nga ang tanan nga tawo, Judio man ukon indi, makasasala. 10Kay amo gid ini ang ginasiling sang Kasulatan:
“Wala gid sing bisan isa nga matarong;
11wala sing bisan isa nga nakaintiendi parte sa Dios, kag wala sing may nagatinguha sa pagkilala sa iya.
12Ang tanan nagsipak sa matuod nga dalan kag palareho nga nangin wala sing pulos ang ila kabuhi.
Wala gid sing bisan isa nga nagahimo sing maayo.3:12 Salmo 14:1-3; 53:1-3.
13Ang ila mga ginahambal3:13 ginahambal: sa literal, tutunlan. delikado pareho sang bukas nga lulubngan.
Ang ila mga ginasugid3:13 ginasugid: sa literal, dila. puro pangdaya.3:13 Salmo 5:9.
Ang ila mga pulong3:13 pulong: sa literal, bibig. makahalalit pareho sang dalit sang man-og.3:13 Salmo 140:3.
14Ang nagaguwa sa ila mga baba puro masakit nga mga pagpasipala.3:14 Salmo 10:7.
15Maabtik sila magpatay.
16Bisan diin sila magkadto nagapanglaglag sila kag nagadala sang kalisod.
17Wala sila sing may nahibaluan parte sa kalinong.3:17 kalinong: ukon, maayo nga pag-inupdanay. 3:17 Isa. 59:7-8.
18Kag wala sila sing kahadlok sa Dios.”3:18 Salmo 36:1.
19Karon, nahibaluan ta nga kon ano ang ginasiling sang Kasuguan, ginasiling ini sa aton nga mga Judio nga nagakabuhi sa idalom sang Kasuguan. Gani indi kita makasiling nga indi kita pagsilutan. Ang tanan magapanabat sa Dios tungod sa ila mga sala. 20Kay wala gid sing tawo nga pakamatarungon sa atubangan sang Dios paagi sa pagtuman sang Kasuguan. Ang Kasuguan ginhatag sa tawo agod ipakita nga siya makasasala.
Ang Paagi Kon Paano Ginapakamatarong sang Dios ang mga Tawo
21Pero karon ginpahayag na kon paano ginapakamatarong sang Dios ang tawo. Ini indi paagi sa pagtuman sang Kasuguan. Ang Kasuguan mismo kag ang mga sinulatan sang mga propeta nagapamatuod sini. 22Ginapakamatarong sang Dios ang tawo paagi sa pagtuo kay Jesu-Cristo, kay ang Dios wala sing pinilian. Gani ang bisan sin-o nga magtuo kay Jesu-Cristo ginapakamatarong niya. 23Kay ang tanan nga tawo nagpakasala kag indi takos sa panulok sang Dios. 24Pero tungod sa bugay sang Dios, ginpakamatarong kita paagi kay Cristo Jesus nga nagtubos sa aton, kag ini regalo sang Dios. 25Ginpadala siya sang Dios sa kalibutan agod ihalad ang iya kabuhi para madula ang kaakig sang Dios sa aton, kag paagi sa iya dugo mapatawad kita sa aton mga sala kon magtuo kita sa iya. Ginhimo ini sang Dios para ipakita nga matarong siya. Kay sang una ginpaligad niya ang ila mga sala tungod nga mabinatason siya. Dapat kuntani ginsilutan na sila. 26Pero karon ginhalad na niya ang kabuhi ni Cristo para ipakita nga matarong siya. Tungod sa sining ginhimo sang Dios napamatud-an nga matarong siya bisan pa sa pagpakamatarong niya sa mga makasasala nga nagtuo kay Jesus.
27Gani wala gid sang bisan sin-o nga makapabugal. Kon ginapakamatarong kita sang Dios tungod sa aton pagtuman sang Kasuguan, makapabugal kita. Pero ang matuod, indi kita makapabugal tungod nga ginapakamatarong kita sang Dios paagi sa aton pagtuo. 28Kay nagapati kita nga ginapakamatarong sang Dios ang tawo paagi sa pagtuo kag indi sa iya pagtuman sang Kasuguan. 29Kon indi matuod ini, ang Dios, Dios lang sang mga Judio kag indi Dios sang mga indi Judio. Pero Dios man siya sang mga indi Judio, 30kay may isa lamang ka Dios. Kag pakamatarungon niya ang mga Judio kon sila magtuo kay Jesus, kag amo man ang mga indi Judio kon magtuo man sila kay Jesus. 31Ini wala nagakahulugan nga ginasikway ta ang Kasuguan, kundi ginatuman ta ang iya husto nga katuyuan.
