Isus și Ioan Botezătorul
(Lc. 7:18-30)
1După ce a terminat de dat îndrumări1 Termenul folosit aici este unul tehnic. Sensul lui poate fi încadrat undeva între ordin militar și dispoziție administrativă. celor doisprezece ucenici ai Săi, Isus a plecat de acolo ca să dea învățătură și să predice în cetățile lor.
2Ioan, auzind în închisoare despre lucrările lui Cristos, a trimis un mesaj prin ucenicii săi, 3zicându-I:
– Tu ești Cel Care urmează să vină sau să așteptăm pe altul?
4Isus, răspunzând, le-a zis:
– Duceți-vă și anunțați-l pe Ioan cu privire la lucrurile pe care le auziți și le vedeți: 5cei orbi văd, cei ologi umblă, cei leproși5 Vezi nota de la 8:2. sunt curățiți5 Vezi nota de la 8:2., cei surzi aud, cei morți sunt înviați, iar celor săraci li se vestește Evanghelia5 Vezi Is. 29:18-21; 35:5-6; 61:1.. 6Fericit este cel care nu se poticnește în Mine!
7După ce au plecat ei, Isus a început să le vorbească mulțimilor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustie? O trestie clătinată de vânt? 8Atunci, ce ați ieșit să priviți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine moi sunt în casele regilor! 9Atunci, ce ați ieșit să priviți? Un profet? Vă spun că da, și chiar mai mult decât un profet! 10Acesta este cel despre care a fost scris:
«Iată, îl trimit înaintea feței Tale pe mesagerul Meu,
care-Ți va pregăti calea înaintea Ta!10 Vezi Mal. 3:1.»
11Adevărat vă spun că, între cei născuți din femei, nu s-a ridicat niciunul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuși, cel mai mic în Împărăția Cerurilor este mai mare decât el. 12Din zilele lui Ioan Botezătorul și până acum, Împărăția Cerurilor se ia cu năvală, iar cei năvalnici pun mâna pe ea.12 Sensul în greacă al acestui verset este nesigur, dând naștere la diferite interpretări. Sau: Împărăția Cerurilor avansează în forță și cei năvalnici pun mâna pe ea; sau Împărăția Cerurilor suferă atacuri, iar cei violenți pun mâna pe ea. Sensul poate fi pozitiv sau negativ. Vezi Mica 2:12-13 și Mal. 3:1-2, pasaje care erau considerate de către evrei drept mesianice, fiind luate ca un întreg și înțelese ca făcând referire la un anume predecesor al sosirii lui Mesia (în ebraică și aramaică Mașiah), care va pregăti calea acestui Împărat, va fi urmat de turmă și va prospera. 13Căci toți profeții și Legea au profețit până la Ioan. 14Și, dacă vreți să primiți ce spun, el este Ilie care urmează să vină!14 Vezi Mal. 4:5-6, dar și Lc. 1:17. 15Cel ce are urechi, să audă!
16Cu cine voi asemăna această generație? Sunt asemenea unor copii care stau în piețe, strigându-le celorlalți:
17«V-am cântat din fluier,
dar n-ați dansat!
V-am cântat de jale,
dar nu v-ați tânguit!»
18Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând18 Adică: postind și fără a bea vin, un mod de viață ascetic., iar ei zic: «Are demon!» 19A venit Fiul Omului mâncând și bând, iar ei zic: «Iată un om mâncăcios și băutor de vin, un prieten al vameșilor și al păcătoșilor!» Totuși, înțelepciunea a fost îndreptățită prin faptele ei.“
Vai de cetățile nepocăite
(Lc. 7:31-35; 10:13-15)
20Atunci Isus a început să mustre cetățile în care fuseseră făcute cele mai multe dintre minunile Lui, pentru că nu se pocăiseră: 21„Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tyr și Sidon minunile care au fost făcute în voi, demult s-ar fi pocăit stând în sac și cenușă! 22Dar Eu vă spun că, în Ziua Judecății, va fi mai ușor pentru Tyr și Sidon decât pentru voi! 23Iar tu, Capernaume,
vei fi înălțat oare până la cer?
Nu, ci vei coborî până în Locuința Morților23 Gr.: Hades. Cele două versuri fac trimitere la Is. 14:13, 15.!
Căci dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile făcute în tine, ea ar fi dăinuit până astăzi! 24De aceea vă spun că, în Ziua Judecății, va fi mai ușor pentru ținutul Sodomei decât pentru tine!“
Odihnă pentru cei trudiți și împovărați
(Lc. 10:21-22)
25În vremea aceea, Isus, răspunzând, a zis: „Te laud25 Sau: Îți mulțumesc., Tată, Domn al cerului și al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit copilașilor. 26Da, Tată, pentru că așa a fost plăcut înaintea Ta!
27Toate lucrurile Mi-au fost încredințate Mie de către Tatăl Meu. Și nimeni nu-L cunoaște pe Fiul în afară de Tatăl, nici nu există cineva care să-L cunoască pe Tatăl în afară de Fiul și de cel căruia dorește Fiul să i-L descopere.
28Veniți la Mine, toți cei osteniți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă! 29Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, pentru că Eu sunt blând și smerit în inimă, și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre! 30Căci jugul Meu este ușor de dus, iar povara Mea este ușoară.“
Bautiźaj Juanmi Jesusta tapuchun ishqui yachacujcunata cachashca
(Luc 7:18-35)
1Jesusca, Paipaj chunga ishqui yachacujcunaman cai tucuita yachachishca qʼuipa chaimanta rishpaca, caishuj pueblocunapimi huillashpa purirca.
2Bautiźaj Juanca preźu tiyacushpami, Quishpichij Cristo imallata ruracujta uyarca. Chaimantami paipaj yachacujcunamanta ishquitaca, cashna tapuchun Paipajman cacharca:
3—“¿Quiquinca chai shamuna cashcallatajchu cangui, mana cashpaca shujtajta shuyashunrajchu?”— nishpami tapurcacuna.
4Chashna tapujpi, Jesusca cashnami nirca:
—Cancuna caipi imalla ricushcata, uyashcata Juanman huillagrichij. 5Ñahui mana ricujcunapish ricucushcata, suchucuna puricushcata, leprahuan ungushcacunapish alliyashcata, rinrin mana uyajcunapish uyacushcata, huañushcacunatapish causachishcata, huajchacunaman alli huillaita huillashcata parlagrichij. 6Ñucamanta mana ñitcarishpa pandarishpaca, cushicungami— nircami.
7Paicuna rishca qʼuipami, Jesusca tucui chaipi cajcunaman Juanmanta parlashpa cashna yuyachirca: «Cancunaca shitashca pambapica, ¿imatataj ricugrircanguichij? ¿Huairahuan caiman chaiman quihuiricuj carrizotachu ricugrircanguichij? 8Shinashpaca, ¿imatataj ricugrircanguichij? ¿Sumajta churarishca runatachu ricugrircanguichij? Sumajta churarishcacunaca, jatun mandajcunapaj huasicunallapimi causancuna. 9Shinashpaca, ¿imatataj ricugrircanguichij? ¿Dios ima nishcata huillajtachu ricugrircanguichij? Ari, chaitatajmari ricugrircanguichij. Paica, Dios ima nishcata huillajtapish yallimari. 10Dios Quillcachishcapica, paimantami cashna nicun:
“Ñuca ima nishcata huillajtami, Cambaj ñaupa cachani.
Paimi Can purina ñantaca, ñaupashpa allichinga” ninmi.
11Cai pachapica, Bautiźaj Juanta yallica pi mana tiyanchu. Shina cajpipish jahua pacha Dios mandacunpica, ashtahuan uchilla nishcami Juantapish yalli canga, chaica chashnatajmi.
12Bautiźaj Juan huillai callarishca punllamanta cunancamami, jahua pacha Dios mandacunman yaicusha nijcunataca llaquichincuna. Chaimanca sinchicunallami yaicuncuna. 13Dios ima nishcata huillajcunapish, Mandashcapish tucuillatajmi, Juan huillangacamaca chaillamantataj huillacurca. 14Ñuca nishcata crisha nishpaca crichij. Juanca chai shamuna cashca huillaj Eliasmari. 15Uyanapaj rinrinta charijca, paita uyaichigari.
16Cai runacunataca, ¿imahuantaj chʼimbapurashari? Caicunaca, plaza pambapi huambracunapura pugllaj tiyarishpa: 17“Flautapi tocajpipish mana tushunguichijca. Huañushcamanta yupashpa, yupashpa huacajpipish mana huacanguichijca” nicuj shinamari. 18Chashna cashpami, Bautiźaj Juantaca mana micuj, mana ubyajta ricushpaca, “Supai japishcamari” nincuna. 19Runa Aichayuj ñuca shamushpaca, micunimi, vinotapish ubyanimi. Chaimantami ñucataca: “Riquichij, cai Runaca achcata micujmi, vinota ubyajmi. Apanacunatapish impuestota japijcunahuan, juchayujcunahuanmari apanacun” nincuna. Paicuna chashna nicujpipish, Diospaj huahuacunallami, Pai tucuita yachaj cashpa, cai allita rurashcataca chasquincuna» nircami.
Manataj uyashcamantaca imachari tucunguichij
(Luc 10:13-16)
20Jesusca Pai huillashpa purishca pueblocunapica, achca milagrocunatami rurarca. Chaicunata ricushpapish chaicunapi causajcunaca mana Diosman cutirircacunachu. Chaimantami Jesusca, paicunataca cashna nishpa rimarca: 21«¡Ai, Corazín pueblopi causajcunalla, imachari tucunguichij! ¡Ai, Betsaida pueblopi causajcunalla, imachari tucunguichij! Cancunapajpi rurashca cai milagrocunata shina Tiropi, Sidonpi rurashca cajpica, paicunaca sarunmantajmi llaquirishpa Diosman cutirinman carca. Jatunta llaquirishpamari cañamaźuta churarishpa, ushpahuan armarinman carca. 22Caitatajca yuyaipi canguichij: Dios llaquichi punllapica cancunatami Tiropi, Sidonpi causajcunata yalli llaquichinga. 23Capernaumpi causajcuna, cancunaca, ¿‘Jahua pachaman huichiyashunmi’ yuyanguichijchari? Mana, ashtahuanpish Hadesmanmari shitashca cagringuichij. Milagrocunata cancunapaj rurashca shina Sodoma pueblopi rurashca cajpica, cunan punllacamami chai puebloca tiyacunmanraj carca. 24Chaimantami cancunaman huillani: Dios llaquichi punllapica, cancunatami Sodomapi causajcunata yalli llaquichinga» nircami.
Shaicushcacunataca Jesusmi samachin
(Luc 10:21-22)
25Chai qʼuipami, Jesusca cashna nirca: «Jahua pachata Mandaj ñuca Yaya. Canca cai yachanacunataca alli yachajcunaman, alli yuyaiyujcunamanca mana ricuchircanguichu. Uchilla huahua shina mana yachajcunamanmi ricuchishcangui. Chaimanta, cantaca pagui ninimi. 26Ñuca Yayalla, canmari chashna tucuchun munashcangui.
27Ñuca Yayami, tucuita ñucaman curca. Ñuca pipaj Churi cashcataca, pi mana yachanchu, Yayallami yachan. Ñuca Yaya pi cashcatapish pi mana yachanchu, ñuca Paipaj Churi cashcamanta, ñucallami yachani. Ñuca rijsichisha nishcacunapishmi, ñuca Yaya pi cashcataca yachan. 28Riquichij, cai causaipi shaicushcacuna, llashajta aparishcacuna, tucuicuna shamuichij, ñuca samachisha. 29Yugota apaichij, ñuca yachachishcata catichij. Ñucaca mana pʼiñarij, alli shungumi cani. Ñucami cancunapaj almata samachisha. 30Ñuca yugota aparinaca, mana llashajchu» nircami.
