1Nu invidia pe oamenii răi
și nu dori să fii cu ei,
2căci inima lor plăsmuiește violență,
iar buzele lor vorbesc despre cum să aducă necaz.
3Prin înțelepciune este construită o casă
și prin pricepere este consolidată;
4prin cunoștință sunt umplute odăile ei
cu tot felul de bogății prețioase și plăcute.
5Bărbatul înțelept este puternic
și un om priceput își mărește puterea.
6Căci prin îndrumări porți războiul
și prin mulțimea sfetnicilor ai victorie.
7Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun;
la poarta cetății, el nu va avea nimic de spus.
8Pe cel ce plănuiește să facă rău
îl vor numi stăpânul uneltirilor.
9Planul nesăbuinței este păcat,
și cel batjocoritor este o urâciune pentru oameni.
10Dacă te clatini în ziua necazului,
mică îți este puterea.
11Scapă‑i pe cei duși la moarte
și oprește‑i pe cei ce merg la înjunghiere clătinându‑se!
12Dacă spui: „Iată că n‑am știut lucrul acesta!“
crezi că nu vede Cel Ce cântărește inimile?
Nu va cunoaște Cel Ce veghează asupra vieții tale
și nu‑i va răsplăti El fiecărui om după fapta lui?
13Fiule, mănâncă miere căci este bună,
și mierea din fagure este dulce pentru cerul gurii tale!
14Să știi, de asemenea, că înțelepciunea este dulce pentru sufletul tău;
dacă o găsești, ai un viitor,
iar speranța nu‑ți va fi năruită.
15Răule, nu pândi locuința celui drept
și nu plănui distrugerea sălașului său,
16căci cel drept de șapte ori cade și se ridică iarăși,
dar cei răi vor fi prăbușiți de nenorocire.
17Nu te bucura când cade dușmanul tău
și să nu ți se înveselească inima când se împiedică,
18ca nu cumva să vadă Domnul, să nu‑i placă
și să‑Și întoarcă mânia de la el!
19Nu te tulbura din cauza răufăcătorilor
și nu fi invidios pe cei răi,
20căci cel rău nu are niciun viitor,
iar candela celor răi se va stinge!
21Fiule, teme‑te de Domnul și de rege
și nu te alătura celor rebeli,
22căci distrugerea lor va veni pe neașteptate
și cine poate ști sfârșitul pe care‑l vor aduce cei doi?
Alte proverbe ale înțelepților
23Și acestea sunt spusele înțelepților.
Nu este bine să fii părtinitor la judecată.
24Oricine spune celui vinovat: „Tu ești drept!“,
va fi blestemat de popoare și detestat de neamuri.
25Celor ce mustră pe cel vinovat le va merge bine
și o binecuvântare aleasă va veni peste ei.
26Cine răspunde prin cuvinte drepte
este ca unul care sărută pe buze.
27Termină‑ți munca de afară,
pregătește‑ți terenul,
și după aceea, construiește‑ți casa!
28Nu mărturisi fără motiv împotriva semenului tău.
Oare îl vei înșela cu buzele tale?
29Nu spune: „Îi voi face cum mi‑a făcut și el mie,
îi voi răsplăti după faptele lui!“
30Am trecut pe lângă ogorul unui leneș
și pe lângă via unui om nechibzuit:
31iată că era plină de spini,
pământul era acoperit cu buruieni,
iar zidul de piatră era dărâmat.
32Când m‑am uitat, am pus la inimă;
când am văzut, am primit învățătură:
33să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin,
să mai încrucișezi puțin mâinile ca să dormi…,
34și sărăcia vine peste tine ca un hoț,
iar lipsa – ca un om înarmat.34 Vezi nota de la 6:11.
1Mma wʼani mmerɛ amumuyɛfoɔ,
mfa wo ho mmɔ wɔn;
2Ɛfiri sɛ, wɔn akoma dwene atirimuɔdensɛm ho,
na wɔn ano ka deɛ ɛde basabasayɛ ba ho asɛm.
3Wɔde nyansa na ɛsi efie,
na nhunumu mu na wɔma ɛtim;
4ɛnam nimdeɛ so na wɔnya ademudeɛ a ɛho yɛ na
na ɛyɛ fɛ hyehyɛ nʼadan mu.
5Onyansafoɔ wɔ tumi a ɛso,
na onimdefoɔ nyini ahoɔden mu;
6deɛ ɔretu sa hia akwankyerɛ,
deɛ ɔrepɛ nkonimdie no hia afotufoɔ pii.
7Nyansa wɔ akyiri dodo ma ɔkwasea;
wɔ apono ano dwabɔ mu no ɔnni hwee ka.
8Onipa ɔbɔ pɔ bɔne no
wɔbɛfrɛ no ɔkɔtwebrɛfoɔ.
9Ogyimifoɔ nhyehyɛeɛ yɛ bɔne,
nnipa kyiri ɔfɛdifoɔ.
10Sɛ wʼabamu go wɔ ɔhaw mu a,
na wʼahoɔden sua!
11Gye wɔn a wɔde wɔn rekɔ akɔkum wɔn no nkwa;
na sianka wɔn a wɔtɔ ntintan kɔ akumiiɛ.
12Sɛ woka sɛ, “Na yɛnnim yei ho hwee a,”
deɛ ɔkari akoma hwɛ no nhunu anaa?
Deɛ ɔbɔ wo nkwa ho ban no nnim anaa?
Ɔrentua deɛ obiara ayɛ so ka anaa?
13Me ba, di ɛwoɔ, ɛfiri sɛ ɛyɛ;
ɛwokyɛm mu woɔ yɛ wʼanomu dɛ.
14Hunu nso sɛ nyansa yɛ wo kra dɛ;
sɛ wonya a, wowɔ anidasoɔ ma daakye,
na wʼanidasoɔ renyɛ kwa.
15Nkɔtɛ ɔteneneeni fie sɛ ɔkwanmukafoɔ,
na ɛnkɔto nhyɛ nʼatenaeɛ so,
16Ɛwom sɛ ɔteneneeni hwe ase mpɛn nson deɛ, nanso ɔsɔre bio,
na amumuyɛfoɔ deɛ, amanehunu baako ma wɔhwe ase.
17Sɛ wo ɔtamfoɔ hwe ase a mma ɛnyɛ wo dɛ;
na sɛ ɔsunti a mma wʼakoma nni ahurisie,
18ɛfiri sɛ Awurade bɛhunu wʼadwene na ɔrempɛ
na ɔbɛyi nʼabufuhyeɛ afiri ne so.
19Ɛnha wo ho wɔ abɔnefoɔ enti
na ɛmma wʼani mmere amumuyɛfoɔ nso,
20ɛfiri sɛ, ɔbɔnefoɔ nni anidasoɔ biara daakye,
na wɔbɛdum amumuyɛfoɔ kanea.
21Me ba, suro Awurade ne ɔhene,
na mfa wo ho mmɔ adɔnyɛfoɔ ho,
22ɛfiri sɛ saa baanu yi de ɔsɛeɛ bɛba wɔn so mpofirim,
na hwan na ɔnim amanehunu ko a wɔbɛtumi de aba?
Anyansafoɔ Nsɛnka A Ɛkeka Ho
23Yeinom nso yɛ anyansafoɔ Nsɛnka:
Atemmuo a animhwɛ wɔ mu no nyɛ:
24Obiara a ɔbɛka akyerɛ deɛ ɔdi fɔ sɛ, “Wo ho nni asɛm” no
nnipa bɛdome no na amanaman remmɔ no din pa.
25Na wɔn a wɔbu afɔdifoɔ fɔ no ɛbɛsi wɔn yie,
na nhyira bɛba wɔn so.
26Mmuaeɛ pa
te sɛ mfeano.
27Wie wo mfikyidwuma
na siesie wo mfuo;
ɛno akyi, si wo fie.
28Nni adanseɛ ntia ɔyɔnko a ɔnyɛɛ wo hwee,
na mfa wʼano nnaadaa.
29Nka sɛ, “Deɛ wayɛ me no me nso mɛyɛ no bi;
deɛ ɔyɛeɛ no metua ne so ka.”
30Menante faa onihafoɔ afuo ho
twaa mu wɔ deɛ ɔnni adwene bobefuo nso ho;
31nkasɛɛ afu wɔ baabiara,
wira afu akata asase no so,
na aboɔ afasuo no nso abubu.
32Mede mʼadwene kɔɔ deɛ mehunuiɛ no so
na mesuaa biribi firii mu:
33nna kakra, nkotɔ kakra,
nsa a woabobɔ de rehome kakra,
34bɛma ohia aba wo so sɛ ɔkwanmukafoɔ
na nneɛma ho nna bɛba wo so sɛ obi a ɔkura akodeɛ. Na ohia bɛto akyere wo sɛ ɔkwanmukafoɔ; ahokyere bɛtoa wo sɛ ɔkorɔmfoɔ.
