Uneltire împotriva lui Isus
(Mt. 26:1-5, 14-16; Mc. 14:1-2, 10-11; In. 11:45-53)
1Se apropia Sărbătoarea Azimelor, căreia i se spune „Paștele“.1, 7 Vezi Lev. 23:5-6. Masa pascală era luată în seara zilei de 14 Nisan, iar prima zi a Sărbătorii Azimelor începea în mod normal în data de 15 Nisan. Prin Sărbătoarea Azimelor, aici se face referire la ambele sărbători (vezi și Eze. 45:21). 2Conducătorii preoților și cărturarii căutau cum să‑L omoare pe Isus, dar se temeau de popor. 3Atunci Satan3, 31 Vezi nota de la 10:18. a intrat în Iuda, numit „Iscarioteanul“, care era din numărul celor doisprezece. 4Acesta s‑a dus la conducătorii preoților și la comandanții gărzii Templului și au discutat despre cum să‑L dea pe mâna lor. 5Ei s‑au bucurat și s‑au înțeles cu el să‑i dea argint5 Iuda a primit 30 de arginți (vezi Mt. 26:15 și nota aferentă).. 6El a încuviințat și căuta un prilej potrivit ca să‑L dea pe mâna lor, în lipsa mulțimii.
Masa pascală
(Mt. 26:17-30; Mc. 14:12-26; In. 13:21-30; 1 Cor. 11:23-25)
7Apoi a venit ziua Sărbătorii Azimelor, zi în care trebuia jertfit mielul de Paște.
8Isus i‑a trimis înainte pe Petru și pe Ioan, zicând:
– Duceți‑vă și pregătiți‑ne jertfa de Paște, ca s‑o mâncăm!
9Ei L‑au întrebat:
– Unde vrei s‑o pregătim?
10El le‑a răspuns:
– Iată, când veți intra în cetate, vă va întâmpina un om care duce un vas cu apă.10 De obicei, numai femeile duceau vasele cu apă. Prin urmare, nu era foarte dificil pentru Petru și Ioan să‑l recunoască pe acel om. Urmați‑l până la casa în care va intra 11și spuneți‑i stăpânului casei astfel: „Învățătorul te întreabă: «Unde este camera de oaspeți în care urmează să mănânc Paștele împreună cu ucenicii Mei?»“ 12El vă va arăta sus o cameră mare și aranjată. Acolo să faceți pregătirile!
13Ei s‑au dus și au găsit totul așa cum le spusese Isus. Și au pregătit Paștele.
Cina Domnului
(Mt. 26:20-29; Mc. 14:17-25; In. 13:21-30; 1 Cor. 11:23-25)
14Când a sosit ceasul, Isus S‑a așezat să mănânce împreună cu apostolii.
15El le‑a zis: „Am dorit cu ardoare să mănânc împreună cu voi acest Paște, înainte de suferința Mea! 16Căci vă spun că nu voi mai mânca din el până când nu își va găsi împlinirea în Împărăția lui Dumnezeu!“
17Și luând un pahar, a mulțumit17, 19 Gr.: eucharisteo, de unde derivă cuvântul Euharistie, desemnând Cina Domnului. și a zis: „Luați‑l și împărțiți‑l între voi! 18Căci vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din rodul viței până când va veni Împărăția lui Dumnezeu.“
19Apoi a luat o pâine și, după ce a mulțumit, a frânt‑o și le‑a dat‑o, zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Să faceți lucrul acesta spre amintirea19 Termenul grecesc anamnesis înseamnă comemorare dar mai degrabă re‑amintire. Prefixul ana arată repetitivitatea, dar și intensitatea ceremoniei. Mea!“
20În același fel, după ce au mâncat, a luat paharul și a zis: „Acest pahar este Legământul cel Nou în sângele Meu, care este vărsat pentru voi. 21Dar iată că mâna trădătorului Meu este cu Mine la masă! 22Căci într-adevăr, Fiul Omului Se duce după cum a fost hotărât, dar vai de omul acela prin care El este trădat!“
23Ei au început să se întrebe unii pe alții cine să fie oare acela dintre ei care urmează să facă lucrul acesta.
Cine este cel mai mare
(Mt. 20:25-28; 19:28; Mc. 10:42-45)
24Între ei a avut loc și o ceartă cu privire la cine să fie considerat cel mai mare dintre ei.
25Atunci Isus le‑a zis:
– Regii neamurilor stăpânesc peste ele, iar cei ce au autoritate asupra lor sunt numiți „binefăcători“25 Titlu asumat sau oferit conducătorilor din regatele eleniste (Egipt, Siria) și din Roma, chiar dacă cei care‑l purtau erau niște tirani.. 26Dar voi să nu fiți așa! Dimpotrivă, cel mai mare dintre voi să fie precum cel mai mic, iar cel care conduce să fie precum cel care slujește. 27Căci cine este mai mare, cel care șade la masă sau cel care slujește? Oare nu cel care șade la masă? Eu însă sunt între voi precum Cel Care slujește! 28Voi sunteți cei care ați rămas cu Mine în încercările28 Este același termen tradus cu ispite. În cazul de față are sensul de probe, teste. Mele. 29De aceea și Eu vă ofer o împărăție, așa cum și Tatăl Meu Mi‑a oferit‑o Mie, 30ca să mâncați și să beți la masa Mea, în Împărăția Mea, și să stați pe tronuri, judecând cele douăsprezece seminții ale lui Israel.
Isus prezice lepădarea lui Petru
(Mt. 26:31-35; Mc. 14:27-31; In. 13:36-38)
31Simone, Simone, iată, Satan a cerut să vă cearnă așa cum se cerne grâul, 32dar Eu M‑am rugat fierbinte pentru tine, ca să nu ți se piardă credința. Iar când te vei întoarce, întărește‑i pe frații tăi!
33Petru I‑a răspuns:
– Doamne, sunt gata să merg cu Tine chiar și la închisoare, și la moarte!
34Isus i‑a zis:
– Îți spun, Petru, că nu va cânta cocoșul34, 60-61 Probabil cu referire la a 3‑a strajă din noapte (24:00–3:00) sau cu referire la zorii zilei. astăzi până nu te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoști.
Îndemnuri pentru vremea încercării
35Apoi le‑a zis:
– Când v‑am trimis fără săculeți cu bani, fără traistă și fără sandale, ați dus voi lipsă de ceva?
Ei au zis:
– De nimic.
36El le‑a zis:
– Acum, dimpotrivă, cel ce are un săculeț cu bani, să‑l ia! La fel și traista! Iar cel ce nu are sabie, să‑și vândă haina și să‑și cumpere una!36 Probabil ca o imagine a pregătirii pentru luptă, nu în ideea de a cumpăra efectiv o sabie. 37Căci vă spun că ceea ce este scris trebuie să se împlinească în Mine, și anume: „El a fost numărat alături de cei fără de Lege.“37 Vezi Is. 53:12. Da, ce este scris despre Mine ajunge la împlinire.
38Ei au zis:
– Doamne, iată aici două săbii!
El le‑a zis:
– De‑ajuns!38 Isus Se adresează aici în mod ironic (sau Sunt chiar prea multe!). Deoarece ucenicii n‑au înțeles ce le spunea Isus, Domnul încheie discuția în felul acesta (vezi și v. 49-51).
Isus Se roagă pe Muntele Măslinilor
(Mt. 26:36-46; Mc. 14:32-42)
39Și ieșind afară, S‑a dus, ca de obicei, spre Muntele Măslinilor. Ucenicii L‑au urmat și ei.
40Când a ajuns în locul acela, le‑a zis:
– Rugați‑vă să nu cădeți40, 46 Lit.: ca să nu intrați. în ispită!
41Apoi S‑a retras de lângă ei, cam la o aruncătură de piatră, și, punându‑Se în genunchi, Se ruga, 42zicând: „Tată, dacă vrei, îndepărtează de la Mine paharul42 Paharul simbolizează aici suferința cauzată de păcatul omenirii și de judecata lui Dumnezeu, pe care Isus avea să le ia asupra Lui (vezi, de ex., Is. 51:17; Ier. 25:15; Eze. 23:32-33; vezi, de asemenea, Mt. 20:22 și nota). acesta! Totuși, facă‑se nu voia Mea, ci a Ta!“ 43Atunci I s‑a arătat un înger din cer, ca să‑L întărească. 44Fiind în agonie44 Termenul grecesc este chiar agonia, care înseamnă o luptă fizică și sufletească aprigă, un chin care implică trupul și sufletul deopotrivă., El Se ruga cu și mai multă ardoare, iar sudoarea Lui devenise ca niște picături de sânge, care cădeau pe pământ. 45Când S‑a ridicat de la rugăciune și a venit la ucenici, i‑a găsit adormiți de întristare.
46El le‑a zis:
– De ce dormiți? Sculați‑vă și rugați‑vă, ca să nu cădeți în ispită!
Arestarea lui Isus
(Mt. 26:47-56; Mc. 14:43-50; In. 18:3-11)
47În timp ce El încă vorbea, iată că a venit o mulțime de oameni, iar cel numit Iuda, unul dintre cei doisprezece, mergea înaintea lor. El s‑a apropiat de Isus ca să‑L sărute, 48dar Isus i‑a zis: „Iuda, cu un sărut Îl trădezi48 Sensul principal al verbului este a preda. tu pe Fiul Omului?“
49Când cei din jurul lui Isus au văzut ce urma să se întâmple, au zis:
– Doamne, să lovim cu sabia?
50Și unul dintre ei l‑a lovit cu sabia pe sclavul marelui preot, tăindu‑i urechea dreaptă.
51Însă Isus, răspunzând, a zis:
– Lăsați‑i! Până aici!
Și atingându‑Se de urechea acelui om, l‑a vindecat. 52Apoi Isus le‑a zis conducătorilor preoților, comandanților gărzii Templului și bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: „Ați ieșit cu săbii și ciomege, ca după un răsculat52 Gr.: lestes, termen care, în alte contexte, este tradus cu tâlhar, dar în contextul de față are sensul de rebel, instigator, revoluționar. Cei doi oameni care au fost răstigniți împreună cu Isus erau, de asemenea, revoluționari.? 53În fiecare zi când eram cu voi în Templu, n‑ați întins mâinile împotriva Mea! Însă acesta este ceasul vostru și autoritatea întunericului.“
Lepădarea lui Petru
(Mt. 26:67-75; Mc. 14:66-72; In. 18:15-18, 25-27)
54După ce L‑au arestat, L‑au dus și L‑au băgat în casa marelui preot. Petru Îl urma de departe. 55După ce au aprins un foc în mijlocul curții și au stat jos, Petru s‑a așezat în mijlocul lor.
56O slujnică, văzându‑l șezând lângă foc, s‑a uitat atent la el și a zis:
– Și acesta era cu El!
57Dar el a negat, zicând:
– Nu‑L cunosc, femeie!
58După puțin timp, l‑a văzut altcineva, care a zis:
– Și tu ești unul dintre ei!
Dar Petru a zis:
– Nu sunt, omule!
59Cam o oră mai târziu, un altul a susținut cu tărie, zicând:
– Cu siguranță și acesta era cu El, căci este galileean.
60Dar Petru a zis:
– Omule, nu știu despre ce vorbești!
Și deodată, în timp ce el încă vorbea, a cântat cocoșul. 61Domnul S‑a întors și S‑a uitat la Petru. Atunci Petru și‑a adus aminte de cuvântul pe care i‑l spusese Domnul: „Astăzi, înainte de cântatul cocoșului, te vei lepăda de Mine de trei ori!“ 62Și ieșind afară, a plâns cu amar.
Isus, batjocorit de cei din garda Templului
(Mt. 26:67-68; Mc. 14:65)
63Oamenii, cei care‑L păzeau pe Isus, Îl batjocoreau și‑L băteau. 64Și legându‑L la ochi, Îl întrebau, zicând: „Profețește, cine este cel ce Te‑a lovit?“ 65Și rosteau multe alte blasfemii împotriva Lui.
Isus înaintea Sinedriului
(Mt. 26:59-66; Mc. 14:55-64; In. 18:19-24)
66Când s‑a făcut ziuă, Sfatul bătrânilor poporului66 Vezi nota de la 9:22., conducătorii preoților și cărturarii s‑au adunat și L‑au dus pe Isus în sinedriul66 Aram.: sanhedrin, care înseamnă adunare. Sanhedrinul desemna atât o curte de justiție locală, întrunindu‑se în orașe și numărând 23 de membri (sanhedrine mici), cât și curtea supremă de justiție, care se întrunea în Ierusalim și număra 71 de membri (Marele Sanhedrin). În cazul de față se face referire, probabil, la curtea supremă de justiție. lor.
67Ei au zis:
– Dacă Tu ești Cristosul, spune‑ne!
Isus le‑a răspuns:
– Dacă vă voi spune, nicidecum nu veți crede, 68iar dacă vă voi întreba, nicidecum nu‑Mi veți răspunde, nici nu‑Mi veți da drumul. 69Dar, de acum încolo, Fiul Omului va fi așezat la dreapta puterii lui Dumnezeu.69 O aluzie la Dan. 7:13 și Ps. 110:1.
70Toți au întrebat:
– Ești Tu deci Fiul lui Dumnezeu?
El le‑a răspuns:
– Chiar voi înșivă spuneți că Eu sunt.
71Atunci ei au zis:
– Ce nevoie mai avem de mărturie?! Căci noi înșine am auzit‑o din gura Lui!
Judasmi Jesusta huañuchingapaj japichina tucushca
(Mat 26:1-5, 14-16; Mar 14:1-2, 10-11; Juan 11:45-53)
1Levadura illaj tandata micuna Pascua nishca punllami ña chayamucurca. 2Pushaj curacunapish, Mandashcata yachachijcunapish gentecunata manchashpami, Jesusta ima shina pacalla huañuchinata parlanacurcacuna.
3Paicuna chashna yuyacujpica, Iscariote nishca Judaspaj shungupimi Satanasca yaicurca. Paica, Jesuspaj chunga ishqui yachacujpurallatajmi carca. 4Chai runami pushaj curacunamanpish, cuidaj soldadocunata mandajmanpish, Jesusta ima shina japichinata parlagrirca. 5Chaimantami paicunaca achcata cushicushpa, Judasmanca cullquita cuna tucurcacuna. 6Paipish ña cullquita japina tucushpami, Jesustaca pi mana yachajllapi, allilla japichinata yuyarishpa puricurca.
Jesusca pai huañushcata yuyachij micunatami callarichishca
(Mat 26:17-35; Mar 10:42-45; 14:12-32; Juan 13:21-30, 37-38; 1 Cor 11:23-26)
7Ñami levadura illajlla tandata micuna punlla chayamurca. Chai punllami, Pascuapi micungapaj huata malta ovejatapish huañuchijcuna carca. 8Chaimantami Jesusca Pedrotapish, Juantapish:
—Richij, Pascuapi ñucanchij micunata allichigrichij— nirca.
9Shina nijpica:
—¿Maipitaj allichigrichun ningui?— nircacunami.
10Shina nijpica, Jesusca cashnami nirca:
—Puebloman ña yaicugricushpaca, yacu puñuta aparishca shuj runahuanmi tupanguichij. Chai runa mai huasiman yaicungacama, paita catishpa ringuichijlla. 11Chai huasiyujtaca: “ ‘Ñucanchij Yachachijca, ¿maipitaj Ñuca yachacujcunahuan Pascuapi micunataca micushun?’ ninmi” ninguichij. 12Chashna nijpi huasiyujca, ña allichishca shuj jatun ucutami altibajopi ricuchinga. Chaipi allichinguichijlla— nircami.
13Yachacujcuna rishpaca, Jesús nishca shinallataj japishpami, Pascuapi micunata allichircacuna.
14Ña micuna horas pajtajpica Jesusca, huillagrichun Pai mingashcacunandijmi tiyarirca. 15Paicunatami Jesusca, cashna nirca:
—Ñucaca manaraj llaquita apashpa, Pascuapi cashna cancunahuan micunataca achcatami munarcani. 16Cancunaman huillanimi: Cai micunataca, Taita Dios mandacunpi micungacama, cutinca mana micushachu— nircami.
17Chashna nishpa vino vasota japishpami Jesusca, Diosta pagui nishpa cashna nirca:
—Jaicachij, tucuicuna asha asha ubyaichij. 18Cancunaman huillanimi: Cunanmantaca uvas vinotaca, Taita Dios mandacunpi ubyangacama cutinca mana ubyashachu— nircami.
19Shinallataj tandatapish japishpami, Diosta pagui nirca. Chai qʼuipaca, chaupishpa chaupishpa yachacujcunaman cushpami:
—Cai copami, Ñuca yahuarhuan mushujta rurangapaj ari ninacushcata ricuchin. Mashna cutin caita ubyashpaca, Ñucata yuyarishpa chashna ruracuichij— nircami.
20Ña micushca qʼuipaca, vaso vinotapish japishpami cashna nirca:
—Cai vaso vinoca, Ñuca yahuarta cancunamanta jichashpa, shujtaj mushuj ruranata callarishcata ricuchijmi. 21Ñucata japichijca, Ñucallahuantajmi caipi tiyacun. 22Runa Aichayuj Ñucaca, ima shina tucuchun Dios munashca shinallatajmi tucusha. Shina cajpipish Ñucata japichij runaca, ¡ai, imachari tucunga!— nircami.
23Jesús chashna nijpica:
—¿Maijanshi Paita japichigrinchij?— nishpami, caishuj chaishuj tapunacurcacuna.
24Chai qʼuipami yachacujcunapurallataj:
—¿Maijanshi tucuita yalli jatun nishcaca canchij?— nishpa rimanacurcacuna.
25Ashtahuanpish Jesusca, cashnami nirca:
—Llajtacunata jatun mandajcunallamari tucuita mandashpa charincuna. Paicunapaj jahuapi caj mandajcunatapish, allita ruraj nincunami. 26Ashtahuanpish cancunaca, mana chashnachu cana canguichij. Cancunapurapi maijan jatun nishca cajca, qʼuipa huiñailla shinami cana canguichij. Shinallataj maijan pushacuj cashpaca, servicujlla cashcatami yuyana canguichij. 27¿Maijantaj jatun canga? ¿Micuj tiyarijchu, mana cashpaca micunata carajchu jatun canga imashi? Micuj tiyarijmari yalli jatunca. Chashna cajpipish, Ñucaca cancunata servij shinallatajmi cani. 28Cancunamari ima llaquicunahuan cajpipish, Ñucahuan carcanguichij. 29Chaimantami Ñuca Yaya Ñucaman mandanata cushca shinallataj, cancunatapish mandanata cuni. 30Chashna rurajpimi cancunaca Ñuca mandacunpica, Ñucahuan micunguichij, ubyanguichij. Shinallataj mandangapaj tiyarinapi tiyarishpami, chunga ishqui aillu israelcunata mandanguichij— nircami.
Jesusca Pedro ‘Paita mana rijsinichu’ ninatami huillashca
(Mat 26:31-35; Mar 14:27-31; Juan 13:36-38)
31Apunchij Jesusca, caitapish nircarajmi:
—Simón, Simón, cancunataca trigota shushuj shina rurangapaj Satanasca mañashcamari. 32Chashna cajpipish can ama huashaman tigrachun, canmanta Diosta mañarcanimi. Ña Diosman cutirishpaca, caishuj cambaj huauquicunataca Ñucata alli catichun yuyachipanguiari— nircami.
33Chashna nijpica, Pedroca cashnami nirca:
—Apunchij Jesús, Quiquinta carcelpi churajpipish, ñucaca Quiquinhuanmi casha. Huañuna cajpipish, Quiquinhuanmari huañusha— nircami.
34Chashna nijpipish, Jesusca:
—Pedro, canca cunanllatajmari gallo manaraj cantajpi Ñucataca, quimsa cutin ‘Mana rijsinichu’ ningui. Chaitaca ñami canman huillani— nircami.
35Chashna nishpaca, caishujcunatapish:
—Cancunata mochila illajllata, cullqui illajllata, pargate illajllata cachajpica, ¿ima illaj carcanguichijchu?— nishpami tapurca.
—Mana ima illahuarcachu— nircacunami.
36Shina nijpi Jesusca, cashnami nirca:
—Cunanca mochilata charijca apaichijlla, cullquita charijpish apaichijlla. Imata mana charijca, paipaj jahua churanata cʼatushpa espadata randichijlla. 37“Millaita ruraj runacunahuanmi chagrushca canga” nishpa, Quillcachishca pajtachunmi chashna rurachun nini. Cunanmi Ñucamanta Quillcachishcapi imalla nishcaca pajtagrin— nircami.
38Chashna nijpimi, yachacujcunaca:
—Riqui, Apunchij Jesús, ishqui espadacunatami charinchij— nijpi Jesusca:
—Ña chailla, allimi— nirca.
Getsemaní huertapimi Jesusca Taita Diosta mañashca
(Mat 26:36-46; Mar 14:32-42)
39Diosta yuyarina huasimanta llujshishpaca Jesusca, Olivos urcumanmi ñaupa punllacuna shinallataj rirca. Yachacujcunapish catishpa rircacunami. 40Ña chaiman chayashpaca: «Ima mana allita rurana yuyai ama japichun, Diosta mañaichij» nircami.
41Chashna nishpaca, rumita shitajpi urmana shinamanmi yachacujcunamanta caruyarca. Chaipimi, cungurishpa, Diosta cashna mañarca:
42«Ñuca Yayito, can munashpaca, cai jayaj ubyana shina llaquitaca Ñucamanta anchuchipai. Ñuca cashna nijpipish, ama Ñuca nishcataca rurapanguichu, can munashcata rurahuailla» nishpami mañarca.
43Chashna nicujpi jahua pacha ángel ricurishpami, llaquita apachun paita sinchiyachirca. 44Jatun llaquihuan huañucushpami, Diosta ashtahuan mañarca. Chashna mañacujpica, jumbipish yahuar shinami pambaman achcata shuturca.
45Diosta mañashpa jatarishpa, yachacujcunapajman tigrashpaca, llaquillacuna dormicujtami japirca. 46Chaita ricushpami: «¿Ima nishpataj dormicunguillari? Ima mana allita rurana yuyai ama japishun, jatarishpa Diosta mañaichij» nircami.
Jesustaca Judasmi japichishca
(Mat 26:47-56; Mar 14:43-50; Juan 18:2-11)
47Jesús chashna rimacujpirajmi, achca runacuna chaiman chayamurcacuna. Jesuspaj chunga ishqui yachacujcunamanta Judas shuti runami ñaupashpa pushamurca. Paica chayashcahuanmi, Jesusta muchangapaj cʼuchuyarca. 48Pai cʼuchuyajpica, Jesusca:
—Judas, ¿canca Runa Aichayuj Ñucataca muchashpachu japichingui, imamí?— nircami.
49Jesusta japichinaman shamushcata ricushpami, Paihuan cajcunaca:
—Apunchij Jesús, ¿espadahuan macanacushunchu?— nishpa tapurcacuna.
50Chashna nishpaca, Jesus-huan cajcunamanta shujca, curacunata mandaj curapaj servij shuj runapaj alli lado rinrintami espadahuan pʼitirca. 51Chashna rurajpimi, Jesusca:
—Ña chailla, paicunataca saquichijlla— nishpa, chai runapaj rinrinta tuparishpa alliyachirca.
52Alliyachishca qʼuipaca, japinaman shamushca pushaj curacunatapish, Diospaj huasita cuidajcunata mandajcunatapish, cunaj yuyajcunatapish Jesusca cashnami nirca:
—¿Ñucataca shuhuata shinachu espadacunahuan, caspicunahuan japinaman shamunguichij? 53Punllanta cancunahuan Diospaj huasipi cajpipish, Ñucataca manamari japircanguichijchu. Cunanca Ñucata japina cajpimi, amsapi mandacuj diablo yuyaita cushcamanta Ñucata japicunguichij— nircami.
Pedroca Jesusta ‘Mana rijsinichu’ nishcami
(Mat 26:57-75; Mar 14:53-54, 66-72; Juan 18:12-18, 25-27)
54Cashna nijpi Jesusta ña japishpaca, curacunata mandaj curapaj huasimanmi pushashpa rircacuna. Pedroca, huasha huashallami caticurca. 55Jesusta pushashca qʼuipaca, huasi canllapimi ninata japichishpa muyundijta tiyarishpa cunucurcacuna. Pedropish paicunahuanmi tiyarishpa cunucurca. 56Pedropish chaipi cunushpa tiyacujpi, shuj servij huarmi ricushpami:
—Riqui, cai runapishmari Paihuan carca— nirca.
57Chashna nijpimi, Pedroca chai huarmitaca:
—Pitapishchari nicungui huarmi, mana rijsinichu— nirca.
58Chaimanta ashalla qʼuipaca, cutin shujtaj paita ricushpami:
—Canpish chai runacunapuratajmari cangui— nijpi, Pedroca chai runataca:
—¡Runa, ima tucungui! Mana chaipurachu cani— nircami.
59Cutin shuj hora shinapica, shujtajpish Pedrotaca:
—Cai runapish chaihuantajmari carca. Paipish Galileallamantatajca— nircami.
60Chashna nijpipish, Pedroca chai runataca:
—Imatapishchari nicungui, mana rijsinichu— nircami.
Pedro chashna nicujpiraj, ñapish galloca cantarcallami. 61Gallo cantanca, Apunchij Jesús chainijmanta tigrarishpa ricujpimi, Pedroca: «Manaraj gallo cantajpimari, quimsa cutin Ñucataca ‘Mana rijsinichu’ ningui» nishcata yuyarirca. 62Chaita yuyarishpami, Pedroca canllaman llujshishpaca, anchata llaquirishpa, jatunta huacarca.
Soldadocunami Jesusta macashpa asishcacuna
(Mat 26:67-68; Mar 14:65)
63Chai qʼuipaca, Jesusta charicujcunaca pugllashpa asishpami huajtarcacuna. 64Ñahuita huatashpa, ñahuipi huajtashpaca:
—¿Pitaj Canta huajtanchij? Huillai— nircacunami.
65Jesustaca mana rimanacunata rimashpami, achcata cʼamircacuna.
Mandajcunapuralla tandanacushcamanmi Jesusta pushashcacuna
(Mat 26:59-66; Mar 14:55-64; Juan 18:19-24)
66Chai qʼuipami ña pacarijpica, israelcunata cunaj yuyajcunapish, pushaj curacunapish, Mandashcata yachachijcunapish tandanacurcacuna. Paicuna Jesusta, tandanacushca mandajcunapajman pushamujpimi, cashna nircacuna:
67—¿Canca Quishpichij Cristochu cangui? Huillaiari— nishpa tapujpi, Jesusca cashnami nirca:
—Ari nijpipish, cancunaca mana cringuichijchu. 68Cancunata Ñuca tapujpipish, mana cutichi tucunguichijchu, mana cacharinguichijmanpishchu. 69Shina cajpipish Runa Aichayuj Ñucaca, cunanmantami Tucuita Rurai Tucuj Taita Diospaj alli ladopi tiyacugrini— nircami.
70Chashna nijpi:
—Shinashpaca, ¿Canca Diospaj Churichu cangui?— nishpa, tucuicuna huaicashpa tapujpica:
—Ari, cancunapaj quiquin shimillahuantajmi ninguichij— nircami.
71Shina nijpi paicunaca:
—Pai imalla nishcata uyajcunata ña mana tapunachu canchij. Paipaj quiquin shimillataj imata nijtaca, ña uyashcanguichijmi— nircacunami.
