Curățirea taberei
1Apoi Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 2„Poruncește‑le fiilor lui Israel să‑i scoată afară din tabără pe toți cei care au o rană infecțioasă2 Ebr.: tsara’, un verb la participiu din care derivă substantivul tsara’at (termen care, prin intermediul LXX, a ajuns să fie redat în versiunile moderne prin lepră). Majoritatea studiilor lexicale și medicale au ajuns însă la concluzia că termenul tradus în mod tradițional cu lepră se referă la o varietate de afecțiuni/infecții ale pielii, contagioase sau nu, care pot să includă Boala lui Hansen (lepra modernă, provocată de bacilul Mycobacterium leprae), dar și o serie de alte diagnostice moderne, cum ar fi: psoriazis, vitiligo, râie, dermatită seboreică, precum și alte tipuri de infecții datorate micozelor cutanate (ciupercile de piele). De asemenea, cele mai multe dintre simptomele și caracteristicile descrise în Lev. 13 nu se potrivesc maladiei lui Hansen., pe toți aceia care au vreo scurgere și pe oricine este necurat din cauză că a atins un mort. 3Să‑i scoateți afară atât pe bărbați, cât și pe femei; să‑i scoateți afară din tabără ca nu cumva să pângărească tabăra, căci Eu locuiesc în mijlocul lor.“ 4Fiii lui Israel au făcut întocmai; ei i‑au scos afară din tabără. Fiii lui Israel au făcut așa cum Domnul îi spusese lui Moise.
5Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 6„Spune‑le fiilor lui Israel: «Când un bărbat sau o femeie cade într-unul din păcatele pe care le fac oamenii, arătând astfel necredincioșie față de6 Sau: greșește față de semenul său în orice fel, fiindu‑i astfel necredincios Domnului. Domnul, acel om este vinovat 7și trebuie să‑și mărturisească păcatul pe care l‑a făcut. De asemenea, el trebuie să dea înapoi în întregime prețul pentru paguba făcută, să adauge încă o cincime la acest preț și să îl dea celui pe care l‑a păgubit. 8Dar dacă omul nu are nicio rudenie față de care să se facă restituirea pentru paguba făcută, atunci restituirea pentru paguba făcută să se întoarcă la Domnul și să fie a preotului, împreună cu berbecul pentru ispășire, cu care el trebuie să facă ispășire pentru acel om. 9De asemenea, orice contribuție din toate darurile sfinte pe care fiii lui Israel le aduc la preot, să fie a preotului. 10Darurile sfinte aduse de vreun om îi vor rămâne lui, iar ceea ce‑i va da preotului să fie a preotului.»“
Testul pentru femeia bănuită de adulter
11Apoi Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 12„Spune‑le fiilor lui Israel: «Dacă soția unui bărbat se abate și îi este necredincioasă, 13dacă un alt bărbat se culcă cu ea, dar lucrul aceasta este ascuns de ochii soțului ei și astfel ea rămâne nedescoperită, cu toate că s‑a pângărit, dacă nu există nicio mărturie împotriva ei și n‑a fost prinsă în fapt, 14dacă un duh de gelozie vine peste soțul ei și el începe să fie gelos pe soția lui care s‑a pângărit, sau dacă un duh de gelozie vine peste el și el începe să fie gelos pe soția lui, deși ea nu s‑a pângărit, 15atunci bărbatul să‑și aducă soția la preot și să aducă jertfa cerută pentru ea: a zecea parte dintr‑o efă15 O efă măsura aproximativ 22 l; aproximativ 2,2 l. de făină de orz. Să nu toarne untdelemn pe ea și să nu pună tămâie, pentru că este un dar de mâncare pentru gelozie, un dar de mâncare pentru aducere-aminte, care amintește o nelegiuire.
16Apoi preotul s‑o apropie și s‑o pună să stea înaintea Domnului. 17Preotul să ia apă sfântă într‑un vas de pământ. Apoi să ia niște praf de pe podeaua Tabernaculului și să‑l pună în apă. 18Preotul să pună femeia să stea înaintea Domnului, să descopere capul femeii și să‑i pună în mâini darul de mâncare pentru aducerea-aminte, care este darul de mâncare pentru gelozie. Preotul să aibă în mână apa amară care aduce blestem. 19Preotul s‑o pună pe femeie să jure și să‑i zică: ‘Dacă niciun bărbat nu s‑a culcat cu tine și dacă nu te‑ai abătut spre necurăție, în timp ce erai sub autoritatea soțului, atunci să nu‑ți facă niciun rău aceste ape amare care aduc blestem. 20Dar dacă te‑ai abătut, în timp ce erai sub autoritatea soțului, și dacă te‑ai pângărit, iar un bărbat, altul decât soțul tău, s‑a culcat cu tine’, 21– preotul s‑o pună pe femeie să jure cu un jurământ al blestemului și preotul să‑i spună femeii aceste cuvinte – ‘Domnul să te facă să fii de blestem și de jurământ în mijlocul poporului tău, făcând să ți se lase coapsa și să ți se umfle pântecul21 Un limbaj figurativ care descrie sterilitatea sau avortul (vezi v. 28).. 22Fie ca această apă care aduce blestem să‑ți intre în măruntaie și să facă să ți se umfle pântecul și să ți se lase coapsa!’ Și femeia să zică: ‘Amin! Amin!’
23Preotul să scrie aceste blesteme pe un sul și să le șteargă apoi cu apă amară. 24După aceea, să‑i dea femeii să bea apa amară care aduce blestem. Apa care aduce blestem va intra în ea și‑i va provoca amărăciune. 25Preotul să ia din mâinile femeii darul de mâncare adus pentru gelozie, să‑l legene înaintea Domnului și să‑l aducă la altar. 26Preotul să ia un pumn din darul de mâncare, ca aducere-aminte, și să‑l ardă pe altar. Apoi să dea femeii să bea apa. 27După ce îi va da să bea apa, dacă ea s‑a pângărit și i‑a fost necredincioasă soțului ei, apa care aduce blestem va intra în ea și îi va provoca amărăciune: pântecul i se va umfla, coapsa i se va lăsa și femeia va fi de blestem în mijlocul poporului ei. 28Dar dacă femeia nu s‑a pângărit și este curată, atunci ea va fi nevinovată și va putea avea copii.
29Aceasta este legea geloziei, când o femeie, în timp ce este sub autoritatea soțului, se abate și se pângărește, 30sau când duhul de gelozie vine peste un bărbat, și el începe să fie gelos pe soția lui. Preotul s‑o pună să stea în picioare înaintea Domnului și să‑i facă întocmai după legea aceasta. 31Bărbatul va fi scutit de vină, dar femeia aceea va purta pedeapsa pentru nelegiuirea ei.»“
Lois rituelles diverses
Les personnes en état d’impureté
1L’Eternel parla à Moïse et dit : 2Ordonne aux Israélites de renvoyer du camp tous ceux qui ont une maladie de peau à caractère évolutif ou une gonorrhée, ainsi que tous ceux qui se sont rendus rituellement impurs par le contact d’un cadavre. 3Vous renverrez les hommes comme les femmes et vous les reléguerez à l’extérieur du camp pour qu’ils ne rendent pas impur leur camp au milieu duquel j’habite5.3 Voir Lv 13.46..
4Les Israélites obéirent, et renvoyèrent ces gens à l’extérieur du camp, comme l’Eternel l’avait ordonné à Moïse.
La réparation pour une faute commise envers un tiers
5L’Eternel parla à Moïse en ces termes5.5 Pour les v. 5-8, voir Lv 5.20-26. : 6Dis aux Israélites : Si un homme ou une femme cause du tort à quelqu’un d’autre, il se rend infidèle à l’égard de l’Eternel et doit être tenu pour coupable. 7Il avouera le péché qu’il a commis et restituera à la personne à qui il a causé du tort ce dont il l’a lésé en y ajoutant un cinquième de sa valeur. 8Si la personne lésée est décédée et n’a pas d’héritier pour recevoir réparation, tout ceci sera donné à l’Eternel, c’est-à-dire au prêtre, en plus du bélier expiatoire par lequel le prêtre accomplira le rite d’expiation pour le coupable. 9Tout don spécial prélevé sur les choses saintes que les Israélites présenteront au prêtre, appartiendra à celui-ci. 10Chaque prêtre pourra disposer des choses saintes qu’on lui donnera : elles lui appartiennent5.10 Autre traduction : les choses saintes de chacun sont à lui, mais ce qu’on donne au prêtre appartient au prêtre..
La femme soupçonnée d’infidélité
11L’Eternel parla à Moïse en ces termes : 12Dis aux Israélites : Voici ce que vous ferez si une femme trompe son mari et lui est infidèle ; 13si un autre homme a couché avec elle sans que son mari en ait la certitude parce que cela s’est fait en cachette, et qu’il n’y a aucun témoin pour déposer contre elle et sans qu’elle ait été surprise en flagrant délit. 14Lorsque la jalousie s’emparera de son mari et qu’il soupçonne sa femme – qu’elle se soit effectivement rendue impure ou non – 15il la fera comparaître devant le prêtre et présentera pour elle trois kilogrammes de farine d’orge en offrande ; il n’y versera pas d’huile, et n’y mettra pas d’encens, car c’est une offrande de jalousie, une offrande qui rappelle le souvenir d’une faute. 16Le prêtre fera approcher la femme et elle se tiendra devant l’Eternel. 17Il puisera de l’eau consacrée dans un vase de terre cuite, puis il prendra de la poussière sur l’enceinte du tabernacle pour la mettre dans l’eau. 18Il placera la femme debout devant l’Eternel, lui dénouera la chevelure5.18 En signe d’humiliation (cf. les gestes de deuil, Lv 10.6). et lui remettra entre les mains l’offrande rappelant la faute, c’est-à-dire l’offrande de jalousie, mais lui-même gardera en main l’eau amère5.18 L’eau consacrée additionnée de poussière et servant à découvrir le coupable. qui porte la malédiction. 19Ensuite, il fera prêter serment à la femme en lui disant : « Si un autre homme n’a pas couché avec toi et que tu ne t’es pas rendue impure en trompant ton mari depuis que tu es mariée, alors que cette eau amère qui porte la malédiction ne te fasse encourir aucun châtiment ! 20Mais si, au contraire, étant mariée, tu as trompé ton mari et si tu t’es rendue impure en partageant la couche d’un autre homme », 21tu jures de prendre sur toi les imprécations suivantes : « Que l’Eternel te livre à la malédiction et à l’exécration au milieu de ton peuple ! Qu’il fasse dépérir tes cuisses5.21 Certains traduisent : te rende stérile. et enfler ton ventre, 22que ces eaux de malédiction pénétrant en toi produisent cet effet ! » La femme répondra : « Oui, qu’il en soit ainsi ! »
23Le prêtre mettra ces imprécations par écrit et les dissoudra dans l’eau amère. 24Puis il fera boire cette eau amère et porteuse de malédiction à la femme et l’eau pénétrera en elle. 25Le prêtre prendra des mains de la femme l’offrande de jalousie avec laquelle il fera le geste de présentation devant l’Eternel, et l’apportera à l’autel ; 26il en prendra une pleine poignée comme mémorial, et la fera brûler sur l’autel ; après cela, il fera boire l’eau à la femme. 27Si elle s’est effectivement rendue impure en étant infidèle à son mari, il arrivera que l’eau porteuse de malédiction pénétrera en elle pour y produire l’amertume : son ventre enflera et sa cuisse dépérira5.27 Certains traduisent : elle deviendra stérile., et cette femme sera maudite au milieu de son peuple. 28Mais si la femme ne s’est pas rendue impure, si elle est vraiment pure, elle n’éprouvera aucun mal et pourra encore avoir des enfants.
29Telle est la loi concernant la jalousie quand une femme mariée trompe son mari et se rend impure, 30ou quand la jalousie s’empare d’un homme et qu’il soupçonne sa femme d’infidélité : il la fera comparaître devant l’Eternel, et le prêtre lui appliquera intégralement cette loi. 31Le mari sera alors tenu pour innocent de la faute et c’est la femme qui en portera la responsabilité.
