Isus și tradiția bătrânilor
(Mt. 15:1-20)
1Fariseii și unii dintre cărturarii care veniseră de la Ierusalim s‑au adunat la El 2și i‑au văzut pe câțiva dintre ucenicii Lui că mănâncă pâine cu mâinile întinate, adică nespălate. 3(Căci fariseii și toți iudeii nu mănâncă dacă nu‑și spală cu atenție mâinile,3 Lit.: spală mâinile cu un pumn de apă, o spălare mai degrabă ritualică. Isus nu se împotrivește regulilor elementare de igienă, ci legalismului lipsit de viață. ținând astfel tradiția bătrânilor3 Interpretări și aplicații ale Legii lui Moise, transmise mai întâi pe cale orală, iar ulterior, în jurul anului 200 d.Cr., înregistrate în scris în ceea ce avea să se numească Mișna [peste tot în capitol].. 4Iar când se întorc de la piață, nu mănâncă dacă nu s‑au spălat4 Cu referire la o spălare ritualică a corpului, prescrisă de farisei pentru purificare.. Și mai sunt multe alte lucruri pe care le‑au primit ei să le țină, cum ar fi: spălarea paharelor, a urcioarelor, a vaselor de bronz și a paturilor.)
5Atunci fariseii și cărturarii L‑au întrebat pe Isus:
– De ce ucenicii Tăi nu umblă potrivit cu tradiția bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile întinate?
6El le‑a răspuns:
– Ipocriților! Bine a profețit Isaia despre voi, așa cum este scris:
„Poporul acesta Mă cinstește cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine!
7Degeaba însă Mi se închină ei,
dând7 Lit.: învățând. ca învățături niște porunci de‑ale oamenilor!“6-7 Vezi Is. 29:13.
8Voi, lăsând porunca lui Dumnezeu, țineți strâns tradiția oamenilor: spălarea urcioarelor și a cănilor și multe alte lucruri de felul acesta pe care le faceți.
9Apoi le‑a zis:
– Și ați respins frumos porunca lui Dumnezeu ca să păstrați9 Unele mss conțin: să vă stabiliți. tradiția voastră! 10Căci Moise a zis: „Cinstește‑i pe tatăl tău și pe mama ta10 Vezi Ex. 20:12; Deut. 5:16.“ și „Cel ce își vorbește de rău tatăl sau mama să fie pedepsit cu moartea.“10 Vezi Ex. 21:17; Lev. 20:9. 11Însă voi ziceți: „Dacă un om spune tatălui său sau mamei sale: «Orice ajutor ai putea primi de la mine este korban11 Cu referire la ceva pus deoparte pentru Dumnezeu ca dar, pe care fiul urma să‑L ofere Domnului în viitor, la o dată stabilită dinainte., – adică este deja închinat ca dar lui Dumnezeu»“ –, 12pe acela nu‑l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl sau mama lui!12 Sub acest pretext, un fiu nerecunoscător putea să se eschiveze de la îndatoririle pe care le avea față de părinții săi. În realitate, darul promis lui Dumnezeu continua să se afle în posesia fiului până la o dată mai târzie și prin urmare putea fi folosit ca ajutor pentru părinți. 13Și desființați astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiția13 Interpretări și aplicații ale Legii lui Moise, transmise mai întâi pe cale orală, iar ulterior, în jurul anului 200 d.Cr., înregistrate în scris în ceea ce avea să se numească Mișna. voastră pe care o răspândiți. Și faceți multe alte lucruri de felul acesta.
Lucrurile care îl întinează pe om
14Isus a chemat din nou mulțimea și a zis: „Ascultați‑Mă cu toții și înțelegeți! 15Nu există nimic din afara omului, care, intrând în el, să‑l poată întina, ci lucrurile care ies din om, acelea îl întinează!“ 16Dacă are cineva urechi de auzit, să audă!
17După ce a lăsat mulțimea și a intrat în casă, ucenicii Lui L‑au întrebat despre pildă. 18El le‑a zis: „Și voi sunteți tot fără pricepere? Nu înțelegeți că orice intră în om din afară nu‑l poate întina, 19fiindcă nu intră în inima lui, ci în stomac, iar apoi iese în latrină, el dând afară astfel toată mâncarea?“19 Sau: …în latrină? (El a făcut astfel toate mâncărurile curate.) Unele mss conțin un participiu nominativ singular, pe când altele un participiu nominativ neutru. Traducerea versetului depinde fie de cine este referentul participiului masculin, – omul (varianta din text) sau Isus (varianta din notă) –, fie de cine este referentul participiului neutru, probabil procesul (digestiv) prin care este dată afară sau „curățită“ mâncarea. Textul paralel din Mt. 15:17 nu conține ultima parte a versetului, afirmând că a mânca cu mâinile curate sau necurate (ritualic) nu are nimic de‑a face cu ceea ce tradiția numea „curăția“ mâncării. Tot astfel, în versetul de față Isus nu abrogă regulile alimentare din VT (ar contrazice ceea ce condamnă la cărturari), ci afirmă pur și simplu că puritatea este în primul rând de natură spirituală, și nu ritualică.
20Apoi a zis: „Ceea ce iese din om, aceea îl întinează pe om. 21Căci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, curviile21 Sau: gândurile rele: curviile. Termenul grecesc tradus prin curvie se referă la toate perversiunile sexuale în mod generic și presupune o decădere morală gravă., furturile, crimele, 22adulterele, lăcomiile, răutățile, viclenia, depravarea, ochiul rău22 Sau: invidia; sau: zgârcenia., blasfemia, mândria și nesăbuința. 23Toate aceste rele ies dinăuntru și îl întinează pe om.“
Credința femeii siro-feniciene
(Mt. 15:21-28)
24Isus a plecat de acolo și S‑a dus în hotarele Tyrului și ale Sidonului. Dorind să nu știe nimeni că Se află acolo, a intrat într‑o casă, dar n‑a putut rămâne neobservat, 25ci imediat, o femeie care auzise despre El și a cărei fetiță avea un duh necurat, a venit la El și I‑a căzut la picioare. 26Femeia era o grecoaică, originară din Siro-Fenicia26 Fenicia aparținea, din punct de vedere administrativ, de provincia Siria..
Ea L‑a rugat să alunge demonul din fiica ei, 27dar Isus i‑a zis:
– Lasă să se sature mai întâi copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s‑o arunci la căței.
28Însă ea a răspuns și i‑a zis:
– Da, Doamne, dar și cățeii de sub masă mănâncă din firimiturile copiilor.
29Atunci El i‑a zis:
– Pentru răspunsul acesta, du‑te. Demonul a ieșit din fiica ta.
30Ea a plecat acasă și a găsit copilul culcat pe pat, iar demonul ieșise.
Isus vindecă un surdo‑mut
(Mt. 15:29-31)
31Atunci Isus a ieșit iarăși din hotarele Tyrului și S‑a dus, prin Sidon, la Marea Galileei, în mijlocul hotarelor Decapolisului31 Vezi nota de la 5:20.. 32Au adus la El un surd, care totodată vorbea greu, și L‑au rugat să‑Și pună mâna peste el. 33Isus l‑a luat deoparte din mulțime, Și‑a pus degetele în urechile lui și i‑a atins limba cu scuipatul Lui. 34Apoi a privit spre cer, a oftat și i‑a zis: „Efata!“, care înseamnă: „Deschide‑te!“ 35Și imediat i s‑au deschis urechile, i s‑a descleștat limba35 Lit.: i s‑a dezlegat legătura limbii. și a început să vorbească corect. 36Isus le‑a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea să nu spună, cu atât ei proclamau aceasta mai mult. 37Ei erau uimiți peste măsură și ziceau: „El pe toate le face bine. Chiar și pe surzi îi face să audă, iar pe muți să vorbească!“
Obulombolombo bw’Abayudaaya
1Awo abafalisaayo n’abannyonnyozi b’amateeka abamu abaali bavudde e Yerusaalemi ne bakuŋŋaanira awali Yesu. 27:2 Bik 10:14, 28; 11:8; Bar 14:14Ne balaba abamu ku bayigirizwa be nga balya tebanaabye mu ngalo. 37:3 nny 5, 8, 9, 13; Luk 11:38Kubanga Abafalisaayo n’Abayudaaya bonna tebaalyanga nga tebasoose kunaaba mu ngalo n’obwegendereza ng’empisa zaabwe bwe zaali. 47:4 Mat 23:25; Luk 11:39Era bwe baddanga eka nga bava mu katale, ekyo kye baasookanga okukola nga tebannaba kukwata ku kyakulya kyonna. Waliwo n’obulombolombo obulala bwe baagobereranga ng’okulongoosa ensuwa zaabwe, n’ebikopo, n’ebbinika n’essowaani, n’ebirala bingi.
57:5 nny 3; Bag 1:14; Bak 2:8Awo Abafalisaayo n’abannyonnyozi b’amateeka ne babuuza Yesu nti, “Lwaki abayigirizwa bo tebagoberera mpisa za bajjajjaffe ez’edda? Kubanga balya nga tebanaabye mu ngalo.”
6Yesu n’abaddamu nti, “Bannanfuusi mmwe! Nnabbi Isaaya yaboogerako bulungi ebyobunnabbi bwe yagamba nti,
“ ‘Abantu bano banzisaamu ekitiibwa kya ku mimwa,
naye emitima gyabwe tegindiiko.
77:7 Is 29:13Okusinza kwabwe tekuliimu nsa;
kubanga bayigiriza bulombolombo bwabwe.’
87:8 nny 3Muleka ebiragiro ebiva eri Katonda ne mugoberera obulombolombo bw’abantu.”
97:9 nny 3N’abagamba nate nti, “Munyooma ekiragiro kya Katonda, ne muggumiza obulombolombo bwammwe. 107:10 a Kuv 20:12; Ma 5:16 b Kuv 21:17; Lv 20:9Musa yagamba nti, ‘Kitaawo ne nnyoko obassangamu ekitiibwa.’ Era n’agamba nti, ‘Omuntu yenna ayogera obubi ku kitaawe oba nnyina anattibwanga.’ 117:11 Mat 23:16, 18Naye mmwe mugamba nti kituufu omuntu okulagajjalira bakadde be nga bali mu kwetaaga n’abagamba bugambi nti, ‘Mmunsonyiwe, kubanga kye nandibawadde ye Korubaani7:11 Korubaani kitegeeza ekintu ekyawuddwako okuweebwa Katonda. Korubaani kyakozesebwanga mu mateeka ga Musa okukubiriza abaana okufaayo ku bazadde baabwe, ate n’abayigiriza b’amateeka baakozesanga ekirayiro kya Korubaani okufuga abagoberezi baabwe.’ ” 12“Omuntu temumukkiriza kubeerako ky’akolera kitaawe oba nnyina. 137:13 a Beb 4:12 b nny 3Bwe mutyo munyooma ekigambo kya Katonda mulyoke mutuukirize obulombolombo bwammwe bwe mwaweebwa. N’ebirala bingi ebiri ng’ebyo bye mukola.”
Ebyonoona Omuntu
14Awo Yesu n’ayita ekibiina ky’abantu n’abagamba nti, “Mmwe mwenna, mumpulirize, era mutegeere. 15Ebintu ebiyingira mu muntu si bye byonoona empisa ze, wabula ebyo ebiva mu mutima gwe bye bizoonoona. 16(Omuntu alina amatu agawulira awulirize.)”
177:17 Mak 9:28Yesu n’aviira ekibiina n’ayingira mu nnyumba, abayigirizwa be ne bamubuuza amakulu g’ebigambo bye yayogera. 18N’abaddamu nti, “Nammwe temutegedde? Temutegeera nti buli kintu ekiyingira mu muntu si kye kimwonoona? 197:19 a Bar 14:1-12; Bak 2:16; 1Ti 4:3-5 b Bik 10:15Olw’okuba nga tekiyingira mu mutima gwe naye kiyingira mu lubuto lwe ne kiryoka kigenda mu kabuyonjo.” Mu kwogera atyo Yesu yakakasa nga buli kyakulya bwe kiri ekirongoofu.
20Era n’ayongerako na bino nti, “Ebirowoozo by’omuntu bye bimwonoona. 21Kubanga mu mutima gw’omuntu mwe muva ebirowoozo ebibi eby’obukaba, n’obubbi, n’obutemu, n’obwenzi, 227:22 Mat 20:15n’okwegomba, n’omutima omubi, n’obukuusa, n’obumenyi bw’amateeka, n’obuggya, n’okusekeeterera, n’obusirusiru. 23Ebibi bino byonna biva munda mu muntu ne bimwonoona.”
Okukkiriza kw’Omukazi Omusulofoyiniiki
247:24 Mat 11:21Awo Yesu n’alaga mu bitundu by’e Ttuulo, n’atayagala kitegeerekeke nti ali mu bitundu ebyo, naye ne kitasoboka. 257:25 Mat 4:24Omukazi eyalina muwala we ng’aliko omwoyo omubi, olwawulira nga Yesu yaakatuuka, n’ajja eri Yesu, n’agwa ku bigere bye. 26Omukazi teyali Muyudaaya, yali Musulofoyiniiki, n’amwegayirira agobe dayimooni ku mwana we.
27Yesu n’agamba omukazi nti, “Omwana asaana asoke akkute, kubanga tekiba kituufu okuddira emmere y’omwana okugisuulira embwa.”
28Naye omukazi n’amuddamu nti, “Ekyo bwe kiri, ssebo, naye era n’embwa ezibeera wansi mu mmeeza, ziweebwa ku bukunkumuka obuva ku ssowaani z’abaana.”
29Yesu n’amugamba nti, “Olw’ekigambo ekyo, weddireyo eka, kubanga dayimooni avudde ku muwala wo.”
30Omukazi bwe yaddayo eka yasanga muwala we agalamidde awo ku kitanda, nga muteefu era nga dayimooni amuvuddeko.
317:31 a nny 24; Mat 11:21 b Mat 4:18 c Mat 4:25; Mak 5:20Yesu bwe yava mu Ttuulo n’agenda e Sidoni, eyo gye yava n’addayo ku nnyanja ey’e Ggaliraaya ng’ayitira mu “Bibuga Ekkumi” (Dekapoli). 327:32 a Mat 9:32; Luk 11:14 b Mak 5:23Awo ne bamuleetera omusajja omuggavu w’amatu ate nga tayogera, abantu bonna ne beegayirira Yesu amusseeko emikono gye amuwonye.
337:33 Mak 8:23Yesu n’aggya omusajja mu bantu n’amulaza wabbali, n’assa engalo ze mu matu g’omusajja; n’awanda amalusu, n’agasiiga n’olunwe lwe ku lulimi lw’omusajja. 347:34 a Mak 6:41; Yk 11:41 b Mak 8:12Awo Yesu n’atunula waggulu n’assa ekikkowe, n’alyoka alagira omusajja nti, “Efasa!” ekitegeeza nti, “Gguka.” 357:35 Is 35:5, 6Amangwago amatu g’omusajja ne gagguka n’awulira buli kintu era n’ayogera bulungi!
367:36 Mat 8:4Yesu n’akuutira ekibiina baleme kutegeezaako balala ku bigambo ebyo okubisaasaanya, naye bo ne beeyongera okutegeeza. 37Kye yakola kyali kibayitiriddeko. Ne boogera nga batenda Yesu nti, “Buli ky’akola kya kyewuunyo, aggula n’amatu ga bakiggala n’ayogeza ne bakasiru!”
