Rămășița lui Israel
1Atunci întreb: Și‑a respins Dumnezeu poporul? În niciun caz! Căci și eu sunt israelit, din sămânța lui Avraam, din seminția lui Beniamin. 2Dumnezeu nu Și‑a respins poporul, pe care l‑a cunoscut mai dinainte. Nu știți ce spune Scriptura despre Ilie, cum se roagă el lui Dumnezeu împotriva lui Israel?
3„Doamne, Ți‑au omorât profeții,
Ți‑au dărâmat altarele.
Numai eu singur am mai rămas,
iar ei încearcă să‑mi ia viața.“3 Vezi 1 Regi 19:10, 14.
4Dar ce i‑a răspuns Dumnezeu4 Lit.: oracolul divin.?
„Mi‑am păstrat șapte mii de bărbați
care nu și‑au aplecat genunchiul înaintea lui Baal4 Zeul canaanit al fertilității..“4 Vezi 1 Regi 19:18.
5Tot așa este și în vremea de acum: există o rămășiță potrivit alegerii harului, 6iar dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte, pentru că altfel harul n‑ar mai fi har. 7Ce putem spune atunci? Israel n‑a obținut ceea ce căuta, dar cei aleși au obținut. Iar ceilalți au fost împietriți, 8așa cum este scris:
„Dumnezeu le‑a dat un duh de adormire,
ochi să nu vadă
și urechi să nu audă,
până în ziua de azi.“8 Vezi Deut. 29:4; Is. 29:10.
9Iar David spune:
„Să li se prefacă masa într‑o cursă, într‑un laț,
într‑o capcană9 Gr.: skandalon, termen care se referă strict la bățul care declanșează o capcană, dar care cuprinde în aria sa semantică mai multe sensuri: ceea ce împinge o persoană să păcătuiască; prilej de cădere; cauză de poticnire. și o răsplătire pe măsură!
10Să li se întunece ochii ca să nu mai vadă!
Fă să li se încovoaie mereu spinarea!“10 Vezi Ps. 69:22-23 în versiunea LXX.
Mântuirea neamurilor
11Prin urmare, întreb: s‑au împiedicat ei ca să cadă? În niciun caz, ci, datorită alunecării11 Gr.: paraptoma, al cărui sens de bază este a călca alături. lor, mântuirea a ajuns la neamuri, pentru a‑i face pe israeliți geloși. 12Deci, dacă alunecarea lor a fost bogăție pentru lume, iar înfrângerea lor a fost bogăție pentru neamuri, cu cât mai mult va fi întoarcerea lor deplină12 Lit.: cu cât mai mult plinătatea lor.!?
13Acum vă vorbesc vouă, neamurilor: întrucât sunt un apostol al neamurilor, eu îmi glorific slujirea, 14încercând cumva să stârnesc gelozia neamului meu și să‑i salvez astfel pe unii dintre ei. 15Căci dacă respingerea15 Sau: alungarea. lor a adus împăcarea lumii, ce va aduce atunci primirea lor, dacă nu viață din morți?! 16Iar dacă cel dintâi rod este sfânt, atunci și aluatul este sfânt16 Vezi Num. 15:17-21. Avraam și patriarhii sunt reprezentați prin partea de aluat oferită drept cel dintâi rod, iar întregul aluat îi reprezintă pe urmașii lor, israeliții.; și dacă rădăcina este sfântă, atunci și ramurile sunt sfinte.
17Dar dacă unele ramuri au fost rupte și tu, care ești o ramură de măslin sălbatic, ai fost altoită printre ele și ai devenit părtașă la rădăcina17 Cu referire la patriarhi. și rodnicia măslinului, 18nu te lăuda față de ramuri! Dacă te lauzi, amintește‑ți că nu tu susții rădăcina, ci rădăcina te susține pe tine! 19Vei spune: „Ramurile au fost rupte ca să fiu altoit eu!“ 20Așa este. Ele au fost rupte prin necredință, iar tu stai în picioare prin credință! Așadar, nu te îngâmfa, ci teme‑te! 21Căci, dacă n‑a cruțat Dumnezeu ramurile naturale, nu te va cruța nici pe tine! 22Uită‑te deci la bunătatea și la asprimea lui Dumnezeu: asprime față de cei care au căzut și bunătate față de tine, dacă rămâi în bunătatea Lui. Altfel, și tu vei fi tăiat. 23Chiar și ei, dacă nu persistă în necredință, vor fi altoiți, pentru că Dumnezeu este în stare să‑i altoiască din nou. 24Căci dacă tu ai fost tăiat din ceea ce, prin natura sa, este un măslin sălbatic și ai fost altoit, împotriva naturii tale, într‑un măslin bun, cu cât mai mult vor fi altoiți aceștia, care sunt ramuri naturale, în propriul lor măslin!?
Întregul Israel va fi mântuit
25Căci nu vreau să nu știți taina25 În NT, prin taină se înțelege ceva ce înainte nu fusese cunoscut, dar care acum este descoperit de Dumnezeu poporului Său. Taina este descoperită tuturor, însă numai cei ce au credință o înțeleg, contrar religiilor misterelor, foarte răspândite la acea vreme în lumea greco-romană, care susțineau că tainele erau cunoscute numai de către cei inițiați. aceasta, fraților, ca să nu credeți în voi înșivă că sunteți înțelepți: o parte din Israel a căzut în împietrire,25 Sau: o împietrire parțială i s‑a întâmplat lui Israel. până când va intra numărul deplin al neamurilor.25 Lit.: până când va intra plinătatea neamurilor. 26Și astfel26 Sau: atunci. tot Israelul va fi mântuit26 Propoziția aceasta a fost interpretată în două direcții majore: (1) numărul total al evreilor care au fost mântuiți în toate generațiile (tot Israelul fiind echivalent cu numărul complet al neamurilor din v. 25); (2) cea mai mare parte a evreilor din ultima generație. Un lucru este clar, anume că nimeni, atât dintre evrei, cât și dintre neamuri, nu va fi mântuit într‑un mod colectiv, ci numai pe baza credinței în Isus Cristos cel înviat; vezi v. 23., după cum este scris:
„Eliberatorul va veni din Sion;
El va îndepărta neevlavia26 Termenul grecesc este la plural și include atât faptele/acțiunile/lucrările lipsite de evlavie, cât și gândurile/atitudinile neevlavioase. de la Iacov.
27Acesta este legământul Meu cu ei,
când le voi înlătura păcatele.“27 Vezi Is. 59:20-21; 27:9; Ier. 31:33-34.
28În ce privește Evanghelia, ei sunt dușmani din cauza voastră, însă, în ce privește alegerea, ei sunt iubiți datorită patriarhilor. 29Fiindcă darurile și chemarea lui Dumnezeu sunt fără regret. 30Căci așa cum voi ați fost cândva neascultători față de Dumnezeu, dar acum vi s‑a arătat milă prin neascultarea acestora, 31tot astfel și ei sunt acum neascultători, pentru ca, prin mila arătată vouă, să poată primi și ei acum31 Unele mss redau: în cele din urmă. milă. 32Căci Dumnezeu i‑a închis pe toți în neascultare, ca să aibă milă de toți.
Laudă lui Dumnezeu
33O, adâncul bogăției, înțelepciunii și cunoașterii lui Dumnezeu!
Cât de nepătrunse sunt judecățile Lui
și cât de neînțelese sunt căile Lui!
34„Căci cine a cunoscut gândul Domnului?
Sau cine a fost sfătuitorul Lui?34 Vezi Is. 40:13 în versiunea LXX.
35Sau cine I‑a dat mai întâi ceva,
ca El să trebuiască să‑i dea înapoi?“35 Vezi Iov 41:11.
36Fiindcă din El, prin El și pentru El sunt toate lucrurile.
A Lui să fie slava în veci! Amin.
Matigari ma Isiraeli
111:1 1Sam 12:22; 2Akor 11:22; Afil 3:5Ningĩ ngũũria atĩrĩ: Ngai nĩkũrega aaregire andũ ake? Kũroaga gũtuĩka ũguo! Niĩ mwene ndĩ Mũisiraeli, wa rũciaro rwa Iburahĩmu, na wa mũhĩrĩga wa Benjamini. 211:2 Arom 8:29Ngai ndaigana kũrega andũ ake arĩa aamenyete o mbere. Kaĩ mũtooĩ ũrĩa Maandĩko moigĩte harĩa handĩkĩtwo ũhoro wa Elija, ũrĩa aathaithire Ngai nĩ ũndũ wa andũ a Isiraeli, akiuga atĩrĩ: 311:3 1Ath 19:10, 14“Mwathani, nĩmoragĩte anabii aku na nĩmatharĩtie igongona ciaku; no niĩ nyiki ndigarĩte, nao nĩkũnjaria maranjaria manjũrage”? 411:4 1Ath 19:18Ngai aamũcookeirie atĩrĩ, “Nĩndĩĩtigĩirie andũ ngiri mũgwanja arĩa matarĩ maaturĩria Baali ndu.” 511:5 Arom 9:27Nĩ ũndũ ũcio, o na hĩndĩ ĩno tũrĩ, nĩ kũrĩ na matigari marĩa Ngai ethuurĩire nĩ ũndũ wa wega wake. 611:6 Arom 4:4Na angĩkorwo Ngai aamathuurire nĩ ũndũ wa wega wake-rĩ, gũtingĩgĩtuĩka atĩ maathuurirwo nĩ ũndũ wa ciĩko ciao; korwo nĩ ũguo-rĩ, wega wa Ngai ndũngĩgĩtuĩka nĩ wega rĩngĩ.
711:7 Arom 9:31Rĩu tũkiuge atĩa? Nĩ atĩrĩ, ũndũ ũrĩa andũ a Isiraeli maatũire macaragia na kĩyo kĩnene matiawonire, no andũ arĩa athuure-rĩ, nĩmawonire. Acio angĩ nao nĩmoomirio ngoro, 811:8 Gũcook 29:4; Isa 29:10o ta ũrĩa kwandĩkĩtwo atĩrĩ:
“Ngai nĩamaheire roho ta wa andũ magonetio nĩ toro,
akĩmahe maitho matekuona,
na matũ matekũigua,
o nginya ũmũthĩ ũyũ.”
9Nake Daudi ekuuga atĩrĩ:
“Metha yao ya kũrĩĩra ĩrotuĩka mũtego, na kĩndũ gĩa kũmagwatia,
o na ĩtuĩke ya kũmahĩnga, na irĩhi rĩa ũũru wao.
1011:10 Thab 69:22, 23; Arom 11:8Maitho mao marogĩa nduma, matige gũcooka kuona,
na mathiiage mainamĩrĩire nginya tene.”
Honge cia Gũciarithanio
1111:11 Atũm 13:46Ningĩ ngũũria atĩrĩ: Ayahudi nĩkũhĩngwo maahĩngirwo makĩgũa ũndũ matangĩũkĩra? Kũroaga gũtuĩka ũguo! Aca ti guo o na atĩa! Ũrĩa kũrĩ nĩ atĩ, tondũ wa mehia mao, ũhonokio nĩũkinyĩire andũ-a-Ndũrĩrĩ nĩgeetha andũ a Isiraeli maigue ũiru. 12No angĩkorwo ũremi wao nĩũtuĩkĩte ũtonga kũrĩ kĩrĩndĩ gĩa thĩ, nayo hathara yao ĩgatuĩka ũtonga kũrĩ andũ-a-Ndũrĩrĩ-rĩ, githĩ kũiyũrĩrĩrwo kwao gũtingĩkĩrehe ũtonga mũingĩ makĩria!
1311:13 Atũm 9:15Rĩu-rĩ, nĩ inyuĩ andũ-a-Ndũrĩrĩ ndĩraarĩria. Tondũ ndĩ mũtũmwo ũtũmĩtwo kũrĩ andũ-a-Ndũrĩrĩ-rĩ, ũtungata ũcio wakwa nĩndĩwĩkĩrĩire mũno, 1411:14 Arom 10:19; Math 1:21; Atũm 4:12ngĩĩgeragĩria kana hihi ndahota kwarahũra andũ a rũruka rwakwa kĩũmbe maigue ũiru, na ndũme amwe ao mahonokio. 1511:15 Luk 15:24, 32; Arom 11:8Tondũ angĩkorwo kũregwo kwao nĩkuo gwa gũtũma kĩrĩndĩ gĩa thĩ kĩiguithanio na Ngai-rĩ, ĩ gwĩtĩkĩrwo kwao kũngĩkĩrehe kĩĩ, tiga o kũriũka kuuma kũrĩ arĩa akuũ? 16Angĩkorwo kĩenyũ gĩa kĩmere kĩrĩa kĩrutĩirwo Ngai kĩrĩ maciaro ma mbere nĩ gĩtheru-rĩ, o nakĩo kĩmere gĩothe no gĩtheru; angĩkorwo mũri nĩ mũtheru-rĩ, o nacio honge no theru.
1711:17 Jer 11:16; Aef 2:11-13Angĩkorwo honge imwe cia mũtamaiyũ wa mũgũnda nĩciakahũrirwo, nawe, o na watuĩka ũrĩ rũhonge rwa mũtamaiyũ wa gĩthaka-rĩ, ũgĩciarithanio na honge icio ingĩ, na rĩu nĩũgayanaga ũnoru na icio ingĩ kuuma mũri wa mũtamaiyũ ũcio-rĩ, 1811:18 Joh 4:22menya ndũkae kwĩganĩra honge icio ingĩ. Ũngĩka ũguo-rĩ, ririkana ũndũ ũyũ: Wee tiwe ũnyiitĩrĩire mũri ũcio, no nĩ mũri ũcio ũkũnyiitĩrĩire. 19No wee no ũkiuge atĩrĩ, “Honge icio ciakahũrirwo nĩgeetha njiarithanio na mũtĩ.” 2011:20 1Akor 10:12; 1Tim 6:17Ũguo noguo. No rĩrĩ, honge icio ciakahũrirwo tondũ wa kwaga gwĩtĩkia, nawe wĩhaandĩte nĩ ũndũ wa gwĩtĩkia. Ndũkae gwĩtĩĩa, no wĩtigagĩre. 21Tondũ angĩkorwo Ngai ndaacaĩire honge icio cia ndũire-rĩ, o nawe ndangĩgũcaĩra.
2211:22 1Akor 15:2; Joh 15:2Nĩ ũndũ ũcio, mwĩcũraniei ũhoro wa ũtugi wa Ngai na kwaga tha gwake: harĩ andũ acio maagũire, nĩagire kũmaiguĩra tha, no inyuĩ, nĩkũmũtuga amũtugaga, angĩkorwo nĩmũgũtũũra thĩinĩ wa ũtugi wake. Kwaga ũguo-rĩ, o na inyuĩ no mũtinio mweherio. 2311:23 2Akor 3:16; Thab 69:22Andũ acio nao mangĩtiga kũrũmia ũhoro ũcio wa kwaga gwĩtĩkia-rĩ, nĩmagaciarithanio na mũtĩ, nĩgũkorwo Ngai arĩ na ũhoti wa kũmaciarithania naguo rĩngĩ. 2411:24 Jer 11:16Nĩ ũndũ-rĩ, angĩkorwo mwatinirio kuuma mũtamaiyũ-inĩ wa kĩrĩti, na mũgĩcooka mũgĩciarithanio na mũtamaiyũ wa mũgũnda, na ũcio nĩ ũhoro ũtarĩ wa ndũire-rĩ, githĩ ti ũhũthũ makĩria honge ici, o ici ciarĩ ciaguo, gũciarithanio na mũtamaiyũ wa mũgũnda o ũcio warĩ wao kĩũmbe!
Andũ a Isiraeli othe Nĩmakahonokio
2511:25 Luk 21:24; 1Akor 10:1Ariũ na aarĩ a Ithe witũ, ndikwenda mũikare mũrigĩtwo nĩ ũhoro ũyũ wa hitho, nĩgeetha mũtikae kwĩona ta mũrĩ oogĩ: Hitho nĩ atĩ, andũ amwe a Isiraeli nĩanyiite nĩ kũũmia ngoro, o nginya rĩrĩa mũigana wa andũ-a-Ndũrĩrĩ ũkaahinga gũtoonya. 26Nĩ ũndũ ũcio-rĩ, andũ a Isiraeli othe nĩmakahonokio, o ta ũrĩa kwandĩkĩtwo atĩrĩ:
“Mũhonokia nĩakoima Zayuni;
naguo ũhoro wa kũregana na Ngai nĩakaweheria kuuma kũrĩ Jakubu.
2711:27 Isa 27:9Nakĩo gĩkĩ nĩkĩo kĩrĩkanĩro kĩrĩa ngaarĩkanĩra nao,
rĩrĩa ngaamehereria mehia mao.”
2811:28 Gũcook 7:8Ha Ũhoro-ũrĩa-Mwega-rĩ, andũ a Isiraeli nĩmatuirwo thũ nĩ ũndũ wanyu, no ha ũhoro wa gũthuurwo-rĩ, nĩmendetwo nĩ ũndũ wa maithe mao ma tene, 2911:29 Ahib 7:21nĩgũkorwo iheo iria Ngai aheanaga na gwĩtana kũrĩa etanaga nakuo ndacookaga kwĩricũkwo. 3011:30 Aef 2:2O ta ũrĩa inyuĩ hĩndĩ ĩmwe mwaremeire Ngai, no rĩu nĩamũiguĩrĩire tha nĩ ũndũ wa ũremi wao-rĩ, 31rĩu no taguo o nao matuĩkĩte aremi, nĩgeetha o nao rĩu maiguĩrwo tha nĩ ũndũ wa ũrĩa Ngai amũiguĩrĩire tha. 3211:32 Arom 3:9Nĩgũkorwo Ngai nĩatuĩte andũ othe aremi nĩgeetha acooke amaiguĩre tha othe.
Rwĩmbo rwa Kũgooca Ngai
3311:33 Thab 92:5Hĩ! Ĩ ũũgĩ wa Ngai, o naguo ũmenyo wake, itikĩrĩ nyingĩ na ndiku mũno!
Matuĩro make gũtirĩ ũngĩhota kũmatuĩria,
na mĩthiĩre yake kaĩ ndĩngĩmenyeka-ĩ!
3411:34 Isa 40:13, 14; Ayub 36:22“Nũũ ũmenyete meciiria ma Mwathani?
Kana nũũ ũkoretwo akĩmũtaara?”
3511:35 Ayub 41:11“Nũũ wanahe Ngai kĩndũ,
atĩ nĩguo Ngai acooke amũrĩhe kĩndũ kĩu?”
3611:36 1Akor 8:6; Akol 1:16Nĩgũkorwo indo ciothe cioimire harĩ we, na nĩwe ũcitũũragia ciothe, na ciothe-rĩ, no ciake.
Nake arogoocagwo nginya tene na tene! Ameni.
