Neemia 10 – NTLR & HOF

Nouă Traducere În Limba Română

Neemia 10:1-39

1Cei care și‑au pus pecetea au fost:

guvernatorul Neemia, fiul lui Hacalia;

Zedechia,

2Seraia, Azaria, Ieremia,

3Pașhur, Amaria, Malchia,

4Hatuș, Șebania, Maluh,

5Harim, Meremot, Obadia,

6Daniel, Ghinton, Baruc,

7Meșulam, Abia, Miyamin,

8Maazia, Bilgai și Șemaia – aceștia erau preoți.

9Apoi leviții Iosua, fiul lui Azania, Binui, dintre fiii lui Henadad, Kadmiel

10și frații lor:

Șebania, Hodia, Chelita, Pelaia, Hanan,

11Mica, Rehob, Hașabia,

12Zacur, Șerebia, Șebania,

13Hodia, Bani și Beninu.

14După aceea căpeteniile poporului:

Paroș, Pahat-Moab, Elam, Zatu, Bani,

15Buni, Azgad, Bebai,

16Adonia, Bigvai, Adin,

17Ater, Ezechia, Azur,

18Hodia, Hașum, Bețai,

19Harif, Anatot, Nebai,

20Magpiaș, Meșulam, Hezir,

21Meșezabel, Țadok, Iadua,

22Pelatia, Hanan, Anaia,

23Osea, Hanania, Hașub,

24Haloheș, Pilha, Șobek,

25Rehum, Hașabna, Maaseia,

26Ahia, Hanan, Anan,

27Maluh, Harim și Baana.

28Restul poporului, preoții, leviții, portarii, cântăreții, slujitorii de la Templu și toți aceia care se separaseră de popoarele străine de dragul Legii lui Dumnezeu, împreună cu soțiile lor, cu fiii și cu fiicele lor și cu toți aceia care aveau cunoștință și pricepere, 29s‑au alăturat fraților lor, nobilii, și s‑au legat cu jurământ să umble în Legea lui Dumnezeu, dată prin Moise, robul lui Dumnezeu, să o păzească și să împlinească toate poruncile Domnului, Stăpânului nostru, precum și judecățile și hotărârile Lui.

30Am jurat atunci: „Nu ne vom da fetele de soții celor din popoarele din țară și nu le vom mai lua pe fetele lor de soții pentru fiii noștri.

31Când popoarele țării vor veni în ziua de Sabat să vândă produse și felurite alimente, nu vom cumpăra nimic de la ele, nici în ziua de Sabat, nici în vreo altă zi sfântă. În fiecare al șaptelea an vom lăsa ogorul nelucrat și vom anula orice datorie.

32Am hotărât să împlinim porunca de a da o treime dintr‑un șechel32 Aproximativ 4 gr. pe an, pentru slujba de la Casa Dumnezeului nostru, 33pentru pâinea prezentării, pentru darul de mâncare continuu, pentru arderea‑de‑tot continuă, pentru jertfele aduse în zilele de Sabat, de lună nouă și de sărbători, pentru darurile sfinte, pentru jertfele aduse ca ispășire pentru păcatele lui Israel, și pentru toată lucrarea de la Casa Dumnezeului nostru.

34Noi, – preoții, leviții și oameni din popor, – potrivit familiilor noastre, am aruncat sorții în legătură cu lemnele ce trebuie aduse ca ofrandă34 Sau: în legătură cu livrarea lemnelor; și în 13:31. în fiecare an, la vremuri hotărâte, la Casa Dumnezeului nostru, ca să fie arse pe altarul Domnului, Dumnezeul nostru, așa cum este scris în Lege.

35Vom aduce la Casa Domnului, în fiecare an, primele roade ale pământului nostru și primele roade din toate roadele fiecărui pom.

36De asemenea, așa cum este scris în Lege, vom aduce la Casa Dumnezeului nostru, la preoții care slujesc în Casa Dumnezeului nostru, pe întâii născuți dintre fiii noștri și dintre vitele noastre, și pe întâii născuți din cirezile noastre și din turmele noastre.

37Vom aduce preoților, în cămările Casei Dumnezeului nostru, cele dintâi roade din aluatul nostru, din contribuțiile noastre, din fructe, din must și din ulei și le vom da leviților zeciuiala din roadele pământurilor noastre. Înșiși leviții vor putea să ia zeciuiala în toate cetățile unde lucrăm. 38Preotul, fiul lui Aaron, să‑i însoțească pe leviți când vor lua zeciuiala, iar leviții să ducă a zecea parte din zeciuială la Casa Dumnezeului nostru, în cămările vistieriei. 39Căci fiii lui Israel și leviții vor aduce contribuțiile din grâne, din must și din ulei în cămările în care se află obiectele Sfântului Lăcaș, acolo unde slujesc preoții, portarii și cântăreții.

Nu vom mai uita de Casa Dumnezeului nostru!“

Hoffnung für Alle

Nehemia 10:1-40

Das Volk verpflichtet sich, das Gesetz zu befolgen

1Nachdem wir Gott unsere Schuld bekannt hatten, schlossen wir eine Vereinbarung und hielten sie schriftlich fest. Unsere führenden Männer, unsere Leviten und Priester unterschrieben die Urkunde und versiegelten sie.

2Als Erste unterzeichneten der Statthalter Nehemia, der Sohn von Hachalja, und Zedekia, 3dann die Priester Seraja, Asarja, Jirmeja, 4Paschhur, Amarja, Malkija, 5Hattusch, Schebanja, Malluch, 6Harim, Meremot, Obadja, 7Daniel, Ginneton, Baruch, 8Meschullam, Abija, Mijamin, 9Maasja, Bilga und Schemaja.

10Danach unterschrieben die Leviten Jeschua, der Sohn von Asanja, Binnui von der Sippe Henadad, Kadmiël 11und ihre Stammesbrüder Schechanja, Hodija, Kelita, Pelaja, Hanan, 12Micha, Rehob, Haschabja, 13Sakkur, Scherebja, Schebanja, 14Hodija, Bani und Beninu.

15Als Nächste unterzeichneten die führenden Männer des Volkes: Parosch, Pahat-Moab, Elam, Sattu, Bani, 16Bunni, Asgad, Bebai, 17Adonija, Bigwai, Adin, 18Ater, Hiskia, Asur, 19Hodija, Haschum, Bezai, 20Harif, Anatot, Nebai, 21Magpiasch, Meschullam, Hesir, 22Meschesabel, Zadok, Jaddua, 23Pelatja, Hanan, Anaja, 24Hoschea, Hananja, Haschub, 25Lohesch, Pilha, Schobek, 26Rehum, Haschabna, Maaseja, 27Ahija, Hanan, Anan, 28Malluch, Harim und Baana.

29Auch das übrige Volk schloss sich der Verpflichtung an: weitere Priester und Leviten, die Torwächter, Sänger, Tempeldiener und alle, die sich von den heidnischen Völkern des Landes abgesondert hatten, um Gottes Gesetz zu befolgen. Auch ihre Frauen schlossen sich an sowie ihre Söhne und Töchter, sofern sie alt genug waren, die Vereinbarung zu verstehen. 30Zusammen mit den führenden Männern legten sie einen Eid ab, das Gesetz zu befolgen, das uns Gott durch seinen Diener Mose gegeben hat. Sie wollten nach den Geboten des Herrn, nach seinen Ordnungen und Weisungen leben. 31Sie schworen:

»Wir verheiraten unsere Söhne und Töchter nicht mit Männern und Frauen aus den anderen Völkern.

32Wenn Angehörige fremder Völker uns am Sabbat oder an einem anderen Gott geweihten Tag Getreide und Waren anbieten, so kaufen wir nichts.

Jedes siebte Jahr lassen wir das Land brachliegen und erlassen den Menschen sämtliche Schulden.

33Wir verpflichten uns, jährlich eine kleine Silbermünze für den Dienst im Tempel zu zahlen: 34für das Brot, das Gott geweiht ist, für die täglichen Speiseopfer und Brandopfer, die Opfer an den Sabbaten, Neumondfeiern und den übrigen Festtagen, für die besonderen Opfergaben und für die Opfer, die Israels Schuld tilgen, sowie für alle Arbeiten im Tempel unseres Gottes.

35Wir werfen das Los unter den Priestern, den Leviten und dem übrigen Volk, um zu bestimmen, in welcher Reihenfolge ihre Sippen jedes Jahr zu den festgesetzten Zeiten beim Tempel erscheinen sollen. Sie sollen das Brennholz für die Opfer stiften, die auf dem Altar am Tempel verbrannt werden, wie es im Gesetz vorgeschrieben ist.

36Die ersten Früchte unserer Felder und Bäume liefern wir jedes Jahr beim Tempel des Herrn ab.

37Wie es im Gesetz steht, bringen wir unseren erstgeborenen Sohn zum Tempel und weihen ihn Gott. Die ersten Jungen unserer Kühe, Schafe und Ziegen geben wir den Priestern. 38Bei ihnen liefern wir auch das erste gemahlene Korn ab sowie die besten Früchte unserer Bäume, den ersten Wein und das erste Olivenöl. Diese Gaben bringen wir in die Vorratskammern beim Tempel unseres Gottes.

In den Dörfern geben wir den Leviten den zehnten Teil vom Ertrag unserer Felder. 39Dabei soll ein Priester, ein Nachkomme von Aaron, anwesend sein. Den zehnten Teil dieser Abgaben sollen die Leviten in die Vorratskammern am Tempel unseres Gottes bringen. 40Das Volk und die Leviten werden dort das Getreide, den neuen Wein und das Olivenöl abliefern. In den Räumen werden auch alle Gegenstände für den Tempeldienst aufbewahrt; außerdem haben dort die Priester, Torwächter und Sänger ihre Kammern.

Wir wollen dafür sorgen, dass der Tempeldienst ausgeübt werden kann, so wie es vorgeschrieben ist.«