1Așa cum nu se potrivește zăpada în timpul verii sau ploaia la seceriș,
tot astfel nu se potrivește nici gloria pentru un nesăbuit.
2Așa cum sare vrabia încoace și încolo și cum zboară rândunica,
tot astfel nu nimerește nici blestemul neîntemeiat.
3Biciul este pentru cal, zăbala pentru măgar,
și nuiaua pentru spatele nesăbuiților.
4Nu‑i răspunde nesăbuitului după nebunia lui,
ca nu cumva să fii tu însuți ca el!
5Răspunde‑i nesăbuitului pe măsura nebuniei lui,
ca nu cumva să se vadă înțelept în ochii săi!
6Cel care trimite un mesaj printr‑un nesăbuit
își taie singur picioarele și bea violență.
7Ca picioarele oloage, care atârnă neputincioase,
așa este un proverb în gura unor nesăbuiți.
8Cum leagă cineva piatra în praștie,
așa este cinstirea unui nesăbuit.
9Ca un tufiș de spini în mâna unui om beat,
așa este un proverb în gura nesăbuiților.
10Ca un arcaș care rănește pe oricine,10 Sensul versului este nesigur.
așa este cel ce angajează un nesăbuit sau un trecător oarecare.
11Ca un câine care se întoarce la voma lui,
așa își repetă și nesăbuitul nebunia.
12Ai văzut vreun om care se vede înțelept în ochii săi?
Este mai multă speranță pentru un nesăbuit decât pentru el.
13Leneșul spune: „Este un leu pe drum!
Un leu este pe străzi!“
14Așa cum se întoarce ușa pe balamalele ei,
tot astfel se întoarce și leneșul în patul lui.
15Leneșul își bagă mâna adânc în farfurie
dar este prea obosit s‑o mai ducă înapoi la gură.
16Leneșul este mai înțelept în ochii săi
decât șapte oameni care răspund cu discernământ.
17Ca un om care prinde un câine de urechi,
așa este trecătorul care se amestecă într‑o ceartă care nu‑l privește.
18Ca un nebun care aruncă săgeți aprinse și ucigătoare,
19așa este omul care înșală pe semenul său
și spune: „Doar am glumit!“
20Când nu mai sunt lemne, focul se stinge
și când nu mai este niciun bârfitor, cearta încetează.
21Cărbunele face jar și lemnul foc,
iar omul certăreț stârnește conflicte.
22Cuvintele bârfitorului sunt ca niște prăjituri;
ele alunecă până în odăile pântecului.
23Ca poleiala de argint23 Zgură sau substanță rămasă după topirea minereului din care se obținea argintul pur. Fără valoare în sine, substanța era uneori folosită la poleirea vaselor de lut, creând impresia (falsă) de vas prețios. peste un vas de lut
așa sunt buzele prefăcute23 Expresia buze prefăcute se inspiră din textul grecesc al VT (Septuaginta). Textul ebraic redă imaginea unor buze învăpăiate. și o inimă rea.
24Cel ce urăște se preface cu buzele lui,
dar înlăuntrul lui pregătește înșelătoria.
25Când vorbește cu glas binevoitor, să nu‑l crezi,
căci șapte urâciuni sunt în inima lui.
26Ura lui poate fi ascunsă prin ipocrizie,
dar răutatea lui va fi descoperită în adunare.
27Cine sapă o groapă va cădea în ea,
iar piatra se va întoarce chiar peste cel ce o rostogolește.
28Limba mincinoasă urăște pe cei răniți de ea,
și gura lingușitoare aduce ruina.
1Ngati chisanu choti mbee nthawi yachilimwe kapena mvula nthawi yokolola,
ndi momwe zilili ndi ulemu wowulandira chitsiru.
2Ngati timba wokhalira kuwuluka kapena namzeze wokhalira kuzungulirazungulira,
ndi mmenenso limachitira temberero lopanda chifukwa, silichitika.
3Mkwapulo ndi wokwapulira kavalo, chitsulo ndi cha mʼkamwa mwa bulu,
choncho ndodo ndi yoyenera ku msana wa chitsiru.
4Usayankhe chitsiru monga mwa uchitsiru wake,
kuopa kuti ungadzakhale ngati chitsirucho.
5Koma nthawi zina umuyankhe monga mwa uchitsiru wake,
kuopa kuti angamadziyese yekha wanzeru.
6Kutuma chitsiru kuti akapereke uthenga
kuli ngati kudzidula mapazi ndipo kumakuyitanira mavuto.
7Monga miyendo ya munthu wolumala imene ilibe mphamvu
ndi mmene ulili mwambi mʼkamwa mwa chitsiru.
8Kupereka ulemu kwa chitsiru
zili ngati kukulunga mwala mʼlegeni.
9Monga umachitira mtengo waminga wobaya mʼdzanja la chidakwa
ndi mmene ulili mwambi mʼkamwa mwa chitsiru.
10Munthu amene amalemba ntchito chitsiru chongoyendayenda,
ali ngati woponya mivi amene angolasa anthu chilaselase.
11Chitsiru chimene chimabwerezabwereza uchitsiru wake
chili ngati galu amene amabwerera ku masanzi ake.
12Munthu wa uchitsiru aliko bwino popeza pali chiyembekezo
kuposana ndi munthu amene amadziyesa yekha kuti ndi wanzeru.
13Munthu waulesi amati, “Mu msewu muli mkango,
mkango woopsa ukuyendayenda mʼmisewu!”
14Monga chitseko chimapita uku ndi uku pa zolumikizira zake,
momwemonso munthu waulesi amangotembenukatembenuka pa bedi lake.
15Munthu waulesi akapisa dzanja lake mu mʼbale;
zimamutopetsa kuti alifikitse pakamwa pake.
16Munthu waulesi amadziyesa yekha wanzeru
kuposa anthu asanu ndi awiri amene amayankha mochenjera.
17Munthu wongolowera mikangano imene si yake
ali ngati munthu wogwira makutu a galu wongodziyendera.
18Monga munthu wamisala amene
akuponya sakali zamoto kapena mivi yoopsa,
19ndi momwe alili munthu wonamiza mnzake,
amene amati, “Ndimangoseka chabe!”
20Pakasowa nkhuni, moto umazima;
chomwechonso pakasowa anthu amiseche mkangano umatha.
21Monga alili makala pa moto wonyeka kapena mmene zimachitira nkhuni pa moto,
ndi mmene alili munthu wolongolola poyambitsa mikangano.
22Mawu a munthu wamiseche ali ngati chakudya chokoma;
chimene chimatsikira mʼmimba mwa munthu.
23Monga mmene chiziro chimakutira chiwiya chadothi
ndi mmene mawu oshashalika amabisira mtima woyipa.
24Munthu wachidani amayankhula zabwino
pamene mu mtima mwake muli chinyengo.
25Ngakhale wotereyu mawu ake ali okoma, koma usamukhulupirire,
pakuti mu mtima mwake mwadzaza zonyansa.
26Ngakhale amabisa chidani mochenjera,
koma kuyipa kwakeko kudzaonekera poyera pa gulu la anthu.
27Ngati munthu akumba dzenje, adzagweramo yekha;
ngati munthu agubuduza mwala, udzamupsinja iye mwini.
28Munthu wonama amadana ndi amene anawapweteka,
ndipo pakamwa poshashalika pamabweretsa chiwonongeko.
