Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 71

Psalmul 71

La Tine, Doamne, caut adăpost!
    Să nu rămân de ruşine vreodată!
În dreptatea Ta izbăveşte-mă şi scapă-mă!
    Pleacă-Ţi urechea spre mine şi mântuieşte-mă!
Fii o stâncă de adăpost pentru mine
    la care să pot veni totdeauna!
Porunceşte izbăvirea mea,
    căci Tu eşti stânca şi fortăreaţa mea!
Dumnezeul meu, scapă-mă din mâna celui rău,
    din braţul celui nedrept şi crud!

Tu, Stăpânul meu, eşti nădejdea mea!
    Domnul este încrederea mea încă din tinereţe!
M-am sprijinit pe Tine încă din pântecele mamei mele:
    Tu m-ai scos din pântecele mamei mele,
        de aceea Ţie Îţi voi aduce lauda mea mereu!
Am ajuns ca un semn pentru mulţi,
    dar Tu eşti adăpostul meu cel trainic!
Gura-mi este plină de lauda Ta;
    vorbesc despre splendoarea Ta tot timpul zilei.

Nu mă lepăda la bătrâneţe!
    Când îmi va fi trecut puterea, nu mă părăsi,
10 căci duşmanii mei vorbesc despre mine
    şi cei ce caută să-mi ia viaţa uneltesc împotriva mea,
11 zicând: „L-a părăsit Dumnezeu!
    Urmăriţi-l şi prindeţi-l, căci nu mai are scăpare!“
12 Dumnezeule, nu Te îndepărta de mine!
    Dumnezeul meu, vino degrabă în ajutorul meu!
13 Să piară în ruşine
    potrivnicii sufletului meu!
Ocara şi dezonoarea să-i acopere
    pe cei ce-mi caută răul!

14 Eu însă voi continua să nădăjduiesc
    şi Te voi lăuda tot mai mult!
15 Gura mea va povesti dreptatea Ta
    şi mântuirea Ta toată ziua,
        chiar dacă nu le cunosc marginile.
16 Voi proclama isprăvile Tale, Stăpâne Doamne,
    voi aminti dreptatea Ta şi numai a Ta!
17 Dumnezeule, m-ai învăţat încă din tinereţea mea,
    iar eu continui să vestesc minunile Tale până în ziua de azi.
18 Dumnezeule, nu mă părăsi nici chiar când voi fi bătrân şi cărunt,
    până când nu voi vorbi despre puterea Ta generaţiei următoare
        şi despre tăria Ta celor ce vor veni.

19 Dreptatea Ta, Dumnezeule, ajunge până la cer!
    Tu ai înfăptuit lucruri măreţe.
        Dumnezeule, cine este ca Tine?
20 Deşi m-ai făcut să văd numeroase şi amare necazuri,
    Tu îmi vei da din nou viaţă;
chiar şi din adâncimile pământului
    Tu mă vei scoate.
21 Îmi vei mări cinstea
    şi mă vei mângâia din nou.

22 Dar şi eu Te voi lăuda cu harfa
    pentru credincioşia Ta, Dumnezeul meu!
Îţi voi cânta din liră,
    Sfântule al lui Israel!
23 Buzele mele vor răsuna de bucurie când Îţi vor cânta,
    şi, asemenea lor, şi sufletul meu pe care l-ai răscumpărat!
24 Limba mea, de asemenea,
    va vesti toată ziua dreptatea Ta,
căci cei ce-mi voiau răul
    au fost făcuţi de ruşine şi de râs.

The Message

Psalm 71

11-3 I run for dear life to God,
    I’ll never live to regret it.
Do what you do so well:
    get me out of this mess and up on my feet.
Put your ear to the ground and listen,
    give me space for salvation.
Be a guest room where I can retreat;
    you said your door was always open!
You’re my salvation—my vast, granite fortress.

4-7 My God, free me from the grip of Wicked,
    from the clutch of Bad and Bully.
You keep me going when times are tough—
    my bedrock, God, since my childhood.
I’ve hung on you from the day of my birth,
    the day you took me from the cradle;
    I’ll never run out of praise.
Many gasp in alarm when they see me,
    but you take me in stride.

8-11 Just as each day brims with your beauty,
    my mouth brims with praise.
But don’t turn me out to pasture when I’m old
    or put me on the shelf when I can’t pull my weight.
My enemies are talking behind my back,
    watching for their chance to knife me.
The gossip is: “God has abandoned him.
    Pounce on him now; no one will help him.”

12-16 God, don’t just watch from the sidelines.
    Come on! Run to my side!
My accusers—make them lose face.
    Those out to get me—make them look
Like idiots, while I stretch out, reaching for you,
    and daily add praise to praise.
I’ll write the book on your righteousness,
    talk up your salvation the livelong day,
    never run out of good things to write or say.
I come in the power of the Lord God,
    I post signs marking his right-of-way.

17-24 You got me when I was an unformed youth,
    God, and taught me everything I know.
Now I’m telling the world your wonders;
    I’ll keep at it until I’m old and gray.
God, don’t walk off and leave me
    until I get out the news
Of your strong right arm to this world,
    news of your power to the world yet to come,
Your famous and righteous
    ways, O God.
God, you’ve done it all!
    Who is quite like you?
You, who made me stare trouble in the face,
    Turn me around;
Now let me look life in the face.
    I’ve been to the bottom;
Bring me up, streaming with honors;
    turn to me, be tender to me,
And I’ll take up the lute and thank you
    to the tune of your faithfulness, God.
I’ll make music for you on a harp,
    Holy One of Israel.
When I open up in song to you,
    I let out lungsful of praise,
    my rescued life a song.
All day long I’m chanting
    about you and your righteous ways,
While those who tried to do me in
    slink off looking ashamed.