Ispitirile lui Isus
(Mt. 4:1-11; Mc. 1:12-13)
1Plin de Duhul Sfânt, Isus S‑a întors de la Iordan și a fost dus de1 Lit.: în. Duhul în pustie, 2fiind ispitit2 Același verb apare în versiunea grecească a Vechiului Testament, fiind folosit atât în cazul lui Dumnezeu, Care pune la încercare omul/poporul (Gen. 22:1; Ex. 15:25; 16:4), cât și în cazul omului/poporului, care Îl pune la încercare (Îl ispitește) pe Dumnezeu (Ex. 17:2, 7. Vezi și Mt. 4:1; Evr. 3:9). de diavolul2 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator; [peste tot în carte]. patruzeci de zile. N‑a mâncat nimic în zilele acelea, iar la sfârșitul lor a flămânzit.
3Atunci diavolul I‑a zis:
– Dacă3, 9 Sau: Dat fiind că, în ideea că diavolul nu pune la îndoială identitatea lui Isus. ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește acestei pietre să devină pâine!
4Însă Isus i‑a răspuns:
– Este scris:
„Omul nu trăiește doar cu pâine,
ci cu orice cuvânt de la Dumnezeu!“4 Vezi Deut. 8:3.
5Atunci diavolul L‑a dus sus, pe un loc înalt, și I‑a arătat într‑o clipă toate regatele lumii.
6Diavolul I‑a zis:
– Ție Îți voi da toată această autoritate și slava lor, căci mie mi‑a fost încredințată, iar eu o dau cui vreau. 7Deci, dacă Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta!
8Isus, răspunzând, i‑a zis:
– Este scris:
„Domnului, Dumnezeul tău, să te închini
și numai Lui să‑I slujești!“8 Vezi Deut. 6:13.
9Apoi L‑a dus la Ierusalim, L‑a pus să stea pe streașina Templului și I‑a zis:
– Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă‑Te jos de aici, 10căci este scris:
„El le va porunci îngerilor Săi cu privire la Tine,
ca să Te păzească“
11și
„Ei Te vor purta pe brațe,
ca nu cumva să‑Ți lovești piciorul de vreo piatră.“10-11 Vezi Ps. 91:11-12.
12Isus, răspunzând, i‑a spus:
– S‑a zis:
„Să nu‑L ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău!“12 Vezi Deut. 6:16.
13După ce a sfârșit orice ispită, diavolul s‑a îndepărtat de la El până la o anumită vreme.
Începutul lucrării lui Isus în Galileea
(Mt. 4:12-17; Mc. 1:14-15)
14Isus S‑a întors în Galileea, în puterea Duhului, și vestea cu privire la El s‑a răspândit prin toată vecinătatea. 15El dădea învățătură în sinagogile15 Lit.: întrunire sau loc de adunare; centru al comunității, loc public de rugăciune, de închinare și de citire a Scripturilor, constituit acolo unde existau cel puțin zece bărbați. Ca instituție, Sinagoga a apărut în timpul exilului babilonian (după anul 586 î.Cr.) [peste tot în carte]. lor și era slăvit de toți.
Necredința celor din Nazaret
(Mt. 13:54-58; Mc. 6:1-6)
16A venit în Nazaret, unde fusese crescut, și, după obiceiul Său, a intrat în sinagogă în ziua de Sabat și S‑a ridicat să citească. 17I s‑a dat sulul profetului Isaia. Când a desfășurat sulul, a găsit locul unde era scris:
18„Duhul Domnului este peste Mine,
căci El M‑a uns
ca să aduc celor sărmani vestea bună.
El M‑a trimis să proclam celor captivi eliberarea
și orbilor – căpătarea vederii,
să‑i eliberez pe cei asupriți,
19să proclam anul de îndurare al Domnului.“18-19 Vezi Is. 58:5-6; 61:1-2. Textele din Isaia fac aluzie la Anul de veselie sau Anul jubiliar (vezi Lev. 25:8-55), an în care sclavii erau eliberați, datoriile erau anulate și fiecare își primea înapoi proprietatea pierdută.
20Apoi a înfășurat sulul la loc, i l‑a dat înapoi slujitorului și S‑a așezat. Ochii tuturor celor din sinagogă erau ațintiți asupra Lui.
21El a început să le vorbească astfel:
– Astăzi a fost împlinit acest text din Scriptură în auzul urechilor voastre.
22Toți Îl vorbeau de bine, erau uimiți de cuvintele pline de har care ieșeau din gura Lui și se întrebau:
– Oare nu este Acesta fiul lui Iosif?
23El le‑a zis:
– Cu siguranță că Îmi veți spune proverbul acesta: „Doctore, vindecă‑te pe tine însuți!23 Sau: Dovedește‑ne că ceea ce spui este adevărat! Fă și aici, în patria Ta, tot ceea ce am auzit că s‑a întâmplat în Capernaum!“
Apoi a zis:
24– Adevărat vă spun că niciun profet nu este acceptat24 Este același termen grecesc, dektos, care a fost tradus în v. 19 cu îndurare (dekton), fiind probabil un joc de cuvinte. în patria lui. 25Vă spun adevărul: în zilele lui Ilie, atunci când a fost încuiat cerul timp de trei ani și șase luni, când a fost o mare foamete în toată țara, erau multe văduve în Israel. 26Totuși, Ilie n‑a fost trimis la niciuna dintre ele, ci doar la o văduvă din Sarepta Sidonului. 27Și pe vremea profetului Elisei erau mulți leproși27 Termenul grecesc poate desemna diverse boli ale pielii, nu neapărat lepra. în Israel, dar niciunul dintre ei n‑a fost curățit, ci doar sirianul Naaman.
28Auzind acestea, toți cei din sinagogă s‑au umplut de furie. 29Ei s‑au ridicat, L‑au scos în afara cetății și L‑au dus până pe sprânceana muntelui, pe care era construită cetatea lor, ca să‑L arunce jos. 30Însă El a trecut prin mijlocul lor și a plecat.
Isus vindecă în Capernaum un om demonizat
(Mc. 1:21-28)
31Apoi a coborât în Capernaum, o cetate din Galileea, și, în ziua de Sabat, a început să dea învățătură. 32Ei erau uimiți de învățătura Lui, întrucât cuvântul Lui avea autoritate. 33În sinagogă era un om care avea în el un duh necurat, un demon.
El a strigat cu glas tare:
34– Ha! Ce avem noi de‑a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Știu Cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!
35Isus l‑a mustrat, zicând:
– Taci și ieși afară din el!
Atunci demonul l‑a aruncat la pământ în mijlocul lor și a ieșit din el fără să‑i facă niciun rău.
36Toți au fost cuprinși de uimire și se întrebau unii pe alții, zicând:
– Ce fel de învățătură este aceasta? El poruncește cu autoritate și cu putere duhurilor necurate, iar ele ies afară!
37Și I s‑a dus vestea în orice loc din vecinătate.
Isus vindecă mai mulți bolnavi
(Mt. 8:14-16; Mc. 1:29-34)
38S‑a ridicat și, după ce a ieșit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era cuprinsă de febră mare, și ei L‑au rugat pentru ea. 39El S‑a aplecat asupra ei, a mustrat febra, și febra a lăsat‑o. Și ea s‑a ridicat deodată și a început să le slujească.
40După apusul soarelui, toți cei care aveau bolnavi de diferite boli i‑au adus la Isus, iar El Și‑a pus mâinile peste fiecare dintre ei și i‑a vindecat. 41De asemenea, din mulți ieșeau demoni, care strigau și ziceau: „Tu ești Cristosul, Fiul lui Dumnezeu!“41 Pentru expresia Fiul lui Dumnezeu, vezi Ps. 2:7. Dar El îi mustra și nu le dădea voie să vorbească, pentru că știau că El este Cristosul.
Isus predică în Iudeea
(Mc. 1:35-38)
42Când se crăpa de ziuă, Isus a ieșit și S‑a dus într‑un loc pustiu. Mulțimile au început să‑L caute și au ajuns până la El. Ei încercau să‑L oprească, pentru ca să nu plece de la ei, 43însă El le‑a zis: „Trebuie să vestesc și în alte cetăți Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu43 Împărăția lui Dumnezeu reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în același timp o realitate prezentă și o speranță în viitor [peste tot în carte]., căci pentru aceasta am fost trimis.“
44Și a continuat să predice în sinagogile din Iudeea44 Nu neapărat cu referire la regiunea cu același nume, ci la Iudeea ca patrie a iudeilor. Unele mss conțin din Galileea, iar altele sinagogile iudeilor..
Jesustaca diablomi pandachisha nishca
(Mat 4:1-11; Mar 1:12-13)
1Jesusca Jordán yacumantaca, jucha illaj Espirituhuan jundami tigrarca. Paitaca, Diospaj Espiritumi shitashca pambaman pusharca. 2Chuscu chunga punllacunata imata mana micushpa chaipi cashcamantami, yaricaihuan carca. Chaimantami diabloca, pandachingapaj shamurca.
3Diabloca, Jesustaca:
—Can Diospaj Churitaj cashpaca, cai rumitaca tanda tucuchun niari— nircami.
4Chashna nijpi Jesusca:
—Dios Quillcachishcapica: “Runacunaca mana tandallahuanchu causan, ashtahuanpish Taita Dios rimashca tucui shimicunahuanpishmi causan” ninmi— nircami.
5Chai huashaca diabloca, jatun urcu jahuamanmi Jesusta pusharca. Chai jahuamantami cai pacha tucui llajtacunata, shuj ricuillapi tucuita ricuchirca. 6Chai huashaca, cashnami nirca:
—Cai tucui sumaj, jatun llajtacunata mandanataca, Canmanmi cusha. Tucui caicunataca ñucamanmi curca. Ñucapaj cashcamantaca, ñuca piman cusha nishpaca cushallami. 7Cambaj cachun nishpaca, pambacama cumurishpa ñucata adorajpica, tucuita Canman cushallami— nircami.
8Chashna nijpimi, Jesusca:
—Satanás, caimanta anchui. Dios Quillcachishcapica: “Canta Mandaj Diosllata adorangui, Pai munashcallata rurangui” ninmi— nircami.
9Chaimantaca diabloca, Jesusta Jerusalenman pushashpami, Diospaj huasi torre jahua puntapi churarca. Chaipica cashnami nirca:
—Can Diospaj Churitaj cashpaca, caimanta ucuman huashicui. 10-11Illu Dios Quillcachishcapica:
“Diosca Canta japichun, Paipaj angelcunata cachangallami.
Cambaj chaquicuna rumipi ama chugririchunca,
paicunapaj maquihuan japingallami” ninmi— nircami.
12Shina nijpi, Jesusca:
—Dios Quillcachishcapica, cashnapishmi nicun: “Canta Mandaj Diostaca, ama can munashcata rurachisha nishpa pʼiñachinguichu” nicunmi— nircami.
13Chashna tucuita rurashpapish, manataj urmachi tucushpaca, diabloca shujtaj punllacama saquircallami.
Jesustaca Galileapica mana crishcacunachu
(Mat 4:12-17; 13:53-58; Mar 1:14-15; 6:1-6; 9:50)
14Jesusca, Diospaj Espirituhuan cashpami, Galileamanca tucuita rurai tucuj tigramurca. Pai imalla rurashcataca, chai muyundij tucui llajtacunapimi huashan huashan yachaj chayachircacuna. 15Israelcuna tandanacuna huasicunapi Jesús yachachishcata uyajcunaca, tucuicunami alli nircacuna.
16Pai huiñashca Nazaret puebloman tigramushpaca, Jesusca Pai ruraj cashca shinallatajmi, sabadopica tandanacuna huasiman rirca. Dios Quillcachishcata chai ucupi reźangapaj shayarijpica, 17Dios ima nishcata huillaj Isaiaspaj librotami curcacuna. Chai librota japishpaca, cashna quillcashca tiyacuntami pascarca:
18«Mandaj Diospaj Espiritumari Ñucapi tiyacun,
caicunata rurachunmi, Paitaca Ñucapi churarca:
Huajchacunaman alli huillaita huillachun,
Shungu pʼaquirishcacunata alliyachichun,
‘Preźucunatapish llujshichij’ nishpa cacharichun,
mana ricujcunapaj ñahuita pascachun,
sarushca causacujcunatapish cacharichichun,
19Mandaj Dios quishpichina huata
chayamushcata huillachunmi cachahuarca» nishcatami reźarca.
20Chaita reźashcahuan, Librota pillushpaca, tandanacuna huasipi ricujman cushpa tiyarircallami. Chaita uyashpaca, tandanacuna huasipi cajcunaca, Jesusta chaparashpami tiyacurcacuna. 21Chaimantami Jesusca: «Cunan punllamari cai quillcaca pajtashca. Chaitami cancunapaj quiquin ñahuihuan ricucunguichij» nircami.
22Jesusmantaca, tucuicunami alli runa cashcata parlanacurcacuna. Shinallataj chai sumaj shimicunata huillashcamantacarin, mancharircacunami. «¿Jalachij, caica Josepaj churitaj shiná?» ninacurcami.
23Shina nijpimi, Jesusca: «Nijcunapaj shimimantaca cancunaca: “Jambij, can quiquinllataj jambiriari” nishcatachari yuyarishpa tiyacunguichij. Chai yuyaipi nishca shinaca: “Capernaumpica, achca milagrocunatami rurashcata uyashcanchij. Cai, Cambaj llajtapipish chaitaca rurairi” nicunguichijchari» nircami.
24Jesusca, cashnapishmi nirca:
«Caitatajca yuyaipi charichij, Dios ima nishcata huillajtaca, quiquin llajtapimi pi mana uyashun nincuna. 25Illu, cai israel llajtapica chashnatajmi tucurca: Elías huillacui punllacunapimi achca viudacuna tiyarca. Chai punllacunapi quimsa huata, sujta quillata mana tamyajpimi, tucui llajtapi jatun yaricai tiyarca. 26Shina cajpipish Diosca, Eliastaca israelcunapura viudacunapajmanca, pipajman mana cacharcachu. Ashtahuanpish Sidón llajtapi caj Sarepta pueblopi causaj shuj viudapajmanmi cacharca. 27Shinallataj Dios ima nishcata huillaj Eliseo huillacui punllacunapipish israelcunapurapica, achcacunami leprahuan apiyacuj ungushcacuna tiyarca. Chai tucui ungushcacuna tiyajpipish, paicunataca shujllatapish mana alliyachishpa, ashtahuanpish Siria llajtamanta Naamán shuti runallatamari leprata pʼicharca» nircami.
28Chashna nijpica, tandanacuna huasipi tucui tiyacujcunami Jesus-huanca yallitaj pʼiñarircacuna. 29Chashna pʼiñarishpa, huaica jatarishpami, Jesustaca pueblomanta llujshichircacuna. Chaimantaca chai puebloca, urcu jahuapi cashcamantami, cʼaca quinrita singuchingapaj, chaiman pusharcacuna. 30Ashtahuanpish Jesusca, paicunapaj chaupillatataj llujshishpa rircallami.
Jesusca mapa espíritu japishca runatami alliyachishca
(Mar 1:21-28)
31Chaimanta rishpaca Jesusca, Galileallapitaj caj Capernaum pueblomanmi huichiyarca. Chaipimi sabadocunapi yachachicurca. 32Pai yachachishca shimicunata uyajcunaca, Pai quiquintaj mandashpa yachachijpimi mancharircacuna.
33Chai tandanacuna huasipica, mapa supai espíritu japishca shuj runami tiyacurca. Paimi sinchita cashna caparirca:
34—¡Nazaretmanta Jesús, ñucanchijta saqui! ¿Ñucanchijtaca imata ninamantaj shamungui? ¿Chingachingapajchu shamungui imatagari? Cantaca, Diospajlla cashcata, jucha illaj cashcata rijsinimari— nircami.
35Chashna nijpi, Jesusca supaitaca:
—¡Upalla siri, cai runamanta llujshi!— nishpami jarcashpa rimarca.
Shina nijpica supaica chai runataca, tucuicunapaj ñaupajpi urmachishpa, mana imata llaquichishpa llujshircallami.
36Tucui chaipi cajcunaca, mancharishpa cushicushpami, caishuj chaishuj: «¿Cai runaca imataj canchu, imamí? Tucuita mandashpa caźuchinllamari. Millai espiritucunatapish rimashpalla llujshichishpa cachanllamari» ninacurcami. 37Jesús chashna rurashcataca, chai muyundij llajtacunapipish huashanmi yachaj chayarcacuna.
Achca ungushcacunatami Jesús alliyachishca
(Mat 8:14-20; Mar 1:29-39)
38Chai tandanacuna huasimanta llujshishpaca Jesusca, Simonpaj huasimanmi yaicurca. Chaipica, Simonpaj suegra yallitaj fiebrehuan cajpimi, alliyachichun Jesusta mañarcacuna. 39Chai ungushcata Pai cumurishpa ricushpaca, fiebretami anchurichun sinchita rimarca. Pai rimanca fiebre anchurijpica, Pedropaj suegraca jatarishcahuan paicunaman cararcallami.
40Ña inti huashicucujpimi, tucui laya ungüihuan cajcunata Jesuspajman pushamurcacuna. Chai tucui ungushcacunatami, paicunapaj jahuapi maquita churashpa alliyachirca. 41Achcacunamantami supaicunapish: «¡Canca, Diospaj Churimari cangui!» nishpa, caparirishpa llujshircacuna.
Quishpichij Cristo cashcata yachashpa, chashna rimai callarijpimi, Jesusca sinchita jarcashpa paicunataca mana rimajta saquirca.
42Ña achijyashcatami, Jesusca chaimanta llujshishpa, pi mana causan chulunllaman rirca. Ashtahuanpish gentecunaca, Jesusta catishpa mashcashpami, Pai maipi cashcaman chayagrijcuna carca. Paita japishpaca, ‘Ñucanchijhuan saquiripailla’ nishpami, Jesustaca jarcarcacuna. 43Ashtahuanpish Jesusca: «Ñucataca, Taita Diosca, Pai mandacun alli huillaita huillachunmari cachahuarca. Chaimanta cai huillaitaca, shujtaj pueblocunapipish huillagrinamari cani» nircami.
44Chashnami Jesusca, Galileapica tandanacuna huasicunapi huillashpa purirca.
