1Așa cum nu se potrivește zăpada în timpul verii sau ploaia la seceriș,
tot astfel nu se potrivește nici gloria pentru un nesăbuit.
2Așa cum sare vrabia încoace și încolo și cum zboară rândunica,
tot astfel nu nimerește nici blestemul neîntemeiat.
3Biciul este pentru cal, zăbala pentru măgar,
și nuiaua pentru spatele nesăbuiților.
4Nu‑i răspunde nesăbuitului după nebunia lui,
ca nu cumva să fii tu însuți ca el!
5Răspunde‑i nesăbuitului pe măsura nebuniei lui,
ca nu cumva să se vadă înțelept în ochii săi!
6Cel care trimite un mesaj printr‑un nesăbuit
își taie singur picioarele și bea violență.
7Ca picioarele oloage, care atârnă neputincioase,
așa este un proverb în gura unor nesăbuiți.
8Cum leagă cineva piatra în praștie,
așa este cinstirea unui nesăbuit.
9Ca un tufiș de spini în mâna unui om beat,
așa este un proverb în gura nesăbuiților.
10Ca un arcaș care rănește pe oricine,10 Sensul versului este nesigur.
așa este cel ce angajează un nesăbuit sau un trecător oarecare.
11Ca un câine care se întoarce la voma lui,
așa își repetă și nesăbuitul nebunia.
12Ai văzut vreun om care se vede înțelept în ochii săi?
Este mai multă speranță pentru un nesăbuit decât pentru el.
13Leneșul spune: „Este un leu pe drum!
Un leu este pe străzi!“
14Așa cum se întoarce ușa pe balamalele ei,
tot astfel se întoarce și leneșul în patul lui.
15Leneșul își bagă mâna adânc în farfurie
dar este prea obosit s‑o mai ducă înapoi la gură.
16Leneșul este mai înțelept în ochii săi
decât șapte oameni care răspund cu discernământ.
17Ca un om care prinde un câine de urechi,
așa este trecătorul care se amestecă într‑o ceartă care nu‑l privește.
18Ca un nebun care aruncă săgeți aprinse și ucigătoare,
19așa este omul care înșală pe semenul său
și spune: „Doar am glumit!“
20Când nu mai sunt lemne, focul se stinge
și când nu mai este niciun bârfitor, cearta încetează.
21Cărbunele face jar și lemnul foc,
iar omul certăreț stârnește conflicte.
22Cuvintele bârfitorului sunt ca niște prăjituri;
ele alunecă până în odăile pântecului.
23Ca poleiala de argint23 Zgură sau substanță rămasă după topirea minereului din care se obținea argintul pur. Fără valoare în sine, substanța era uneori folosită la poleirea vaselor de lut, creând impresia (falsă) de vas prețios. peste un vas de lut
așa sunt buzele prefăcute23 Expresia buze prefăcute se inspiră din textul grecesc al VT (Septuaginta). Textul ebraic redă imaginea unor buze învăpăiate. și o inimă rea.
24Cel ce urăște se preface cu buzele lui,
dar înlăuntrul lui pregătește înșelătoria.
25Când vorbește cu glas binevoitor, să nu‑l crezi,
căci șapte urâciuni sunt în inima lui.
26Ura lui poate fi ascunsă prin ipocrizie,
dar răutatea lui va fi descoperită în adunare.
27Cine sapă o groapă va cădea în ea,
iar piatra se va întoarce chiar peste cel ce o rostogolește.
28Limba mincinoasă urăște pe cei răniți de ea,
și gura lingușitoare aduce ruina.
1Like snow in summer or rain in harvest,
honor is not fitting for a fool.
2Like a fluttering sparrow or a darting swallow,
an undeserved curse does not come to rest.
3A whip for the horse, a bridle for the donkey,
and a rod for the backs of fools!
4Do not answer a fool according to his folly,
or you yourself will be just like him.
5Answer a fool according to his folly,
or he will be wise in his own eyes.
6Sending a message by the hands of a fool
is like cutting off one’s feet or drinking poison.
7Like the useless legs of one who is lame
is a proverb in the mouth of a fool.
8Like tying a stone in a sling
is the giving of honor to a fool.
9Like a thornbush in a drunkard’s hand
is a proverb in the mouth of a fool.
10Like an archer who wounds at random
is one who hires a fool or any passer-by.
11As a dog returns to its vomit,
so fools repeat their folly.
12Do you see a person wise in their own eyes?
There is more hope for a fool than for them.
13A sluggard says, “There’s a lion in the road,
a fierce lion roaming the streets!”
14As a door turns on its hinges,
so a sluggard turns on his bed.
15A sluggard buries his hand in the dish;
he is too lazy to bring it back to his mouth.
16A sluggard is wiser in his own eyes
than seven people who answer discreetly.
17Like one who grabs a stray dog by the ears
is someone who rushes into a quarrel not their own.
18Like a maniac shooting
flaming arrows of death
19is one who deceives their neighbor
and says, “I was only joking!”
20Without wood a fire goes out;
without a gossip a quarrel dies down.
21As charcoal to embers and as wood to fire,
so is a quarrelsome person for kindling strife.
22The words of a gossip are like choice morsels;
they go down to the inmost parts.
23Like a coating of silver dross on earthenware
are fervent26:23 Hebrew; Septuagint smooth lips with an evil heart.
24Enemies disguise themselves with their lips,
but in their hearts they harbor deceit.
25Though their speech is charming, do not believe them,
for seven abominations fill their hearts.
26Their malice may be concealed by deception,
but their wickedness will be exposed in the assembly.
27Whoever digs a pit will fall into it;
if someone rolls a stone, it will roll back on them.
28A lying tongue hates those it hurts,
and a flattering mouth works ruin.
