1Vinul este batjocoritor și băutura tare este gălăgioasă;
oricine este amețit de ele nu este înțelept.
2Groaza pe care o insuflă regele este ca răcnetul unui leu;
cel ce îl înfurie, păcătuiește împotriva sa însuși.
3Este o onoare pentru om să se abțină de la ceartă,
dar orice nebun se dezlănțuie.
4Leneșul nu ară toamna,
așa că nu va găsi nimic la seceriș.
5Sfaturile inimii unui om sunt ca niște ape adânci,
dar cel priceput știe să scoată din ele.
6Mulți oameni își proclamă loialitatea,
dar cine poate găsi un om credincios?
7Cel drept umblă în integritatea lui;
ferice de copiii lui după el!
8Când regele stă pe tronul judecății,
spulberă orice rău cu privirea lui.
9Cine poate spune: „Mi‑am păstrat inima curată,
sunt curat și fără păcat“?
10Greutățile diferite și măsurile diferite
sunt ambele o urâciune înaintea Domnului.
11Chiar și un tânăr se face cunoscut prin faptele lui,
dacă purtarea lui este curată și dreaptă.11 Sau: Chiar și un tânăr se poate ascunde după faptele lui, / și nu se știe dacă purtarea lui este curată și dreaptă.
12Urechea care aude și ochiul care vede,
Domnul le‑a făcut pe amândouă!
13Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac!
Deschide ochii și te vei sătura de pâine!
14„Rău! Rău!“, spune cumpărătorul,
și, plecând, se laudă.
15Există aur și o mulțime de rubine,
dar buzele care răspândesc cunoștința sunt un giuvaier prețios.
16Ia‑i haina, căci a girat pentru un străin,
și ține‑o garanție, căci a girat pentru o străină!
17Pâinea înșelăciunii este dulce omului,
dar, după aceea, gura lui va fi plină de pietriș.
18Planurile se pun la cale prin sfat.
Deci, fă războiul prin îndrumări!
19Cel ce umblă cu bârfa dezvăluie un secret;
să nu te amesteci cu cel ce‑și deschide buzele.
20Dacă un om își blestemă tatăl sau mama,
i se va stinge candela în negura nopții.
21O moștenire câștigată repede21 Sau: prin lăcomie la început
nu va fi binecuvântată la sfârșit.
22Nu spune: „Îi voi întoarce eu acest rău!“
Nădăjduiește în Domnul, și El te va izbăvi!
23Greutățile diferite sunt o urâciune înaintea Domnului
și talerele înșelătoare nu sunt un lucru bun.
24Pașii omului sunt îndrumați de Domnul.
Cum și‑ar putea înțelege omul propria‑i cale?
25Este o cursă pentru om să facă în pripă o promisiune sfântă
și abia mai târziu să se gândească la jurămintele făcute.
26Un rege înțelept îi spulberă pe cei răi
și trece cu roata de treierat peste ei.
27Suflarea omului este o candelă a Domnului,
care cercetează toate odăile pântecului.
28Bunătatea și credincioșia îl protejează pe rege
și, prin bunătate, tronul lui este în siguranță.
29Gloria tinerilor este puterea lor,
iar podoaba bătrânilor este părul alb.
30Vânătăile rănilor curăță de rău,
iar bătăile curăță odăile pântecului.
1Ang sobrang pag-inom ng alak ay nagbubunga ng panunuya at kaguluhan, kaya ang taong naglalasing ay salat sa karunungan.
2Ang poot ng hari ay parang atungal ng leon. Kapag ginalit mo siya, papatayin ka niya.
3Ang pag-iwas sa gulo ay tanda ng karangalan; hangal lang ang may gusto ng kaguluhan.
4Ang taong tamad mag-araro sa panahon ng pagtatanim ay walang makukuha pagdating ng anihan.
5Ang isipan ng tao ay tulad ng malalim na balon, ngunit mauunawaan ito ng taong marunong.
6Marami ang nagsasabi na sila ay tapat, ngunit mayroon kaya sa kanila ang mapagkakatiwalaan?
7Ang taong matuwid ay walang kapintasan. Mapalad ang mga anak niya kung siya ang kanilang tinutularan.
8Kapag ang hari ay humahatol, tinitiyak muna niya kung sino ang gumawa ng masama.
9Walang sinumang makapagsasabi na ang puso niya ay malinis, na kailanman ay hindi siya nakagawa ng mali.
10Ang madadayang timbangan at sukatan ay kasuklam-suklam sa paningin ng Dios.
11Ang mga ginagawa ng isang kabataan ay nagpapakita ng kanyang tunay na pag-uugali, kung siya ba ay matuwid o hindi.
12Ang taingang nakakarinig at matang nakakakita ay ang Panginoon ang siyang gumawa.
13Kung tulog ka nang tulog maghihirap ka, ngunit kung magsisikap ka, ang iyong pagkain ay sasagana.
14Pinipintasan ng mamimili ang kanyang binibili upang makatawad siya. Pero kung nabili na, hindi na niya ito pinipintasan, sa halip ay ipinagyayabang pa.
15Marami ang ginto at mamahaling bato, ngunit iilan lamang ang nakapagsasalita nang may karunungan.
16Kung may taong nangako na babayaran niya sa iyo ang utang ng taong hindi niya kilala, tiyakin mong makakakuha ka sa kanya ng garantiya, para makatiyak ka na babayaran ka niya.
17Pagkaing nakuha sa pandaraya sa una ay matamis ang lasa, ngunit sa huli ay lasang buhangin na.
18Humingi ka ng payo sa iyong pagpaplano o bago makipaglaban sa digmaan.
19Ang taong masalita nagbubunyag ng sikreto, kaya iwasan mo ang ganyang uri ng tao.
20Mamamatay ang sinumang sumumpa sa kanyang magulang, para siyang ilaw na namatay sa gitna ng kadiliman.
21Ang mana na kinuha ng maaga sa bandang huliʼy hindi magiging pagpapala.
22Huwag kang maghiganti. Magtiwala ka sa Panginoon, at tutulungan ka niya.
23Nasusuklam ang Panginoon sa mga nandadaya sa timbangan. Hindi ito mabuting gawain.
24Ang Panginoon ang nagkaloob nitong ating buhay, kaya hindi natin alam ang ating magiging kapalaran.
25Bago mangako sa Dios ay isiping mabuti, baka magsisi ka sa bandang huli.
26Sa paghatol, tinitiyak ng matalinong hari na malaman kung sino ang gumagawa ng kasamaan at saka niya parurusahan.
27Ibinigay sa atin ng Panginoon ang ating budhi20:27 budhi: o, espiritu. at isipan upang makita ang ating kaloob-looban.
28Ang haring mabuti at tapat ay hindi mapapahamak, at magtatagal siya sa kanyang luklukan.
29Karangalan ng kabataan ang kanilang kalakasan, at karangalan naman ng matatanda ang kanilang katandaan.20:29 katandaan: sa literal, uban.
30Kung minsan ang parusa ay nagdudulot ng mabuti para magbago tayo.
