1Însă noi, care suntem puternici, suntem datori să purtăm neputințele celor slabi și nu să ne plăcem nouă înșine. 2Fiecare dintre noi să placă semenului său, spre binele acestuia, pentru zidirea lui. 3Căci nici Cristos nu Și‑a plăcut Lui Însuși, ci s‑a întâmplat așa cum este scris: „Insultele celor ce Te insultă au căzut asupra Mea.“3 Vezi Ps. 69:9. 4Tot ce a fost scris în trecut a fost scris pentru învățătura noastră, pentru ca, prin răbdarea și prin mângâierea date de Scripturi, să avem speranță. 5Dumnezeul răbdării și al mângâierii să vă dea aceleași gânduri unii față de alții, după exemplul lui Cristos Isus, 6pentru ca, într‑un gând și cu un singur glas, să‑L slăviți pe Dumnezeul și Tatăl Domnului nostru Isus Cristos.
7Așadar, primiți‑vă bine unii pe alții, așa cum v‑a primit și pe voi Cristos, spre slava lui Dumnezeu. 8Căci vă spun, Cristos a devenit un slujitor al circumciziei, pentru adevărul lui Dumnezeu, ca să confirme promisiunile făcute patriarhilor, 9astfel încât neamurile să‑L slăvească pe Dumnezeu pentru mila Lui, după cum este scris:
„De aceea Te voi mărturisi printre neamuri
și voi cânta laudă Numelui Tău!“9 Vezi 2 Sam. 22:50; Ps. 18:49.
10Și, din nou, spune:
„Bucurați‑vă, neamuri, împreună cu poporul Lui!“10 Vezi Deut. 32:43.
11Și, din nou:
„Lăudați‑L pe Domnul, toate neamurile!
Să‑I aducă laude, toate popoarele!“11 Vezi Ps. 117:1.
12Și, din nou, Isaia spune:
„Rădăcina lui Ișai12 Vezi Mt. 1:6, 16. va ieși,
și El Se va ridica să conducă neamurile;
în El își vor pune speranța neamurile.“12 Vezi Is. 11:10 în versiunea LXX.
13Dumnezeul speranței să vă umple de toată bucuria și pacea, în timp ce credeți, ca să aveți speranță din belșug, prin puterea Duhului Sfânt!
Motivația lui Pavel în scrierea scrisorii
14Dar eu însumi sunt convins cu privire la voi, frații mei, că voi înșivă sunteți plini de bunătate, plini de toată cunoașterea și în stare să vă sfătuiți unii pe alții. 15Totuși, v‑am scris, pe alocuri, mai cu îndrăzneală, ca să vă reamintesc aceste lucruri, având în vedere harul care mi‑a fost dat de către Dumnezeu 16ca să fiu un slujitor al lui Cristos Isus pentru neamuri. Eu slujesc ca preot Evanghelia lui Dumnezeu, astfel încât jertfa neamurilor să devină plăcută,16 Sau: astfel încât neamurile să devină o jertfă plăcută. sfințită de Duhul Sfânt.
17Astfel, am un motiv de laudă în Cristos Isus cu privire la lucrurile pe care le‑am înfăptuit pentru Dumnezeu. 18Căci n‑aș îndrăzni să vorbesc despre ceva pe care Cristos să nu‑l fi înfăptuit prin mine18 Sau: căci n‑aș îndrăzni să nu vorbesc despre acele lucruri pe care le‑a înfăptuit Cristos prin mine., ca să aducă neamurile la ascultare prin cuvânt și faptă, 19prin puterea semnelor și a minunilor, prin puterea Duhului lui Dumnezeu19 Unele mss conțin doar Duhului, iar altele conțin: Duhului Sfânt.. Așa că, din Ierusalim și împrejurimile lui, până în Iliria19 Provincie romană (numită și Dalmația), situată în partea de E și NE a Mării Adriatice, în nordul provinciei Macedonia., am dus la capăt lucrarea Evangheliei lui Cristos. 20Și am năzuit astfel să vestesc Evanghelia acolo unde Numele lui Cristos nu fusese proclamat, ca să nu construiesc pe o temelie pusă de altcineva, 21ci să fac așa cum este scris:
„Cei cărora nu li s‑a istorisit despre El vor vedea,
și cei care n‑au auzit vor înțelege.“21 Vezi Is. 52:15 în versiunea LXX.
22Iată ce m‑a împiedicat de multe ori să vin la voi.
Planul lui Pavel de a vizita Roma
23Dar acum, nemaiavând loc în aceste regiuni și întrucât de mulți ani am o mare dorință să vin la voi, 24sper să vă văd în călătoria mea, când voi merge în Spania, și să fiu însoțit de voi într-acolo24 Sau: și să fiu ajutat de voi pentru a ajunge acolo., după ce îmi voi fi împlinit, măcar în parte, dorința de a fi cu voi. 25Acum însă mă duc la Ierusalim, pentru a‑i sluji pe sfinți. 26Căci cei din Macedonia și Ahaia26 Provincie romană care avea capitala la Corint. au găsit potrivit să facă o binefacere pentru săracii care sunt între sfinții din Ierusalim. 27Au găsit într-adevăr potrivit, însă le sunt și datori, pentru că, dacă neamurile au avut parte de binecuvântările duhovnicești27 Lit.: de cele duhovnicești. ale acestora, și ele sunt datoare să‑i slujească cu binecuvântări materiale. 28Deci, după ce voi fi dus la îndeplinire aceasta și le voi fi înmânat în siguranță acest rod28 Lit.: și le voi fi sigilat acest rod., mă voi îndrepta spre Spania, trecând pe la voi. 29Și știu că, atunci când voi veni la voi, voi veni în plinătatea binecuvântării lui Cristos.
30Vă îndemn, fraților, prin Domnul nostru Isus Cristos și prin dragostea Duhului, să vă luptați împreună cu mine în rugăciuni către Dumnezeu pentru mine, 31ca să fiu scăpat31 Vezi F.A. 20:22-23. de cei ce sunt neascultători în Iudeea, iar slujirea mea în Ierusalim să fie bine primită de către sfinți, 32astfel încât, prin voia lui Dumnezeu, să vin la voi cu bucurie și să pot fi înviorat în mijlocul vostru.32 Sau: împreună cu voi. 33Dumnezeul păcii să fie cu voi toți! Amin.
1Anche se siamo convinti che non faccia differenza per il Signore fare o meno certe cose, non possiamo continuare a farle soltanto per il nostro piacere.
Dobbiamo, invece, tener presente i dubbi e i timori degli altri, di quelli che sono più deboli nella fede e che considerano sbagliate certe cose. 2Non dobbiamo cercare il nostro piacere, ma quello degli altri, in modo di fare il loro bene e di aiutarli a progredire nella fede. 3Anche Cristo non ha cercato ciò che piaceva a lui. Anzi, come disse il salmista: «le bestemmie di quanti ti insultano le sento su di me». 4Queste cose, che furono scritte nei libri dei profeti tanto tempo fa, ci insegnano la pazienza e cʼincoraggiano a tenere viva la nostra speranza.
5Possa il Signore, il quale dona pazienza, costanza e coraggio, aiutarvi a vivere in completa armonia fra voi, come vuole Gesù Cristo. 6Allora, tutti insieme, ad una sola voce, potremo lodare e glorificare Dio, Padre del nostro Signore, Gesù Cristo.
7Perciò, accoglietevi a vicenda con amore, proprio come Cristo ha accolto voi; fatelo per la gloria di Dio. 8Ricordatevi che Gesù Cristo venne per aiutare gli Ebrei e per dimostrare che Dio mantiene le sue promesse fatte ai loro antenati. 9Ricordatevi pure che Gesù venne perché anche i non ebrei potessero essere salvati e potessero glorificare Dio, per la sua misericordia. A questo si riferiva il salmista, quando scrisse: «Per questo ti loderò fra i popoli che non sono ebrei, e canterò il tuo nome».
10E in un altro punto dice ancora: «Siate felici, voi che non siete ebrei, rallegratevi insieme ad Israele, suo popolo».
11E ancora: «Lodate il Signore; voi popoli tutti, che non siete ebrei».
12E il profeta Isaia disse: «Dalla stirpe di Iesse verra colui che sarà re degli stranieri, in lui soltanto spereranno i non ebrei».
13Per questo io prego per voi, stranieri, perché il Signore, che dà speranza, vi riempia della gioia e della pace, che vengono dalla fede e, per mezzo della potenza dello Spirito Santo, accresca la vostra speranza.
14Fratelli miei, sono fermamente convinto che voi avete buone disposizioni e conoscete tanto bene queste cose da potervi consigliare a vicenda. 15-16Tuttavia, in alcuni punti della mia lettera ho usato parole forti, come per risvegliare la vostra memoria. Lʼho fatto perché, per grazia di Dio, io sono ambasciatore speciale di Gesù Cristo fra voi che non siete ebrei, il mio incarico infatti è quello di portarvi il Vangelo e offrirvi a Dio, come un sacrificio profumato, perché siete stati purificati e resi accettabili a Dio, per mezzo dello Spirito Santo. 17Perciò, ho il diritto di essere un poʼ orgoglioso di tutto quello che Gesù Cristo ha fatto per mezzo mio. 18Non mi permetterei mai di giudicare come il Signore abbia usato gli altri, posso dire solo una cosa che conosco bene: per quanto mi riguarda, Cristo si è servito di me per chiamare a sé quelli che non sono ebrei. Per conquistarvi, il Signore si è servito del mio messaggio, della vita onesta che ho vissuto sotto i vostri occhi, 19e dei miracoli fatti per mezzo mio, segni della potenza dello Spirito Santo. In questo modo ho portato dappertutto il Vangelo di Cristo, da Gerusalemme e dintorni fino allʼIlliria.
20Ma la mia aspirazione era quella di andare a predicare ancora più lontano, dove non avevano mai sentito parlare di Gesù Cristo, anziché in paesi dove altri avevano già buttato le basi del cristianesimo. 21E così ho fatto ciò che dicono le Scritture nel libro dʼIsaia: «Quelli che non hanno mai sentito parlare di Cristo prima, lo vedranno e capiranno». 22È proprio per questa ragione che, più di una volta, ho continuato a rimandare la mia visita da voi.
23Ma ora, finalmente, ho finito il mio lavoro in questa zona; dopo tanti anni dʼattesa, sono pronto a venire da voi! 24Siccome ho intenzione di andare in Spagna, durante il viaggio, mi fermerò a Roma da voi; e, dopo che avremo avuto il piacere di stare insieme per un poʼ, spero che voi stessi mi aiuterete a proseguire il mio viaggio.
Aiutare i fratelli bisognosi
25Prima, però, devo andare a Gerusalemme a consegnare un dono destinato ai credenti di quella città. 26Perché, vedete, i cristiani della Macedonia e dellʼAcaia, hanno raccolto delle offerte per aiutare i poveri della comunità di Gerusalemme. 27Sono stati davvero contenti di farlo, perché si sentono molto in debito verso i fratelli di Gerusalemme. Perché? Perché il Vangelo di Cristo è giunto a questi non ebrei proprio dalla chiesa di Gerusalemme, ed ora sentono che il minimo che possono fare per contraccambiare è di mandare qualche aiuto materiale. 28Non appena avrò consegnato il denaro e portato a termine così questa missione, passerò da voi, durante il mio viaggio verso la Spagna. 29Sono certo che, quando verrò, il Signore mi darà grandi benedizioni per voi.
30Fratelli, volete aiutarmi nella preghiera? Per amore del Signore Gesù Cristo e per quellʼamore che avete per me, che viene dallo Spirito Santo, pregate molto con me, per il mio lavoro. 31Pregate che io possa sfuggire agli increduli della Giudea, nemici del cristianesimo, e che i cristiani di Gerusalemme accettino di buon grado il denaro che porto loro. 32Dopo di ciò, se Dio vorrà, verrò da voi pieno di gioia per riposarmi un poʼ in vostra compagnia. 33Il nostro Dio, che dona la pace, sia con tutti voi. Amen.
