Psalmul 132
O cântare de pelerinaj
1Doamne, amintește‑Ți de David
și de toate necazurile lui,
2de cel ce I‑a jurat Domnului,
cel ce I‑a făcut un jurământ Puternicului lui Iacov:
3„Nu voi intra în cortul căminului meu,
nici nu mă voi sui în așternutul patului meu,
4nu voi da somn ochilor mei,
nici ațipire pleoapelor mele,
5până când nu voi găsi un loc pentru Domnul,
un Lăcaș pentru Puternicul lui Iacov“.
6„Iată, noi am auzit despre el6 Cu referire la Chivot. în Efrata
și l‑am găsit pe terenurile împădurite6 Sau: pe terenurile lui Iaar, fiind vorba despre Chiriat-Iearim..
7Să mergem la Lăcașul Lui!
Să ne închinăm lângă scăunașul7 Vezi nota de la 99:5. Său!“
8Ridică‑Te, Doamne, și vino la locul Tău de odihnă,
Tu și Chivotul tăriei Tale!
9Preoții Tăi să se îmbrace cu dreptate,
iar credincioșii Tăi să strige de bucurie.
10Datorită lui David, robul Tău,
nu‑Ți întoarce fața de la unsul Tău!
11Domnul i‑a jurat lui David credincioșie;
El nu Se va întoarce de la ea:
„Îl voi pune pe tronul tău
pe unul din rodul trupului tău.
12Dacă fiii tăi vor ține legământul Meu
și mărturiile Mele, pe care îi voi învăța,
atunci chiar și fiii lor vor sta pe tronul tău
pentru totdeauna“.
13Căci Domnul a ales Sionul;
El l‑a dorit ca locuință a Sa.
14„Acesta este locul Meu de odihnă pentru totdeauna.
Aici voi locui, căci l‑am dorit.
15Îi voi binecuvânta din belșug hrana
și‑i voi sătura cu pâine pe cei nevoiași.
16Îi voi îmbrăca preoții cu mântuire,
iar credincioșii lui vor striga de bucurie.
17Acolo voi face să crească un corn17 Vezi nota de la 18:2. lui David,
îi voi pregăti o candelă unsului Meu.
18Îi voi îmbrăca dușmanii cu rușine,
dar pe fruntea lui va străluci coroana.“
Herrens bolig
1En valfartssang.
Herre, du husker Davids hengivenhed.
2Han gav et højtideligt løfte,
han sagde til Israels mægtige Gud:
3„Jeg under mig ikke ro,
jeg vil ikke lægge mig til hvile,
4jeg vil ikke sove,
jeg vil ikke lukke et øje,
5før jeg har bygget Herren et hus,
en værdig bolig for Israels vældige Gud!”
6Vi hørte i Betlehem,132,6 På hebraisk: Efrata, et andet navn for Betlehem, Davids hjemby. Ja’ar er et andet navn for Jearim, jf. 1.Sam. 7,1 og 2.Sam. 6,2. at pagtens ark var blevet set,
vi tog til Ja’ars marker og fandt den.
7Lad os nu bringe den til helligdommen,
så vi kan tilbede Gud ved hans fodskammel.
8Kom, Herre, indtag din bolig,
på den Ark, der viser din magt.
9Må præsterne altid gøre det rette,
og dit trofaste folk juble af glæde.
10Du gav et løfte til David og hans slægt.
Forkast derfor ikke din udvalgte konge.
11Du lovede David med en ed,
et løfte, som ikke kan brydes:
„Jeg vil gøre din søn til konge,
han skal regere efter dig.
12Og hvis dine efterkommere vil holde min pagt
og adlyde mine befalinger,
skal din slægt blive ved at regere,
sidde på tronen til evig tid.”
13Herren har udvalgt Zion,
dér ønsker han at bo.
14„Dette er mit blivende hjem,
det er her, jeg har valgt at bo.
15Jeg velsigner byen med overflod,
jeg giver de fattige mad at spise.
16Jeg udruster præsterne til deres gerning,
mine trofaste tjenere skal råbe af glæde.
17Derfra skal en mægtig konge spire frem,
fra Davids slægt, som jeg har udvalgt.
18Hans fjender vil blive til skamme,
men han selv skal regere i herlighed.”
