Psalmul 129
O cântare de pelerinaj
1„Mult m‑au mai dușmănit încă din tinerețea mea“
– să spună acum Israel lucrul acesta!
2„Mult m‑au mai dușmănit încă din tinerețea mea,
dar nu m‑au învins.
3Pe spatele meu au arat plugarii
și au tras brazde lungi.
4Însă Domnul este drept;
El a tăiat funiile celor răi.“
5Să se rușineze și să dea înapoi
toți cei ce urăsc Sionul.
6Să fie ca iarba de pe acoperișuri,
care se usucă înainte de a fi smulsă.
7Secerătorul nu‑și umple mâna cu ea,
și cel ce leagă snopii nu‑și încarcă brațul cu ea.
8Trecătorii să nu zică:
„Fie binecuvântarea Domnului cu voi!“
sau „Vă binecuvântăm în Numele Domnului!“8 Saluturi întâlnite în sezonul seceratului (vezi Rut 2:4).
Песнь 129
Песнь восхождения.
1Из глубин взываю я к Тебе, Вечный.
2Владыка, услышь мой голос;
будь внимателен к моим молениям!
3Если бы Ты, Вечный, вёл счёт беззакониям,
то, о Владыка, кто бы устоял?
4Но у Тебя есть прощение;
пусть боятся Тебя.
5На Вечного я надеюсь, надеется душа моя,
и на слово Его уповаю.
6Душа моя ждёт Владыку
более, чем стражи – утра,
да, более, чем стражи – утра.
7Да уповает Исраил на Вечного,
потому что у Вечного – милость,
и великое избавление – у Него.
8Он избавит Исраил
от всех его беззаконий129:8 См. Мат. 1:21..
