Schimbarea la față
(Mc. 9:2-13; Lc. 9:28-36)
1După șase zile, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov și pe Ioan, fratele acestuia, și i-a dus deoparte, pe un munte înalt. 2Acolo I s-a schimbat înfățișarea înaintea lor. Fața Lui a strălucit ca soarele, iar hainele Lui au devenit strălucitoare ca lumina. 3Și iată că li s-au arătat Moise și Ilie, stând de vorbă cu El.
4Petru I-a zis4 Lit.: Petru, răspunzând, I-a zis. lui Isus:
– Doamne, este bine să fim aici! Dacă vrei, voi face aici trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie.
5În timp ce vorbea el, iată că un nor strălucitor i-a acoperit. Și iată că un glas din nor a zis: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în Care-Mi găsesc plăcerea! De El să ascultați!5 Vezi Deut. 18:15.“
6Când au auzit glasul, ucenicii s-au aruncat cu fața la pământ și s-au înspăimântat foarte tare.
7Dar Isus S-a apropiat și i-a atins, zicând:
– Ridicați-vă și nu vă temeți!
8Când și-au ridicat privirea, n-au mai văzut pe nimeni în afară de Isus singur.
9În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit, zicând:
– Să nu spuneți nimănui despre această viziune, până când nu va fi înviat Fiul Omului dintre cei morți.
10Ucenicii L-au întrebat, zicând:
– Atunci de ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?
11Isus, răspunzând, a zis:
– Într-adevăr, Ilie vine și va reașeza toate lucrurile. 12Dar Eu vă spun că Ilie a venit deja, însă ei nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el tot ce-au vrut. Tot așa urmează să sufere și Fiul Omului din cauza lor.
13Atunci ucenicii au înțeles că le vorbise despre Ioan Botezătorul.
Vindecarea unui băiat demonizat
(Mc. 9:14-29; Lc. 9:37-43)
14Când au ajuns la mulțime, un om s-a apropiat de El, a îngenuncheat înaintea Lui 15și I-a zis:
– Doamne, ai milă de fiul meu, căci este epileptic15 Vezi nota de la 4:24. și suferă cumplit! Cade adesea în foc și adesea în apă! 16L-am adus la ucenicii Tăi, dar n-au putut să-l vindece.
17Isus, răspunzând, a zis:
– O, generație necredincioasă și pervertită! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai îngădui? Aduceți-l aici la Mine!
18Isus a mustrat demonul, iar acesta a ieșit din el. Și băiatul a fost vindecat chiar în ceasul acela.
19Atunci ucenicii s-au dus deoparte la Isus și au zis:
– Noi de ce n-am putut să-l alungăm?
20El le-a răspuns:
– Din cauza puținei voastre credințe. Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință ca un bob de muștar20 Sămânța de muștar este folosită ca metaforă a micimii și a lucrului neînsemnat atât în evanghelii (Matei, Marcu și Luca), cât și în scrierile rabinice. În cazul de față, accentul nu cade pe mărimea credinței, ci pe prezența ei și pe capacitatea ei de a lucra., ați zice acestui munte: „Mută-te de aici, acolo!“, iar el s-ar muta. Nimic nu v-ar fi imposibil! 21Dar acest fel de demoni nu ies afară decât prin rugăciune și post.
Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa
(Mc. 9:30-32; Lc. 9:43-45)
22În timp ce erau adunați în Galileea, Isus le-a zis: „Fiul Omului urmează să fie predat22 Verbul poate însemna și a trăda. Totuși, sensul literal este a preda. în mâinile oamenilor. 23Ei Îl vor omorî, dar a treia zi va fi înviat.“ Ei s-au întristat foarte tare.
Taxa pentru Templu
24Când au ajuns în Capernaum, au venit la Petru cei ce încasau cele două drahme24 Gr.: didrachma, echivalentul a jumătate de șechel sau a 2 denari, echivalentul plății pentru 2 zile de muncă; taxa anuală, cerută fiecărui bărbat de peste 20 ani (vezi Ex. 30:13; 2 Cron. 24:9; Neem. 10:32). În regiune, în perioada NT, circulau trei tipuri de monede: cele imperiale (după standard roman), cele provinciale (după standard grecesc) și cele locale (șechelul). pentru Templu și l-au întrebat:
– Învățătorul vostru nu plătește cele două drahme pentru Templu?
25El le-a răspuns:
– Ba da.
Când Petru a intrat în casă, Isus i-a luat-o înainte, zicând:
– Ce crezi, Simone? De la cine strâng regii pământului tributuri sau taxe? De la fiii lor sau de la străini?
26Petru I-a răspuns:
– De la străini.
Isus i-a zis:
– Așadar, fiii sunt liberi. 27Totuși, ca să nu-i facem să se poticnească, du-te la mare, aruncă undița și trage afară primul pește care va veni. Când îi vei deschide gura, vei găsi un stater27 Monedă din argint valorând o tetradrahmă (2 didrahme).. Ia-l și dă-li-l lor pentru Mine și pentru tine.
Jesusca achijllami ricurishca
(Mar 9:2-13; Luc 9:28-36)
1Chashna nishcamanta sujta punlla qʼuipami Jesusca Pedrota, Jacobota, Jacobopaj huauqui Juantapish, paicunallata shuj jatun urcuman pusharca. 2Jesusca chai urcupimi, paicunapaj ñaupajpi shujtajyarishpa ricurirca. Paipaj ñahuica inti shina lamyacujmi tucurca. Pai churarishcapish luz shina yurajllami ricurirca. 3Chaita ricucujpica ñapish Moisespish, Eliaspish Jesus-huan parlanacucuj ricurircallami. 4Chaita ricushpami Pedroca, Jesustaca:
—Apunchij Jesús, caipi saquirinaca allimari canga. Can ‘Rurai’ nijpica, cambaj shuj, Moisespaj shuj, Eliaspaj shuj, quimsa chugllacunata caipi rurashun— nircami.
5Pedro chashna nicujpirajmi, paicunapaj jahuataca shuj achij nicuj pʼuyu shamurca. Chai pʼuyumantaca: “Paica, ñuca cʼuyashca Churimi. Paillami ñucataca cushichin. Pai yachachishcata uyaichij” nishpa rimashcami uyarirca.
6Yachacujcuna chaita uyashpaca, achcata mancharishpami, cungurishpa, pambaman tupajta cumurircacuna. 7Chashna siricujpi Jesusca, paicunapajman shamushpa maquihuan tuparishpaca:
—Jatarichij, ama mancharichijchu— nircami.
8Chashna nijpi yachacujcuna huichilla ricushpaca, Jesusllatami chaipi ricurcacuna, caishujcunaca mana ricurircachu.
9Chai urcumanta tigramushpami, Jesusca Paihuan rij yachacujcunataca:
—Runa Aichayuj ñucaca, huañushcacunapaj chaupimanta causarishami. Chaicamaca, cancuna cunan ricushcataca, pajta piman huillanguichijman— nircami.
10Shina nijpi Jesuspaj yachacujcunaca:
—Mandashcata yachachijcunaca, ¿ima nishpataj ‘Eliasrajmi shamunga’ nincunari?— nishpami tapurcacuna.
11Chashna tapujpimi Jesusca, cashna nirca:
—Ari, Eliasrajmi shamunga. Pai shamushpaca, tucuitami allichinga. 12Shina cajpipish, cancunamanca huillanimi. Eliasca ñamari shamurca. Paitaca mana chasquircacunachu, ashtahuanpish paicunapaj shungu munashca shinami llaquichircacuna. Chashnallatajmi Runa Aichayuj ñucatapish llaquichingacuna— nircami.
13Jesús chashna nijpimi yachacujcunaca, Bautiźaj Juanmanta chashna nicushcata yuyarcacuna.
Jesusca supai japishca shuj huambratami alliyachishca
(Mar 9:14-29; Luc 9:37-43)
14Jesusca tandanacushca gentecunapajmanca, Paipaj yachacujcunandijmi chayamurca. Pai chayamujpimi ñapish shuj runaca cʼuchuyamushpa, Paipaj ñaupajpi cungurishpa, cashna nirca:
15—Apu, ñuca churita llaquipaiari. Uraticu tucushpamari, yallitaj llaquita apan. Tauca cutinmari ninapi yaicurin, yacupipish huashicun. 16Cambaj yachacujcunamanca, ñamari ñuca huahuataca ricuchircani. Paicunaca, manamari alliyachi tucurcacunachu— nircami.
17Shina nijpimi Jesusca cashna nirca:
—¡Mana crij, millai runacuna! ¿Maicamataj cancunahuan puricuchunlla ninguichij? ¿Maicamataj chashnalla catishpa, ñucata llaquichigringuichij? Chai huambrata caiman pushamuichij— nircami.
18Huambrata pushamujpi, supaita Jesús sinchita rimajpica, huambramanta llujshircallami. Chai ña llujshijpica, huambraca alliyarcallami.
19Chaita ricushpami yachacujcunaca Jesusllata:
—¿Ima nishpataj ñucanchijca chai supaitaca mana llujshichi tucurcanchij?— nishpa tapurcacuna.
20Chashna tapujpi Jesusca, cashnami nirca:
—Ñucata mana tucui shunguhuan crishcamantami, mana llujshichi tucurcanguichij. Cancunapaj shungupi ñucata crinaca uchilla mostaza muyu shinallapish tiyajpica, allimari canman. Shina cajpica, cai urcupish cancuna: “Caimanta anchushpa chaiman ri” nijpica, rinmanllami. Ima ruranatapish mana atichinguichijmanchu. Chaica chashnatajmi. 21Cai shina supaicunataca, ayunashpa Diosta mañashpallami llujshichina— nircami.
Cutintajmi Jesusca ‘Ñucata huañuchingacunami’ nishca
(Mar 9:30-32; Luc 9:43-45)
22Jesusca paipaj yachacujcunandij, Galilea llajtapi puricushpami, cashna nirca:
—Runa Aichayuj ñucataca japishpa, runacunaman cungacunami. 23Huañuchingacunami. Huañuchijpipish quimsa punllapica causarishallami— nircami.
Chashna nijta uyashpami, yachacujcunaca achcata llaquirircacuna.
Diospaj huasimanta impuestotami cushca
24Capernaumman Paipaj yachacujcunandij Jesús chayajpica, Diospaj huasipaj impuestota japijcuna Pedropajman shamushpami:
—Cancunapaj yachachijca, ¿ishqui dracma cullquita cunataca yachanchu?— nishpa tapurcacuna.
25Chashna tapujpi Pedroca:
—Ari, cunatajmari— nishpami, Jesús tiyacun huasiman yaicurca. Pedro yaicucujpica, Jesusrajmi cashna nirca:
—Simón, canca, ¿imatataj yuyangui? Cai pachapi jatun mandajcunaca, ¿quiquin llajtapi causajcunatachu, mana cashpaca shujtaj llajtamanta shamushcacunatachu impuestotaca mañan?— nircami.
26Shina nijpi Pedroca:
—Shujtaj llajtamanta shamushcacunatamari, impuestotaca mañan— nircami.
Chashna nijpimi Jesusca, cashna nirca:
—Shinashpaca, quiquin llajtapuracunaca impuestota mana cunachu. 27Shina cajpipish chai impuestota japijcuna ama pʼiñarichunca, cucha yacuman rishpa, chalhua japina ipita yacupi shitangui. Punta japishca chalhuapaj shimipimi, shuj estatero cullquita japingui. Chai cullquitaca, impuestota japijcunamanca ñucamantapish, canmantapish cugringuilla— nircami.
