1Inima regelui este în mâna Domnului;
El o îndrumă ca pe cursul unei ape, oriunde vrea El.
2Orice cale a omului este dreaptă în ochii lui,
dar Cel Ce cântărește inimile este Domnul.
3A face dreptate și judecată
este mai plăcut Domnului decât o jertfă.
4Trufia ochilor și inima îngâmfată,
candela4 Sau: rodul muncii. celor răi, acestea sunt păcate.
5Planurile celui harnic duc la belșug,
dar cel pripit ajunge sărac.
6Obținerea comorilor printr‑o limbă mincinoasă
este un abur trecător al celor ce caută moartea.
7Violența celor răi îi spulberă
pentru că refuză să facă ce este drept.
8Calea omului vinovat este întortocheată,
dar purtarea celui curat este dreaptă.
9Mai bine să locuiești într‑un colț pe acoperiș,
decât într‑o casă alături de o soție cicălitoare.
10Sufletul celui rău dorește răul;
semenul lui nu găsește bunăvoință în ochii lui.
11Când este pedepsit un batjocoritor, naivul devine înțelept;
când se dă învățătură celui înțelept, el primește cunoștință.
12Cel Drept12 Sau: omul drept. ia aminte la casa celui rău.
El îi aruncă pe cei răi în nenorocire.
13Celui ce‑și astupă urechea la strigătul săracului,
nu i se va răspunde nici lui când va striga.
14Un dar oferit în secret potolește mânia
și o mită dată pe ascuns liniștește cea mai aprigă mânie.
15Este o bucurie pentru cel drept să facă ce este corect,
dar pentru cei ce săvârșesc nelegiuirea este o groază.
16Omul care se îndepărtează de calea înțelepciunii
se va odihni în adunarea umbrelor.
17Cine iubește distracția va ajunge sărac
și cine iubește vinul și uleiurile nu se va îmbogăți.
18Cel rău devine preț de răscumpărare pentru cel drept
și cel trădător pentru cei integri.
19Mai bine să locuiești în pustie,
decât cu o soție cicălitoare și supărăcioasă.
20Comori de preț și untdelemn sunt în casa celui înțelept,
dar cel nesăbuit le risipește.
21Cine urmărește dreptatea și bunătatea
găsește viață, dreptate și glorie.
22Înțeleptul cucerește cetatea celor viteji
și doboară fortăreața în care aceștia se încred.
23Cine își păzește gura și limba,
își păzește sufletul de necazuri.
24„Batjocoritor“ este numele celui îngâmfat și semeț,
al celui ce acționează cu aroganța îngâmfării.
25Dorința leneșului îl omoară
pentru că mâinile lui refuză să lucreze.
26Toată ziua poftește mai mult,
dar cel drept dă și nu ține pentru el.
27Jertfa celor răi este o urâciune,
cu atât mai mult când aceștia o aduc cu intenție rea!
28Martorul minciunilor va pieri,
dar un om care ascultă va vorbi pentru totdeauna.
29Cel rău arată îndrăzneală pe fața lui,
dar cel drept își pregătește căile.29 Sau: își gândește calea.
30Nu există nici înțelepciune, nici pricepere
și nici vreun plan care să reușească împotriva Domnului.
31Calul este pregătit pentru ziua luptei,
dar victoria este a Domnului.
1Ɔhene koma da Awurade nsam;
ɔkyerɛ no ɔkwan te sɛ asuten ma ɔkɔ baabiara a ɔpɛ.
2Onipa akwan nyinaa teɛ wɔ nʼani so,
nanso Awurade na ɔkari koma.
3Sɛ woyɛ ade pa ne ade a ɛteɛ a,
ɛsɔ Awurade ani sen afɔrebɔ.
4Ani a ɛtra ntɔn ne ahomaso koma,
ne amumɔyɛfo asetena nyinaa yɛ bɔne!
5Nsiyɛfo nhyehyɛe de mfaso ba,
sɛnea ntɛmpɛ kowie ohia no.
6Ahonya a nkontompo tɛkrɛma de ba no,
ɛyɛ omununkum a etwa mu kɔ, na ɛsan yɛ owu afiri.
7Amumɔyɛfo basabasayɛ bɛtwe wɔn akɔ,
efisɛ wɔmpɛ sɛ wɔyɛ nea ɛteɛ.
8Onipa a odi fɔ no akwan yɛ kɔntɔnkye,
na nea ne ho nni asɛm no nneyɛe teɛ.
9Suhyɛ twɔtwɔw ase baabi tena
ye sen sɛ wo ne ɔyere tɔkwapɛfo bɛtena fie.
10Omumɔyɛfo kɔn dɔ bɔne;
onni ahummɔbɔ mma ne yɔnko.
11Sɛ wɔtwe ɔfɛwdifo aso a, ntetekwaafo hu nyansa,
sɛ wɔkyerɛkyerɛ onyansafo a, onya nimdeɛ.
12Ɔtreneeni no hu nea ɛrekɔ so wɔ omumɔyɛfo fi,
na ɔde omumɔyɛfo no kɔ ɔsɛe mu.
13Sɛ onipa sisiw nʼaso wɔ mmɔborɔni su ho a,
ɔno nso besu afrɛ, na wɔrennye no so.
14Kokoa mu adekyɛ dwudwo koma,
kɛtɛasehyɛ nso pata abufuwhyew.
15Sɛ wubu atɛntrenee a, atreneefo ani gye,
nanso ɛyɛ ahunahuna ma abɔnefo.
16Onipa a ɔman fi nhumu kwan so no
bɛhome wɔ awufo fekuw mu.
17Nea odi ahosɛpɛw akyi no bɛyɛ ohiani;
nea ɔpɛ nsa ne ngo no rennya ne ho da.
18Amumɔyɛfo de wɔn nkwa to hɔ ma atreneefo,
na atorofo yɛ saa ma wɔn a wɔyɛ pɛ.
19Eye sɛ wobɛtena sare so,
sen sɛ wo ne ɔyere tɔkwapɛfo a ne koma haw no no bɛtena.
20Nnuan pa ne ngo ayɛ onyansafo fi ma,
nanso ɔkwasea di nea ɔwɔ nyinaa.
21Nea otiw trenee ne ɔdɔ no
nya nkwa, yiyedi ne anuonyam.
22Onyansafo tow hyɛ ahoɔdenfo kuropɔn so,
na odwiriw abandennen a wɔn werɛ hyɛ mu no gu fam.
23Nea ɔkora nʼano ne ne tɛkrɛma no
twe ne ho fi amanenya ho.
24Ɔhantanni a ɔma ne ho so no, ne din ne “Ɔfɛwdifo”
ɔde ahantan ntraso yɛ ade.
25Nea ɔkwadwofo kɔn dɔ no bɛyɛ owu ama no,
efisɛ ne nsa mpɛ adwumayɛ.
26Da mu nyinaa ɔpere sɛ obenya bebree,
nanso ɔtreneeni de, ɔma a ɔnnodow ho.
27Omumɔyɛfo afɔrebɔ yɛ akyiwade,
ne titiriw ne sɛ ɔde adwemmɔne bata ho.
28Ɔdansekurumni bɛyera,
na wɔbɛsɛe obiara a otie no no nso.
29Amumɔyɛfo di akakabensɛm,
na ɔtreneeni de, osusuw nʼakwan ho.
30Nyansa, nhumu ne nhyehyɛe biara nni hɔ a
ebetumi ayɛ yiye atia Awurade.
31Wosiesie apɔnkɔ ma ɔko da,
nanso nkonimdi yɛ Awurade dea.
