Neemia 12 – NTLR & HOF

Nouă Traducere În Limba Română

Neemia 12:1-47

Preoții și leviții repatriați

1Aceștia au fost preoții și leviții care s‑au suit înapoi cu Zerub-Babel, fiul lui Șealtiel, și cu Iosua:

Seraia, Ieremia, Ezra,

2Amaria, Maluh, Hatuș,

3Șecania, Rehum, Meremot,

4Ido, Ghinton, Abia,

5Miyamin, Maadia, Bilga,

6Șemaia, Ioiarib, Iedaia,

7Salu, Amok, Hilchia și Iedaia. Aceștia au fost căpetenii ale preoților și ale fraților lor în zilele lui Iosua.

8Dintre leviți – Iosua, Binui, Kadmiel, Șerebia, Iuda, Matania, care, împreună cu frații săi, era responsabil cu cântările de laudă, 9precum și Bakbuchia și Uni, frații lor, care își împlineau îndatoririle alături de ei.

10Lui Iosua i s‑a născut Ioiachim, lui Ioiachim i s‑a născut Eliașib, lui Eliașib i s‑a născut Ioiada, 11lui Ioiada i s‑a născut Ionatan, lui Ionatan i s‑a născut Iadua. 12În zilele lui Ioiachim, căpeteniile familiilor preoțești au fost următoarele:

pentru Seraia – Meraia;

pentru Ieremia – Hanania;

13pentru Ezra – Meșulam;

pentru Amaria – Iehohanan;

14pentru Maluh – Ionatan;

pentru Șecania – Iosif;

15pentru Harim – Adna;

pentru Meremot – Helkai;

16pentru Ido – Zaharia;

pentru Ghinton – Meșulam;

17pentru Abia – Zicri;

pentru Miniamin și Moadia – Piltai;

18pentru Bilga – Șamua;

pentru Șemaia – Ionatan;

19pentru Ioiarib – Matnai;

pentru Iedaia – Uzi;

20pentru Salai – Kalai;

pentru Amok – Eber;

21pentru Hilchia – Hașabia;

pentru Iedaia – Netanel.

22Căpeteniile familiilor leviților și ale preoților în zilele lui Eliașib, Ioiada, Iohanan și Iadua, au fost înscrise în timpul domniei lui Darius persanul22 Fie Darius II Nothus (care a domnit între anii 423–404 î.Cr.), fie Darius III Codamannus. (care a domnit între anii 336–331 î.Cr.).. 23Căpeteniile familiilor urmașilor lui Levi au fost înscrise în „Cartea cronicilor“ până în zilele lui Iohanan, fiul lui Eliașib. 24Căpeteniile levitice Hașabia, Șerebia și Iosua, fiul lui Kadmiel, împreună cu frații lor, stăteau unii în dreptul celorlalți, ca să aducă laudă și mulțumire Domnului, așa cum poruncise David, omul lui Dumnezeu. 25Matania, Bakbuchia, Obadia, Meșulam, Talmon și Akub erau paznicii care aveau în grijă magaziile de la porți. 26Aceștia au trăit în zilele lui Ioiachim, fiul lui Iosua, fiul lui Ioțadak, ale guvernatorului Neemia și ale preotului și cărturarului Ezra.

Consacrarea Ierusalimului reconstruit

27La consacrarea zidurilor Ierusalimului, leviții au fost chemați din toate locurile unde se aflau, ca să vină la Ierusalim și să celebreze consacrarea cu bucurie, cu mulțumiri și cu cântece la chimvale, harfe27 Ebr.: nebel, instrument cu coarde asemănător lirei, având 12 coarde și un ton grav. și lire. 28S‑au adunat cântăreții din zonele dimprejurul Ierusalimului, cei din satele netofatiților, 29cei din Bet‑Ghilgal și cei din ținutul Ghevei și Azmavetului, căci cântăreții își construiseră așezări împrejurul Ierusalimului. 30Preoții și leviții s‑au curățit, după care au curățit poporul, porțile și zidul.

31I‑am pus pe conducătorii lui Iuda să se urce pe zid și am organizat două coruri mari. Cel dintâi alai a pornit spre sud31 Lit.: spre dreapta. În acea perioadă, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre est, nu spre nord., luând‑o pe zid către Poarta Gunoiului.

32În urma leviților mergeau Hoșaia cu jumătate dintre conducătorii lui Iuda, 33Azaria, Ezra, Meșulam, 34Iuda, Beniamin, Șemaia și Ieremia. 35Mai erau unii dintre preoți cu trâmbițele lor, precum și Zaharia, fiul lui Ionatan, fiul lui Șemaia, fiul lui Matania, fiul lui Micaia, fiul lui Zacur, fiul lui Asaf, 36însoțit de Șemaia, de Azarel, de Milalai, de Ghilalai, de Maai, de Netanel, de Iuda și de Hanani, – frații lui –, care aveau instrumentele muzicale rânduite de David, omul lui Dumnezeu. Cărturarul Ezra era în fruntea acestora. 37Când au ajuns la Poarta Izvorului, au mers înainte, urcând pe treptele Cetății lui David, apoi pe ridicătura zidului, pe deasupra palatului lui David, până la Poarta Apelor, spre răsărit.

38Al doilea cor a pornit în direcție opusă, iar eu împreună cu cealaltă jumătate din popor am mers după leviți pe zid. Am continuat pe deasupra Turnului Cuptoarelor, până la Zidul cel Lat, 39apoi pe deasupra Porții lui Efraim, pe deasupra Porții Vechi, pe deasupra Porții Peștilor, a Turnului lui Hananel, a Turnului Celor O Sută, pe deasupra Porții Oilor și ne‑am oprit la Poarta Temniței. 40Cele două coruri s‑au oprit la Casa lui Dumnezeu și odată cu acestea și eu, însoțit de jumătate dintre dregători. 41Preoții Eliachim, Maaseia, Miniamin, Micaia, Elioenai, Zaharia și Hanania erau cu trâmbițele. 42Cântăreții Maaseia, Șemaia, Elazar, Uzi, Iehohanan, Malchia, Elam și Ezer și‑au făcut auzite vocile sub conducerea lui Iezrahia. 43În ziua aceea s‑au adus foarte multe jertfe și s‑au bucurat cu toții, căci Dumnezeu le dăduse o mare bucurie. Chiar și femeile, și copiii se bucurau împreună cu ei, iar vuietul veseliei din Ierusalim putea fi auzit de departe.

44În ziua aceea, au fost numiți niște bărbați responsabili cu odăile care erau folosite drept cămări pentru contribuții, pentru primele roade și pentru zeciuieli, ca să adune în ele, de pe ogoarele cetăților, părțile stabilite de Lege pentru preoți și pentru leviți. Căci cei din Iuda se bucurau că preoții și leviții erau la locul lor, 45împlinind slujba lui Dumnezeu și slujba curățirii. Tot așa făceau și cântăreții, și portarii, potrivit cu cele poruncite de David și de Solomon, fiul său. 46Căci odinioară, în zilele lui David și ale lui Asaf, erau căpetenii care supravegheau cântăreții și cântările de laudă și de mulțumire pentru Domnul. 47Tot Israelul, din zilele lui Zerub-Babel și ale lui Neemia, a dat zilnic părțile cuvenite cântăreților și portarilor. Ei au pus deoparte47 Lit.: au sfințit. Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică). și ceea ce era pentru leviți, iar leviții au pus deoparte ceea ce era pentru urmașii lui Aaron.

Hoffnung für Alle

Nehemia 12:1-47

Verzeichnis der Priester und Leviten

1Es folgt ein Verzeichnis der Priester und Leviten, die mit Serubbabel, dem Sohn von Schealtiël, und mit Jeschua aus der Verbannung zurückkehrten:

Priester:

Seraja, Jirmeja, Esra, 2Amarja, Malluch, Hattusch, 3Schechanja, Rehum, Meremot, 4Iddo, Ginneton, Abija, 5Mijamin, Maadja, Bilga, 6Schemaja, Jojarib, Jedaja, 7Sallu, Amok, Hilkija und Jedaja. Sie waren die obersten Priester zu der Zeit, als Jeschua Hoherpriester war.

8Leviten:

Jeschua, Binnui, Kadmiël, Scherebja, Juda und Mattanja. Sie leiteten den Lobgesang im Tempel. 9Bakbukja, Unni und ihre Verwandten sangen im Wechsel mit ihnen die Loblieder.

10Die Nachkommen des Hohenpriesters Jeschua:

Jeschua war der Vater von Jojakim, auf diesen folgten in direkter Linie Eljaschib, Jojada, 11Johanan12,11 So nach Vers 22. Der hebräische Text lautet: Jonatan. und Jaddua.

12Als Jojakim das Amt des Hohenpriesters ausübte, waren folgende Priester die Oberhäupter ihrer Sippen:

Meraja von der Sippe Seraja,

Hananja von der Sippe Jirmeja,

13Meschullam von der Sippe Esra,

Johanan von der Sippe Amarja,

14Jonatan von der Sippe Malluch,

Josef von der Sippe Schebanja,

15Adna von der Sippe Harim,

Helkai von der Sippe Meremot,

16Secharja von der Sippe Iddo,

Meschullam von der Sippe Ginneton,

17Sichri von der Sippe Abija,

12,17 Hier fehlt ein Name im hebräischen Text. von der Sippe Mijamin,

Piltai von der Sippe Maadja,

18Schammua von der Sippe Bilga,

Jonatan von der Sippe Schemaja,

19Mattenai von der Sippe Jojarib,

Usi von der Sippe Jedaja,

20Kallai von der Sippe Sallu,

Eber von der Sippe Amok,

21Haschabja von der Sippe Hilkija,

Netanel von der Sippe Jedaja.

22Zur Zeit der Hohenpriester Eljaschib, Jojada, Johanan und Jaddua und des persischen Königs Darius wurden Verzeichnisse erstellt, in denen die Sippenoberhäupter der Priester und Leviten aufgeschrieben waren.

23Die Sippenoberhäupter der Leviten wurden auch in den Chroniken aufgezeichnet, und zwar bis zur Zeit des Hohenpriesters Johanan, des Enkels von Eljaschib.

24-25Die levitischen Sippenoberhäupter Haschabja, Scherebja, Jeschua, Binnui und Kadmiël12,24‒25 So nach Vers 8 und Kapitel 9,4; 10,10. Der hebräische Text lautet: Jeschua, der Sohn Kadmiëls. leiteten Dienstgruppen, die im Tempel Loblieder sangen. Im Wechsel mit ihnen sangen Mattanja, Bakbukja und Obadja mit ihren Gruppen. So hatte es früher David, der Mann Gottes, angeordnet.

Meschullam, Talmon und Akkub waren als Torwächter für die Vorratsräume bei den Tempeltoren eingesetzt.

26Diese Männer lebten zur selben Zeit wie der Hohepriester Jojakim, ein Sohn von Jeschua und Enkel von Jozadak, wie der Statthalter Nehemia und wie Esra, der Priester und Schriftgelehrte.

Die Einweihung der Stadtmauer

27Zur Einweihung der Stadtmauer wollten wir ein großes Fest feiern. Dazu ließen wir die Leviten aus dem ganzen Land nach Jerusalem kommen, sie sollten Loblieder singen und auf Zimbeln, Harfen und Lauten spielen. 28Die Sänger kamen aus den Ortschaften rings um Jerusalem, aus den Dörfern der Netofatiter, 29aus Bet-Gilgal und aus der Gegend von Geba und Asmawet, wo sie sich angesiedelt hatten. 30Die Priester und Leviten reinigten sich für das Fest, dann besprengten sie auch das Volk, die Stadttore und die Mauer.

31Anschließend ließ ich die führenden Männer aus dem Stamm Juda auf die Mauer steigen und teilte die Sänger in zwei große Gruppen ein: Die erste zog oben auf der Mauer in südlicher Richtung auf das Misttor zu. 32Hinter ihnen ging Hoschaja mit der einen Hälfte der führenden Männer. 33Dann folgten die Priester Asarja, Esra, Meschullam, 34Juda, Benjamin, Schemaja und Jirmeja. 35Sie bliesen die Trompeten. Danach kamen Secharja, der über Jonatan, Schemaja, Mattanja, Michaja und Sakkur von Asaf abstammte, 36sowie seine Verwandten Schemaja, Asarel, Milalai, Gilalai, Maai, Netanel, Juda und Hanani. Sie spielten Saiteninstrumente, wie sie schon David, der Mann Gottes, eingesetzt hatte. Esra, der Schriftgelehrte, führte die ganze Gruppe an. 37Beim Quelltor gingen sie geradeaus die Stufen hinauf, die zur »Stadt Davids« führten, und hinter dem früheren Palast von David vorbei zum Wassertor im Osten der Stadt.

38Ich selbst schloss mich mit den übrigen führenden Männern des Volkes der zweiten Gruppe an. Wir gingen auf der Mauer in nördlicher Richtung zum Ofentor und zur »Breiten Mauer«, 39dann vorbei am Ephraimtor, am Jeschana-Tor, am Fischtor, am Hananelturm, am »Turm der Hundert« und am Schaftor. Schließlich gelangten wir zum Wachtor.

40Die beiden Gruppen stellten sich beim Tempel auf. Bei mir standen die zweite Gruppe der führenden Männer 41und die Priester Eljakim, Maaseja, Mijamin, Michaja, Eljoënai, Secharja und Hananja mit ihren Trompeten. 42Daneben hatte sich eine weitere Gruppe aufgestellt: Maaseja, Schemaja, Eleasar, Usi, Johanan, Malkija, Elam und Eser. Die Sänger sangen ihre Loblieder unter der Leitung von Jisrachja.

43An diesem Tag wurden viele Tiere für das Opfermahl geschlachtet. Gott schenkte uns allen, Männern, Frauen und Kindern, große Freude. Unser Jubel war noch weit weg von Jerusalem zu hören.

Abgaben für die Priester und Leviten

44Damals wurden einige Männer zur Aufsicht über die Vorratsräume bestimmt, in denen die Abgaben für den Dienst am Tempel aufbewahrt wurden: die ersten Früchte der Ernte und der zehnte Teil aller Einkünfte. Dort lagerte man auch die Abgaben, die man in den Dörfern je nach Größe der Felder für die Priester und Leviten eingesammelt hatte. Die Judäer freuten sich, dass die Priester und Leviten den Tempeldienst gewissenhaft versahen, 45denn sie sorgten dafür, dass die Reinigungsvorschriften eingehalten wurden und der Gottesdienst regelmäßig gefeiert wurde. Auch die Sänger und Torwächter hielten sich an die Anweisungen, die David und sein Sohn Salomo gegeben hatten. 46Schon seit den Tagen von David und Asaf wurde Gott im Heiligtum mit Lobliedern gepriesen, und es gab Männer, die den Gesang leiteten.

47Ganz Israel versorgte zur Zeit von Serubbabel und Nehemia die Sänger und Torwächter mit allem, was sie zum Leben brauchten. Den Leviten lieferte man die Gott geweihten Gaben ab, und die Priester bekamen von den Leviten ihren Anteil.