Nouă Traducere În Limba Română

Proverbe 1:1-33

Prolog: scopul și tema cărții

1Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,

2pentru a cunoaște înțelepciunea și îndrumarea,

pentru a înțelege cuvintele cunoașterii,

3pentru a primi îndrumare în ce privește înțelepciunea,

dreptatea, judecata și nepărtinirea,

4pentru a da prudență celui neștiutor4 Sau: celui nesăbuit. Termenul ebraic se referă la o anumită naivitate sau lipsă de experiență.,

iar tânărului – cunoștință și discernământ.

5Să asculte cel înțelept și el își va spori învățătura,

iar cel priceput să primească îndrumări,

6pentru a înțelege un proverb sau o pildă,

cuvintele înțelepților și ghicitorile lor.

7Teama de Domnul este începutul cunoașterii,

dar nebunii7 Termenul ebraic tradus cu nebun denotă, aici și aproape peste tot în VT, o persoană care alege să rămână deficientă din punct de vedere moral. disprețuiesc înțelepciunea și îndrumarea.

Îndemnuri pentru căutarea înțelepciunii

Avertizare împotriva ispitirii

8Ascultă, fiule, îndrumarea tatălui tău

și nu părăsi învățătura mamei tale.

9Căci ele vor fi o cunună plăcută pe capul tău

și un colier în jurul gâtului tău.

10Fiule, dacă niște păcătoși vor să te ademenească

nu accepta.

11Dacă vor spune: „Vino cu noi!

Să stăm la pândă ca să vărsăm sânge,

să întindem fără motiv curse celui nevinovat!

12Să‑i înghițim de vii ca Locuința Morților12 Ebr.: Șeol [peste tot în carte].

și întregi ca pe cei ce se coboară în groapă!

13Vom găsi tot felul de lucruri scumpe

și ne vom umple casele cu pradă.

14Pune partea ta cu noi14 Lit.: Aruncă sorțul tău între noi.

și vom avea un sac împreună!“

15Fiule, să nu mergi pe același drum cu ei,

abate‑ți piciorul de pe cărarea lor,

16căci picioarele lor aleargă spre rău

și se grăbesc să verse sânge.

17În zadar se aruncă lațul

înaintea ochilor tuturor păsărilor!

18Aceștia își pândesc însăși sângele lor,

își întind curse înseși sufletelor lor.

19Astfel sunt căile tuturor celor ce obțin câștig nedrept;

el va lua viața stăpânilor lui.

Chemarea înțelepciunii și consecințele respingerii ei

20Înțelepciunea strigă pe stradă,

își înalță glasul în piețe,

21cheamă de la capătul locurilor aglomerate,

își rostește cuvintele în fața porților cetății:

22„Naivilor, până când veți iubi naivitatea?

Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura

și vor urî nesăbuiții cunoașterea?

23Dacă v‑ați întoarce la mustrarea mea,

aș revărsa duhul meu peste voi

și v‑aș dezvălui cuvintele mele.

24Dar pentru că mă respingeți când vă chem,

iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,

25pentru că ignorați toate sfaturile mele

și nu acceptați mustrarea mea,

26de aceea și eu voi râde de nenorocirea voastră,

îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,

27când groaza voastră va veni ca o distrugere,

și nenorocirea voastră va veni ca o vijelie,

când necazul și suferința vor veni peste voi.

28Atunci mă vor chema, dar nu voi răspunde;

mă vor căuta, dar nu mă vor găsi.

29Pentru că au urât cunoștința

și n‑au ales teama de Domnul,

30pentru că n‑au acceptat sfatul meu

și au disprețuit toate mustrările mele,

31de aceea se vor hrăni cu rodul căii lor

și se vor sătura cu roada planurilor lor.

32Căci necredincioșia îi ucide pe cei naivi

și mulțumirea de sine îi distruge pe cei nesăbuiți;

33dar cel ce mă ascultă va locui în siguranță,

va trăi liniștit, fără să‑l cuprindă groaza de vreun rău.“

Holy Bible in Gĩkũyũ

Thimo 1:1-33

Ciugo cia Kwambĩrĩria: Gĩtũmi na Muoroto

11:1 Math 13:3; 1Ath 4:29-34Ici nĩ thimo cia Solomoni mũrũ wa Daudi, ũrĩa warĩ mũthamaki wa Isiraeli:

2nĩ thimo cia gũtũma mũndũ agĩe na ũũgĩ, na ataarĩke;

nĩ cia gũtũma ahote gũtaũkĩrwo nĩ ciugo cia ũũgĩ;

3nĩ cia gũtũma mũndũ ataarĩke ahote kũbarĩrĩra mũtũũrĩre wake,

ekage maũndũ marĩa magĩrĩire, na ma kĩhooto, na marĩa mega;

41:4 Thim 8:5; Thim 8:12nĩ cia gũtũma ũrĩa ũtarĩ na ũũgĩ agĩe na ũmenyo,

na cia gũtũma mũndũ mwĩthĩ agĩe na ũmenyo na ũgereri:

51:5 Thim 9:9arĩa oogĩ-rĩ, nĩmathikĩrĩrie na mongerere wĩruti wao,

nao arĩa akũũrani maũndũ metĩkĩre gũtongorio.

61:6 Thab 49:4; Atiir 14:12Ningĩ nĩ cia gũtũma mũndũ ataũkĩrwo nĩ thimo na ngerekano,

na ataũkĩrwo nĩ ciugo cia andũ arĩa oogĩ, na ndaĩ ciao.

7Kĩambĩrĩria kĩa ũmenyo nĩ gwĩtigĩra Jehova,

no arĩa akĩĩgu nĩ mathũire ũũgĩ na ũtaaro.

Mwĩmenyererei Kũheenererio

81:8 Thim 4:1; Jer 35:8Mũrũ wakwa, thikĩrĩria mataaro ma thoguo,

na ndũgatigane na ũrutani wa maitũguo.

9Maũndũ macio magaatuĩka ithaga rĩa kũgemia mũtwe waku,

na ta mũgathĩ wa kũgemia ngingo yaku.

101:10 Ayub 24:15; Gũcook 13:8Mũrũ wakwa, ehia mangĩgakũheenereria-rĩ,

ndũkanetĩkanie nao.

11Mangĩgakwĩra atĩrĩ, “Ũka ũthiĩ hamwe na ithuĩ;

reke tuoherie mũndũ tũite thakame yake,

reke tũcemaceeme mũndũ o na ũtehĩtie;

121:12 Thab 35:25ningĩ reke tũmamerie marĩ muoyo, o ta ũrĩa mbĩrĩra ĩĩkaga,

na marĩ agima, o ta arĩa maharũrũkaga irima;

13Na ithuĩ-rĩ, tũkĩgĩe na indo cia goro cia mĩthemba yothe,

na tũiyũrie nyũmba ciitũ na indo cia ndaho;

14rutithania wĩra na ithuĩ,

tũkorwo na mũhuko ũmwe ithuothe”;

151:15 Thab 119:101; Kĩam 49:6mũrũ wakwa, tiga gũtwarana nao,

ndũkagerere njĩra ciao;

161:16 Isa 59:7nĩgũkorwo magũrũ mao mahanyũkaga mathiĩ mehia-inĩ,

nao mahiũhaga magaite thakame.

17Kaĩ nĩ wĩra wa tũhũ kũiga gĩkerenge

nyoni ciothe igĩkuonaga-ĩ!

181:18 Thab 71:10Andũ aya mohagĩria thakame yao ene;

maceemaga o mĩoyo yao ene!

19Ũcio nĩguo mũthia wa arĩa othe magĩaga na indo na njĩra ya ungumania;

indo icio iniinaga mĩoyo ya arĩa magĩaga nacio.

Mwĩmenyererei Mũtikarege Ũũgĩ

201:20 Ayub 28:12Ũũgĩ nĩ aretana anĩrĩire njĩra-inĩ,

ningĩ agakayũrũrũka arĩ ihaaro-inĩ cia mũingĩ;

21Aragũthũka na mũgambo mũnene arĩ magomano-inĩ ma njĩra kũu kũrĩ inegene,

o na itoonyero rĩa itũũra inene akoria atĩrĩ:

221:22 Thim 6:32; Thab 50:17“Inyuĩ mũtarĩ ũũgĩ-rĩ, nĩ nginya rĩ mũgũtũũra mwendete njĩra cianyu itarĩ cia ũũgĩ?

Nĩ nginya rĩ anyũrũrania megũtũũra makenagĩra kĩnyũrũri,

na arĩa akĩĩgu mathũire ũmenyo?

23Korwo nĩmwetĩkĩrire kũigua ũtaaro wakwa-rĩ,

nĩingĩamũhingũrĩire ngoro yakwa,

ndũme mũmenye meciiria makwa.

241:24 Isa 65:12; Jer 7:13No tondũ nĩmwaregire kũnjigua rĩrĩa ndetanire,

na gũtirĩ mũndũ werũmbũirie hĩndĩ ĩrĩa ndatambũrũkirie guoko gwakwa,

25na mũkĩagĩra mataaro makwa mothe bata,

na mũkĩaga gwĩtĩkĩra ikaanania rĩakwa-rĩ,

261:26 Thab 2:4; 2Ath 19:21niĩ na niĩ nĩngamũthekerera hĩndĩ yanyu ya mwanangĩko,

na ndĩmũnyũrũrie rĩrĩa mũgaakorererwo nĩ mũtino:

27ĩĩ hĩndĩ ĩrĩa guoya ũkaamũkorerera ta kĩhuhũkanio,

rĩrĩa mwanangĩko ũkaamũhaata ta rũhuho rwa kĩhuhũkanio,

rĩrĩa mũgaakinyĩrĩrwo nĩ mĩnyamaro na ruo rwa ngoro.

281:28 Gũcook 1:45; Ezek 8:18“Hĩndĩ ĩyo nĩmakangaĩra, no ndikametĩka;

nĩmakanjetha na kĩyo, no matikanyona.

291:29 Ayub 21:14Tondũ nĩmathũũrire ũmenyo,

na matiigana gũthuura gwĩtigĩra Jehova,

30tondũ matietĩkĩrire mataaro makwa,

na nĩmamenire ikaanania rĩakwa,

311:31 2Maũ 36:16; Jer 6:19makaarĩa maciaro ma mĩthiĩre yao,

na mahũũnio nĩ maciaro ma mathugunda mao.

321:32 Thim 5:22; Isa 66:4Nĩgũkorwo ũgenyũ wa arĩa matarĩ ũũgĩ nĩũkamooraga,

nakuo kwĩgangara kwa arĩa akĩĩgu nĩgũkamaniina;

331:33 Ndar 24:21; Thab 112:8no ũrĩa wothe ũnjiguaga arĩtũũraga na thayũ,

na atũũre ahooreire, atarĩ ũgwati angĩĩtigĩra.”