Proverbele lui Solomon
1Proverbele lui Solomon:
Un fiu înțelept aduce bucurie tatălui său,
dar un fiu nesăbuit își întristează mama.
2Comorile răutății nu folosesc la nimic,
dar dreptatea scapă de la moarte.
3Domnul nu va lăsa pe cel drept să sufere de foame,
dar El îndepărtează pofta celor răi.
4Mâinile leneșe aduc sărăcie unui om,
dar mâinile harnice îl îmbogățesc.
5Cine strânge vara este un fiu înțelept,
dar cine doarme în timpul secerișului
este un fiu care aduce rușine.
6Pe capul celui drept sunt binecuvântări,
dar gura celor răi ascunde violență.
7Amintirea celui drept este binecuvântată,
dar numele celor răi va putrezi.
8Cine are o inimă înțeleaptă primește poruncile,
dar pălăvrăgeala nebunului duce la ruină.
9Cine umblă în integritate umblă în siguranță,
dar cine își pervertește căile va fi descoperit.
10Cine clipește din ochi provoacă întristare,
iar pălăvrăgeala nebunului duce la ruină.
11Gura celui drept este un izvor de viață,
dar gura celor răi ascunde violență.
12Ura stârnește certuri,
dar dragostea acoperă toate fărădelegile.
13Pe buzele celui priceput se găsește înțelepciune,
dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte.
14Înțelepții păstrează cunoștința,
dar gura nebunului este o distrugere apropiată.
15Averea este o cetate întărită pentru cel bogat,
iar lipsa este ruina celor săraci.
16Câștigul celui drept este folosit pentru viață,
dar venitul celui rău este folosit pentru păcat.
17Cel ce ia seama la îndrumare este pe calea către viață,
dar cel ce părăsește mustrarea se rătăcește.
18Cel ce ascunde ura are buze mincinoase,
iar cel ce răspândește bârfa, acela este un nesăbuit.
19În mulțimea de cuvinte fărădelegea nu lipsește,
dar cel ce‑și înfrânează buzele este înțelept.
20Limba celui drept este argint ales,
dar inima celui rău este de mică valoare.
21Buzele celui drept hrănesc pe mulți,
dar nebunii mor din lipsă de judecată.
22Binecuvântarea Domnului îmbogățește,
și El nu adaugă nicio durere la ea.
23Pentru cel nesăbuit a săvârși o mișelie este ca un sport23 Sau: râset/veselie,
dar omul priceput își găsește plăcerea în înțelepciune.
24Celui rău, de ceea ce se teme, aceea i se va întâmpla,
dar celor drepți li se va împlini dorința.
25Când trece vijelia, cel rău nu mai este,
dar cel drept are o temelie veșnică.
26Ca oțetul pentru dinți și ca fumul pentru ochi,
așa este leneșul pentru cei ce‑l trimit.
27Teama de Domnul adaugă la zile,
dar anii celor răi vor fi scurtați.
28Speranța celor drepți este bucurie,
dar nădejdea celor răi va pieri.
29Calea Domnului este un refugiu pentru cel integru,
dar este o ruină pentru cei ce săvârșesc nelegiuirea.
30Cel drept nu va fi clătinat niciodată,
dar cei răi nu vor locui în țară.
31Gura celui drept aduce înțelepciune,
dar limba care spune lucruri pervertite va fi tăiată.
32Buzele celui drept știu ce este plăcut,
dar gura celor răi spune lucruri pervertite.
Salomo Mmɛbusɛm
1Salomo mmɛbusɛm:
Ɔba nyansafoɔ ma nʼagya ani gye,
na ɔba kwasea brɛ ne maame awerɛhoɔ.
2Ɛkwan bɔne so ahonya nni boɔ,
nanso tenenee gye onipa firi owuo mu.
3Awurade remma ɛkɔm nne ɔteneneeni
na omumuyɛfoɔ deɛ ɔka nʼadepa gu.
4Nsa a ɛnyɛ adwuma ma onipa di hia,
nanso nsiyɛfoɔ nsa de ahonya ba.
5Deɛ ɔboaboa nnɔbaeɛ ano wɔ ahuhuro berɛ no yɛ ɔba nyansafoɔ
na deɛ ɔda wɔ twaberɛ mu no yɛ ɔba nimguaseni.
6Teneneefoɔ hyɛ nhyira kyɛ
na akakabensɛm ayɛ omumuyɛfoɔ anom ma.
7Ɔteneneeni nkaeɛ yɛ nhyira,
na omumuyɛfoɔ din bɛporɔ.
8Akoma mu nyansafoɔ tie ɔhyɛ nsɛm,
na ɔkwasea kasafoɔ hwe ase.
9Ɔnokwafoɔ nante dwoodwoo,
na deɛ ɔfa akwan kɔntɔnkye so no ho bɛda adi.
10Deɛ ɔde nitan bu nʼani no de ɔhaw ba,
na ɔkwasea kasafoɔ hwe ase.
11Ɔteneneeni anom yɛ nkwa asutire,
na akakabensɛm ayɛ omumuyɛfoɔ anom ma.
12Ɔtan hwanyan mpaapaemu,
nanso ɔdɔ kata mfomsoɔ nyinaa so.
13Wohunu nyansa wɔ nhunumufoɔ anom,
na abaa fata deɛ ɔnni atemmuo akyi.
14Anyansafoɔ kora nimdeɛ,
nanso ɔkwasea ano frɛfrɛ ɔsɛeɛ.
15Adefoɔ ahonya yɛ wɔn kuropɔn a wɔabɔ ho ban,
nanso ahiafoɔ hia yɛ wɔn asehweɛ.
16Ateneneefoɔ akatua de nkwa brɛ wɔn,
na deɛ amumuyɛfoɔ nya no de asotwe brɛ wɔn.
17Deɛ ɔtie nteteeɛ pa no kyerɛ nkwa kwan,
na deɛ ɔpo ntenesoɔ no di afoforɔ anim yera ɛkwan.
18Deɛ ɔkata nitan soɔ no yɛ ɔtorofoɔ,
na deɛ ɔdi nsekuro no yɛ ɔkwasea.
19Mfomsoɔ mpa ɔkasa bebree mu,
na deɛ ɔkora ne tɛkrɛma no yɛ onyansafoɔ.
20Ɔteneneeni tɛkrɛma yɛ dwetɛ amapa
nanso omumuyɛfoɔ akoma nni boɔ.
21Teneneefoɔ ano ho mfasoɔ ma bebree aduane,
na atemmuo a nkwaseafoɔ nni enti wɔwuwu.
22Awurade nhyira de ahonya ba,
na ɔmmfa ɔhaw biara nka ho.
23Bɔneyɛ yɛ anigyedeɛ ma ɔkwasea,
nanso deɛ ɔwɔ nimdeɛ anigyeɛ wɔ nyansa mu.
24Deɛ amumuyɛfoɔ suro no bɛba wɔn so;
na deɛ teneneefoɔ pɛ no, wɔde bɛma wɔn.
25Sɛ ahum no bɛtwam a, amumuyɛfoɔ yera,
nanso teneneefoɔ gyina hɔ pintinn afebɔɔ.
26Sɛdeɛ nsã kekakeka ka ɛse, na wisie kɔ ani no,
saa ara na ɔkwadwofoɔ yɛ ma wɔn a wɔsoma noɔ.
27Awurade suro ma nkwa tenten,
nanso wɔtwa amumuyɛfoɔ nkwa so.
28Teneneefoɔ anidasoɔ de ahotɔ ba,
nanso amumuyɛfoɔ anidasoɔ nkɔsi hwee.
29Awurade ɛkwan yɛ dwanekɔbea ma ɔteneneeni,
nanso ɛyɛ ɔsɛeɛ ma wɔn a wɔyɛ bɔne.
30Wɔrentɔre teneneefoɔ ase da,
nanso amumuyɛfoɔ renka asase no so.
31Nyansa firi teneneeni anom ba
nanso tɛkrɛma a ɛdaadaa no wɔbɛtwa atwene.
32Teneneefoɔ ano nim adeɛ a ɛfata
na omumuyɛfoɔ ano nim deɛ ɛyɛ nnaadaasɛm nko ara.
