Paiul și bârna
(Lc. 6:37-38, 41-42)
1Nu judecați, ca să nu fiți judecați. 2Căci, cu ce judecată judecați, veți fi judecați, și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.
3De ce vezi tu așchia3 Ideea din context nu este să-i lăsăm pe frați cu problemele care au generat judecata, ci să mergem spre rezolvare, soluționând însă mai întâi propriile probleme. din ochiul fratelui tău, dar nu observi bârna din propriul tău ochi?! 4Sau cum îi vei spune fratelui tău: «Lasă-mă să-ți scot așchia din ochi!», când iată, în ochiul tău este o bârnă?! 5Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea clar să scoți așchia din ochiul fratelui tău.
6Să nu le dați câinilor ce este sfânt, nici să nu vă aruncați perlele înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă sfâșie.6 Acest verset are o structură chiastică de tip AB-BA. Continuarea afirmațiilor din prima jumătate a versetului (A [Să nu le dați câinilor ce este sfânt] și B [să nu vă aruncați perlele înaintea porcilor]) este redată în ordine inversă în a doua jumătate a versetului (B [ca nu cumva porcii să le calce în picioare] și A [câinii să se întoarcă să vă sfâșie]).
Cereți, căutați, bateți
(Lc. 11:9-13; 6:31)
7Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide! 8Căci oricine cere, primește; cel ce caută, găsește, iar celui ce bate, i se va deschide.
9Cine este omul acela dintre voi, care, atunci când fiul său îi cere o pâine, să-i dea o piatră, 10sau când îi cere un pește, să-i dea un șarpe? 11Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru, Care este în ceruri, le va da lucruri bune celor ce I le cer!? 12Prin urmare, tot ceea ce doriți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel! Căci în aceasta sunt cuprinse Legea și Profeții12 Vezi nota de la 5:17..
Poarta îngustă
(Lc. 13:24)
13Intrați pe poarta cea îngustă! Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pieire și mulți sunt cei care intră pe ea! 14Dar îngustă este poarta, strâmtă este calea care duce la viață și puțini sunt cei care o găsesc.
Identificarea profeților falși după fapte
(Lc. 6:43-44)
15Păziți-vă de profeții falși! Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar, pe dinăuntru, sunt niște lupi răpitori. 16Îi veți recunoaște16, 20 Sau: Veți ajunge să-i cunoașteți bine. după roadele lor. Culeg oare oamenii struguri din spini sau smochine din ciulini? 17Tot așa, orice pom bun face roade bune, dar pomul stricat face roade rele. 18Un pom bun nu poate face roade rele și un pom stricat nu poate face roade bune. 19Orice pom care nu face rod bun este tăiat și aruncat în foc. 20Așadar, după roadele lor îi veți recunoaște.
21Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăția Cerurilor, ci doar acela care face voia Tatălui Meu Care este în ceruri. 22Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profețit noi în Numele Tău? Și n-am alungat noi demoni în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» 23Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecați de la Mine, voi, cei ce lucrați fărădelegea!»
Casa zidită pe stâncă
(Lc. 6:47-49)
24De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele și le face va fi asemănat cu un om înțelept, care și-a construit casa pe stâncă. 25S-a revărsat ploaia, au venit râurile, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că temelia îi fusese pusă pe stâncă. 26Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le face va fi asemănat cu un om nesăbuit, care și-a construit casa pe nisip. 27S-a revărsat ploaia, au venit râurile, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea și ea s-a prăbușit, iar prăbușirea i-a fost mare.“
28După ce a terminat Isus de spus aceste cuvinte, mulțimile au rămas uimite de învățătura Lui, 29căci El îi învăța ca Unul Care are autoritate, nu cum îi învățau cărturarii lor.
Za Kuweruza Ena
1“Musaweruze ena, kuti inunso mungadzaweruzidwe. 2Pakuti momwe inu muweruzira ena, inunso mudzaweruzidwa chimodzimodzi, muyeso umene muyesera ena inunso mudzayesedwa ndi womwewo.
3“Chifukwa chiyani iwe uyangʼana kachitsotso ka mʼdiso la mʼbale wako koma susamalira chimtengo chili mʼdiso mwako? 4Kodi unganene bwanji kwa mʼbale wako kuti, ‘Ndikuchotse kachitsotso mʼdiso mwako,’ pamene nthawi zonse chimtengo uli nacho mʼdiso mwako? 5Wachiphamaso iwe! Yamba wachotsa chimtengo chili mʼdiso mwako ndipo pamenepo udzatha kuona bwino ndi kuchotsa kachitsotso kali mʼdiso mwa mʼbale wako.
6“Musapatse agalu zinthu zopatulika; kapena musaponyere nkhumba ngale zanu. Pakuti ngati mutero, zidzaziponda ndipo pomwepo zidzakutembenukirani ndi kukudulani nthulinthuli.
Pemphani, Funafunani, Gogodani
7“Pemphani ndipo mudzapatsidwa; funafunani ndipo mudzapeza; gogodani ndipo adzakutsekulirani. 8Pakuti wopempha aliyense amalandira; ndi wofuna amapeza; ndipo iye amene agogoda, adzamutsekulira.
9“Ndani mwa inu, mwana wake akamupempha buledi amamupatsa mwala? 10Kapena ngati mwana apempha nsomba, kodi amamupatsa njoka? 11Tsono ngati inu woyipitsitsa mumadziwa kupatsa ana anu mphatso zabwino, nanga Atate anu akumwamba sadzapereka mphatso zabwino kwa iwo amene amupempha? 12Nʼchifukwa chake zinthu zilizonse mukafuna kuti anthu akuchitireni, yambani ndinu kuwachitira, pakuti izi ndi zimene malamulo ndi aneneri amaphunzitsa.
Zipata Ziwiri ndi Njira Ziwiri
13“Lowani pa chipata chopapatiza. Pakuti chipata cholowera kuchiwonongeko nʼchachikulu ndipo msewu wake ndi waukulunso. Ndipo anthu ambiri amalowera pamenepo. 14Koma chipata ndi chopapatiza ndi msewu ndi waungʼono umene utsogolera anthu ku moyo wosatha ndipo ndi owerengeka okha amene ayipeza njirayo.
Aneneri Owona ndi Onyenga
15“Chenjerani nawo aneneri onyenga. Amabwera kwa inu atavala zikopa zankhosa, koma mʼkati mwawo ali mimbulu yolusa. 16Mudzawazindikira iwo ndi zipatso zawo. Kodi anthu amathyola mpesa pa mtengo wa minga, kapena nkhuyu pa nthula? 17Chimodzimodzinso mtengo wabwino umabala chipatso chabwino, koma mtengo woyipa umabala chipatso choyipa. 18Mtengo wabwino sungabale chipatso choyipa, ndi mtengo woyipa sungabale chipatso chabwino. 19Mtengo uliwonse umene subala chipatso chabwino umadulidwa ndi kuponyedwa pa moto. 20Momwemonso, ndi zipatso zawo iwo mudzawazindikira.
Ophunzira Owona ndi Onyenga
21“Si munthu aliyense amene amanena kwa Ine, ‘Ambuye, Ambuye,’ adzalowe mu ufumu wakumwamba, koma ndi yekhayo amene amachita chifuniro cha Atate anga amene ali kumwamba. 22Ambiri adzati kwa Ine pa tsikulo, ‘Ambuye, Ambuye, kodi sitinkanenera mʼdzina lanu ndi mʼdzina lanunso tinkatulutsa ziwanda ndi kuchita zodabwitsa zambiri?’ 23Pamenepo ndidzawawuza momveka bwino kuti, ‘Sindinakudziweni inu. Chokani kwa Ine, inu ochita zoyipa!’
Womanga Nyumba Wanzeru ndi Wopusa
24“Nʼchifukwa chake aliyense amene amva mawu anga ndi kuwachita akufanana ndi munthu wanzeru amene anamanga nyumba yake pa thanthwe. 25Mvula inagwa, mitsinje inadzaza, ndi mphepo zinawomba pa nyumbayo; koma sinagwe, chifukwa maziko ake anali pa thanthwe. 26Koma aliyense amene amva mawu angawa ndi kusawachita ali ngati munthu wopusa amene anamanga nyumba yake pa mchenga. 27Mvula inagwa, mitsinje inadzaza, ndi mphepo zinawomba pa nyumbayo, ndipo inagwa ndipo kugwa kwake kunali kwakukulu.”
28Yesu atamaliza kunena zonsezi, magulu a anthu anadabwa ndi chiphunzitso chake, 29chifukwa anaphunzitsa ngati amene anali ndi ulamuliro osati ngati aphunzitsi amalamulo.
