Învierea lui Isus
(Mt. 28:1-8; Lc. 24:1-12; In. 20:1-18)
1După ce a trecut ziua de Sabat, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, și Salome au cumpărat miresme, ca să se ducă să‑L ungă. 2Și, în prima zi a săptămânii, foarte de dimineață, în timp ce răsărea soarele, au venit la mormânt. 3Ele își ziceau una către alta: „Cine ne va rostogoli piatra de la intrarea mormântului?“ 4Însă când s‑au uitat, au văzut că piatra, care era foarte mare, fusese rostogolită.
5Intrând în mormânt, au văzut un tânăr îmbrăcat într‑o robă albă, șezând în partea dreaptă, și s‑au înspăimântat. 6Însă el le‑a zis: „Nu vă înspăimântați! Voi Îl căutați pe Isus din Nazaret, Cel Care a fost răstignit. A fost înviat; nu este aici! Iată locul unde‑L puseseră! 7Dar duceți‑vă și spuneți‑le ucenicilor Lui și lui Petru că El merge înaintea voastră în Galileea. Acolo Îl veți vedea, așa cum v‑a spus.“
8Ele au ieșit și au fugit de la mormânt, căci erau cuprinse de tremur și de uimire. Și n‑au spus nimănui nimic, fiindcă se temeau.8 Unele mss încheie evanghelia cu v. 8. Câteva mss grecești târzii (sec. VII–IX) conțin atât un epilog lung al evangheliei (v. 9-20), cât și un epilog scurt (inclus înaintea epilogului lung): Ele le‑au relatat pe scurt celor din jurul lui Petru tot ce li se poruncise. După aceste lucruri, Isus Însuși a trimis, prin ei, de la răsărit la apus, proclamarea sfântă și nepieritoare a mântuirii veșnice. Amin. O versiune latină veche (sec. al II‑lea) conține numai acest epilog scurt.
Isus li Se arată Mariei Magdalena și ucenicilor
9După ce a înviat, în dimineața primei zile a săptămânii, Isus i S‑a arătat mai întâi Mariei Magdalena, din care alungase șapte demoni. 10Ea s‑a dus și i‑a anunțat pe cei ce fuseseră împreună cu El, care se tânguiau și plângeau. 11Dar când au auzit ei că trăiește și că fusese văzut de ea, n‑au crezut.
12După aceea, în timp ce doi dintre ei se duceau pe jos la câmp, li S‑a arătat sub o altă înfățișare. 13Ei s‑au dus și i‑au anunțat pe ceilalți, dar nici pe ei nu i‑au crezut.
14Mai târziu, li S‑a arătat celor unsprezece, în timp ce stăteau la masă. El i‑a mustrat pentru necredința și pentru împietrirea inimii lor, fiindcă nu i‑au crezut pe cei care L‑au văzut înviat.
Marea Trimitere și înălțarea lui Isus la cer
(Mt. 28:18-20; Lc. 24:36-53; In. 20:19-23; F.A. 1:7-12)
15Apoi le‑a zis: „Duceți‑vă în toată lumea și proclamați Evanghelia la orice făptură! 16Cel care va crede și se va boteza va fi mântuit, dar cel care nu va crede va fi condamnat. 17Semnele care‑i vor însoți pe cei care cred sunt următoarele: în Numele Meu vor alunga demoni, vor vorbi în limbi noi, 18vor lua în mâini șerpi, iar dacă vor bea ceva aducător de moarte nu le va face rău deloc; își vor pune mâinile peste cei bolnavi, și aceștia se vor face bine.“
19După ce le‑a vorbit, Domnul Isus a fost luat în cer și S‑a așezat la dreapta lui Dumnezeu. 20Ei s‑au dus și au predicat pretutindeni, iar Domnul lucra împreună cu ei și confirma Cuvântul prin semnele care‑l însoțeau.20 După toate probabilitățile, epilogul lung al evangheliei (v. 9-20) a fost compus în prima jumătate a sec. al II‑lea (el este citat de Irineu și Tatian, care au trăit în acea perioadă). Din punct de vedere stilistic și lexical, acest epilog este diferit de restul evangheliei, fiind, probabil, un rezumat al materialului referitor la aparițiile lui Isus după înviere, bazat în general pe Lc. 24 și In. 20.
주님이 부활하심
1안식일이 끝난 저녁에 막달라 마리아와 야고보의 어머니 마리아와 살 로메는 예수님의 시체에 바를 향료를 사 두었다.
2안식일 다음날 동틀 무렵에 그들은 무덤으로 가면서
3“무덤 입구를 막아 둔 돌을 누가 굴려 줄까?” 하며 서로 걱정하였다.
4그러나 가서 보니 그 큰 돌이 이미 굴려져 있었다.
5그들이 무덤 안에 들어갔을 때 흰 옷을 입은 한 청년이 오른편에 앉아 있지 않겠는가! 여자들이 그를 보고 놀라자
6그 청년이 말하였다. “놀라지 말아라. 너희가 십자가에 못박히신 나사렛 예수님을 찾는 모양인데 그분은 다시 살아나셔서 여기 계시지 않는다. 보아라, 여기가 그분의 시체를 두었던 자리이다.
7너희는 제자들과 베드로에게 가서 예수님이 전에 말씀하신 대로 그들보다 먼저 갈릴리로 가서 거기서 그들을 만나실 것이라고 알려 주어라.”
8여자들은 무서워 떨며 정신 없이 무덤에서 도망쳐 나왔으나 겁에 질려 아무에게도 말을 못하였다.
916:9 가장 믿을 만한 두 고대 사본에는 9-20절이 없다.안식일 다음날인 일요일, 이른 아침에 예수님은 부활하셔서 전에 일곱 귀신을 쫓아내 주신 막달라 마리아에게 먼저 나타나셨다.
10마리아는 슬픔에 잠겨 울고 있는 제자들에게 가서 이 사실을 말했으나
11그들은 예수님이 살아나셨다는 것과 마리아에게 나타나셨다는 말을 듣고도 믿으려 하지 않았다.
12그 후 두 제자가 시골로 내려가고 있는데 예수님이 다른 모양으로 그들에게 나타나셨다.
13그래서 그들이 돌아가서 이 소식을 다른 제자들에게 알렸으나 그들은 이 말도 믿지 않았다.
14그 후에 열한 제자가 식사하고 있을 때 예수님이 나타나서 그들의 믿음 없는 것과 또 완고하게 고집을 피우며 자기가 살아난 것을 본 사람들의 말을 믿지 않는다고 그들을 책망하셨다.
15그러고 나서 예수님은 그들에게 이렇게 말씀하셨다. “너희는 온 세상에 나가 모든 사람에게 기쁜 소식을 전파하여라.
16믿고 16:16 또는 ‘침례’세례를 받는 사람은 구원을 받고 믿지 않는 사람은 죄인으로 단정될 것이다.
17믿는 사람들에게는 이런 기적들이 따를 것이다. 그들이 내 이름으로 귀신을 쫓아내고 16:17 또는 ‘새 방언’배우지 않은 새로운 말을 하고
18뱀을 만지거나 어떤 독을 마셔도 해를 입지 않으며 병든 사람에게 손을 얹으면 나을 것이다.”
19주 예수님은 말씀을 마치시고 하늘로 올리워 가셔서 하나님 오른편에 앉으셨다.
2016:20 몇몇 사본과 고대 역본에는 9절과 10절에 속하는 다음과 같은 말이 20절 끝에 첨가되어 있다. ‘그 여자들이 베드로와 그의 친구들에게 가서 자기들이 부탁받은 모든 것을 간단하게 전해 주었다. 그 후에 예수님은 제자들을 통해서 거 룩하고영원한구원의기쁜소식을온세상에전하셨다.’제자들이 나가서 이 기쁜 소식을 널리 전하자 주님께서는 그들과 함께하셔서 그들에게 따르는 기적으로 그들이 전하는 말씀이 사실임을 확증해 주셨다.
