Psalmul 77
Pentru dirijor. Pentru IedutunTitlu. Vezi Ps. 39 Titlu.. Al lui Asaf. Un psalm.
1Glasul meu s‑a înălțat către Dumnezeu;
am strigat cu glasul meu către Dumnezeu și El m‑a ascultat.
2În ziua necazului meu L‑am căutat pe Stăpânul.
Noaptea îmi țineam mâna întinsă și nu amorțea;
sufletul meu refuza să fie mângâiat.
3Mi‑am adus aminte de Dumnezeu și am oftat;
am cugetat și duhul mi‑a leșinat. Selah
4Tu ai ținut deschise pleoapele ochilor mei.
Eram răvășit
și nu vorbeam.
5M‑am gândit la zilele de odinioară,
la anii de demult.
6Mi‑am amintit de cântarea mea din timpul nopții.
Am cugetat în inima mea, m‑am întrebat în duhul meu:
7„Oare Stăpânul leapădă pentru totdeauna?
Să nu mai fie niciodată binevoitor?
8Oare Și‑a oprit îndurarea pe vecie?
A pus El oare capăt promisiunii Lui din generație în generație?
9Oare a uitat Dumnezeu de îndurare?
În mânia Lui, Și‑a retras El oare mila?“ Selah
10Atunci am zis: „Ceea ce mă face să sufăr
este că dreapta Celui Preaînalt s‑a schimbat10 Sensul versetului este nesigur..“
11Îmi voi aminti faptele Domnului;
da, îmi voi aduce aminte de minunile Tale de odinioară!
12Voi cugeta la toată lucrarea Ta
și voi medita la isprăvile Tale.
13Dumnezeule, calea Ta este sfântă13 Sau: calea Ta este în sanctuar.!
Care zeu este atât de mare ca Dumnezeu?
14Tu ești Dumnezeul înfăptuitor de minuni!
Tu Ți‑ai descoperit puterea popoarelor!
15Cu brațul Tău Ți‑ai răscumpărat poporul,
pe fiii lui Iacov și ai lui Iosif. Selah
16Când Te‑au văzut apele, Dumnezeule,
când Te‑au văzut apele, s‑au învolburat,
iar adâncurile s‑au cutremurat.
17Norii au revărsat apa,
tunetul a bubuit în cer,
iar săgețile Tale s‑au împrăștiat în toate părțile.
18Bubuitul tunetului Tău trecea prin vijelie,
iar fulgerele luminau lumea;
pământul s‑a clătinat și s‑a cutremurat.
19Calea Ta a trecut prin mare,
iar cărarea Ta – prin ape mari,
și nu Ți s‑au mai cunoscut urmele.
20Ți‑ai condus poporul ca pe o turmă,
prin mâna lui Moise și a lui Aaron.
77
1私は声がかれ果てるまで主を呼び続けます。
どうか耳を傾けてください。
2苦悶に沈みながら、あえぐように助けを求めています。
夜通し祈り、天に手を差し伸べて嘆願しています。
祈りが聞かれるまでは、
喜びなど私には関係がありません。
3神のことを思い巡らしてはうめき、
気が遠くなるほど、
あなたの助けを待ちわびています。
4神からの答えがあるまでは、眠ることもできません。
それどころか、悲しみのあまり、
もう祈りのことばさえ出てこないのです。
5私は、とうに終わった
古き良き時代のことを思い起こします。
6あのころは、夜になると
喜びの歌が自然に口から出てきました。
この、たましいのあまりにも大きな変わりようは、
どうしたことでしょう。
7主は永久に私を吐き捨てて、
二度と好意を向けてくださらないのでしょうか。
8主の恵みは永遠に過ぎ去り、
約束も果たされないのでしょうか。
9受けるに値しない者に注いでくださった恵みを
忘れてしまわれたのでしょうか。
怒って戸を閉め、愛を隠してしまわれたのでしょうか。
10「これが運命なのだ。神の祝福はのろいに変わった」
と、私は自分に言い聞かせました。
11ずっと昔、主のなさった多くの奇跡を思い起こします。
12あのころのすばらしい恵みが、
いつまでも頭から離れないのです。
どうして、忘れることができましょうか。
13ああ神よ。あなたの道はきよい道です。
あなたのように力に満ちたお方は、ほかにありません。
14あなたは奇跡を行う神で、
今でも恐るべき力を発揮なさいます。
15かつて、あなたはその力強さで、
ヤコブとヨセフの子孫である私たちを
救い出してくださいました。
16紅海は、あなたを見るなり縮み上がり、
海の底まで揺さぶられました。
17雨が降り、いなずまが走り、雷がとどろき渡りました。
18雷鳴とともにつむじ風が巻き起こり、
いなずまが世界を照らし出すと、
大地はわななき、揺れ動きました。
19あなたの道は海の底に敷かれていました。
そんな所に道があろうとは、
誰ひとり知らなかったのです。
20あなたはモーセとアロンを指導者とし、
あなたの民をその道づたいに、
羊の群れを牧するように導いたのでした。
