Nouă Traducere În Limba Română

Mica 4

Muntele Casei Domnului

1„În zilele de pe urmă,
    muntele Casei Domnului
va fi aşezat drept cel mai înalt dintre munţi,
    va fi înălţat deasupra dealurilor
        şi popoarele vor curge spre el.
Multe neamuri vor veni şi vor zice:
«Să mergem şi să ne suim la muntele Domnului,
    la Casa Dumnezeului lui Iacov!
El să ne înveţe căile Sale,
    şi noi să umblăm pe cărările Sale!»
Căci din Sion va ieşi Legea,
    iar Cuvântul Domnului – din Ierusalim.
El va judeca între multe popoare
    şi va hotărî pentru neamuri puternice, depărtate.
Ei îşi vor făuri din săbii pluguri,
    şi din suliţe – cosoare.
Nici un neam nu va mai ridica sabia împotriva altui neam
    şi nu vor mai învăţa războiul.
Fiecare va locui sub viţa lui
    şi sub smochinul lui
şi nimeni nu-l va mai îngrozi,
    căci gura Domnului Oştirilor[a] a vorbit!

Toate popoarele umblă, fiecare
    în numele zeilor lor;
noi însă vom umbla în Numele Domnului,
    Dumnezeul nostru, pentru veci de veci!“

Promisiunea restaurării

„În ziua aceea, zice Domnul,

îi voi aduna pe cei şchiopi
    şi îi voi strânge laolaltă pe cei alungaţi,
        pe cei pe care i-am rănit.
Voi face din cei şchiopi o rămăşiţă
    şi din cei izgoniţi – un neam puternic.
Domnul va împărăţi peste ei pe muntele Sion,
    de acum şi până în veci.
Cât despre tine, turn de veghe al turmei,
    deal[b] al fiicei Sionului[c],
stăpânirea de odinioară îţi va fi redată,
    regatul se va întoarce la fiica Ierusalimului.

Acum, de ce strigi aşa de tare?
    Nu ai rege?
Ţi-a pierit sfetnicul,
    de te apucă durerea ca pe o femeie la naştere?
10 Zvârcoleşte-te şi geme[d], fiică a Sionului,
    ca o femeie la naştere,
căci acum va trebui să ieşi din cetate
    şi vei locui în câmp!
Te vei duce la Babilon
    şi abia acolo vei fi izbăvită.
Acolo, Domnul te va răscumpăra
    din mâna duşmanilor tăi.

11 Dar acum multe neamuri
    sunt adunate împotriva ta,
zicând: «Să fie pângărit,
    iar ochii noştri să privească de sus Sionul!»
12 Ei însă nu cunosc
    gândurile Domnului,
nu înţeleg planul Lui,
    nu ştiu că El i-a strâns ca pe nişte snopi în aria de treierat.

13 Scoală-te şi treieră, fiică a Sionului,
    căci îţi voi face cornul din fier.
Copitele ţi le voi face din bronz,
    ca să sfărâmi multe popoare.
Vei închina[e] Domnului prada lor,
    iar bogăţiile lor – Stăpânului întregului pământ.“

Notas al pie

  1. Mica 4:4 Ebr.: YHWH Ţevaot. Termenul ebraic pentru oştiri se poate referi: (1) la oştirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9 – v. 10 în TM); (2) la corpurile cereşti (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) la îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2); probabil acest titlu face referire la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers
  2. Mica 4:8 Sau: fortăreaţă
  3. Mica 4:8 Cetatea lui David, regele davidic fiind văzut drept păstorul lui Israel (vezi Ps. 78:70-72)
  4. Mica 4:10 Sensul termenului ebraic este nesigur; sau: ţipă
  5. Mica 4:13 Termenul ebraic se referă la un lucru sau o persoană dedicate irevocabil Domnului, fie ca dar, fie printr-o distrugere completă

O Livro

Miquéias 4

O monte do Senhor

1Acontecerá que hão-de vir tempos em que Sião, sobre o qual está a casa do Senhor, se tornará o monte mais sublime, a mais célebre elevação do mundo. Gente de todas as nações e muitos povos acorrerão ali. “Venham”, dirão, “vamos ao monte do Senhor à casa do Deus de Israel. Ele nos ensinará o que fazer, e nós o faremos.” Nesse tempo o mundo será governado pelo Senhor desde Jerusalém.

O Senhor julgará entre fortes nações, será o árbitro nas disputas internacionais. Todos os povos converterão o seu equipamento de guerra em instrumentos de trabalho, as suas armas em ferramentas. As nações não se levantarão mais umas contras as outras, nem haverá mais escolas ou treinos de guerra.

Cada um sentar-se-á sossegadamente no seu lar, em paz e em prosperidade, porque nada haverá que temer. É mesmo o Senhor quem o promete. Por essa razão, ainda que todos os povos andem cada um em nome dos seus ídolos, nós andaremos — para sempre — em nome do Senhor nosso Deus!

O plano do Senhor

6/7 Nesse tempo que há-de vir, o Senhor diz que há-de trazer de volta o seu povo — castigado, debilitado, desmembrado, escorraçado — e fará deles uma gente forte novamente, estabelecida na sua própria terra, uma nação poderosa; o Senhor será o seu rei, no Monte Sião, para sempre. Ó Jerusalém — baluarte de vigia do povo de Deus — o teu poder real, a tua força, renascerá, tal como dantes.

Mas para já, gritam de terror. Onde está o vosso rei que vos dirige? Morreu! Onde estão os vossos sábios conselheiros? Foram-se todos embora! O sofrimento domina-vos, como uma mulher que está de parto. 10 Torce-se e geme no teu terrível sofrimento, ó povo de Sião, porque terás de abandonar esta cidade e passar a viver nos campos; serás enviado para o exílio na Babilónia. Mas lá, te salvarei e te libertarei das garras dos teus inimigos.

11 É verdade que muitos povos se juntaram contra ti, exigindo o teu sangue, loucos por te destruir. 12 Mas é que eles nada sabem dos meus pensamentos; desconhecem inteiramente os meus planos. Há-de vir o tempo em que o Senhor juntará todos os inimigos do seu povo, como molhos sobre a eira. Estarão assim à mercê de Israel.

13 Levanta-te e esmaga, ó filha de Sião; dar-te-ei pontas de ferro e cascos de bronze, para poderes esmagar muita gente. As riquezas fraudulentamente obtidas dessas nações dá-las-ás, como ofertas, ao Senhor, o Senhor de toda a Terra.