Văduva săracă și dărnicia ei
(Mc. 12:41-44)
1Când Și‑a ridicat privirea, i‑a văzut pe cei bogați punându‑și darurile în vistieria1 Cu referire la locul unde se aflau cutiile pentru daruri, daruri ce luau drumul vistieriei. Mișna (culegere de texte legislative, reflectând cinci secole de tradiție: 300 î.Cr.–200 d.Cr.) atestă existența a 13 astfel de cutii în Templu. Templului. 2A văzut și o văduvă săracă, punând acolo doi leptoni2 Un lepton (monedă grecească din cupru) era jumătate de codrant (pentru valoarea codrantului, vezi nota următoare) și a 128-a parte dintr‑un denar (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41)..
3Isus a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a pus mai mult decât toți, 4pentru că toți aceștia au pus din belșugul lor, dar ea, din sărăcia ei, a pus întreaga sursă de trai pe care o avea.“
Semne ale sfârșitului
(Mt. 24:1-22; Mc. 13:1-20)
5În timp ce unii vorbeau despre Templu, că este împodobit5 Cf. istoricului iudeu Flavius Josephus (sec. I d.Cr.), Templul era construit din pietre masive de marmură albă și în unele locuri era placat cu aur (Antichități, 15.11.3; Istoria, 5.5.6). cu pietre frumoase5 Cf. lui Flavius Josephus, pietrele Templului aveau o lungime de aproximativ 12 m, o lățime de aproximativ 4 m și o înălțime de aproximativ 6 m, fiind din marmură albă. Unele pietre aveau lungimea de 22 m, înălțimea de 2,5 m, și lățimea de 3 m (Antichități, 15.11.3 și Istoria, 5.5.6). și cu daruri, El a zis:
6– Cât despre aceste lucruri pe care le vedeți, vor veni zile când nu va fi lăsată piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.6 Această predicție s‑a împlinit literalmente în anul 70 d.Cr., când romanii au cucerit Ierusalimul și au ars Templul.
7Ei L‑au întrebat:
– Învățătorule, când se vor întâmpla aceste lucruri și care va fi semnul când urmează să se întâmple acestea?
8El le‑a zis:
– Vedeți să nu fiți duși în rătăcire! Căci vor veni mulți în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Acela!“ și „Vremea se apropie!“ Să nu vă duceți după ei! 9Când veți auzi de războaie și răscoale, să nu vă îngroziți, căci întâi trebuie să se întâmple aceste lucruri. Dar sfârșitul nu va fi imediat.
10Apoi le‑a zis:
– Un neam se va ridica împotriva altui neam, și o împărăție împotriva altei împărății. 11Vor fi cutremure mari, în diverse locuri, și foamete și molime. Vor fi manifestări înspăimântătoare și semne mari din cer. 12Dar, înainte de toate acestea, vor pune mâinile pe voi și vă vor persecuta. Vă vor da pe mâna sinagogilor și a închisorilor și vă vor duce înaintea regilor și înaintea guvernatorilor din cauza Numelui Meu. 13Veți avea astfel ocazia să fiți mărturie. 14Hotărâți‑vă deci în inimile voastre să nu vă pregătiți mai dinainte ce veți vorbi în apărarea voastră! 15Căci Eu vă voi da cuvinte15 Lit.: o gură. și o înțelepciune căreia niciunul din oponenții voștri nu i se va putea împotrivi și n‑o va putea contrazice! 16Veți fi trădați chiar și de părinți, de frați, de rude și de prieteni, iar pe unii dintre voi vă vor omorî. 17Și veți fi urâți de toți din cauza Numelui Meu. 18Dar niciun fir de păr din cap nu vi se va pierde. 19Prin răbdarea19 Termenul hypomone se referă la capacitatea de a suporta, de a îndura și de a răbda diferite suferințe și persecuții. voastră vă veți câștiga sufletele19 Unele mss conțin imperativul: Prin răbdarea voastră, câștigați‑vă sufletele!.
20Când veți vedea Ierusalimul înconjurat de oștiri, atunci să știți că pustiirea lui este aproape. 21Atunci cei din Iudeea să fugă în munți, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă afară, iar cei de pe câmpii să nu intre în el, 22căci acestea sunt zile de răzbunare, ca să se împlinească toate lucrurile care au fost scrise. 23Vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea! Căci va fi necaz mare pe pământ și mânie împotriva poporului acestuia! 24Vor cădea uciși de ascuțișul sabiei și vor fi luați captivi printre toate neamurile, iar Ierusalimul va fi călcat în picioare de către neamuri, până când se vor fi împlinit vremurile neamurilor.
Isus vorbește despre revenirea Sa
(Mt. 24:23-35; Mc. 13:21-31)
25Vor fi semne în soare, lună și stele,25 Vezi Is. 13:9-10; 24:18-20; 34:4; Eze. 32:7-8; Ioel 2:1, 30-31; 3:15. iar pe pământ va fi groază printre neamuri, încremenite de urletul mării și al valurilor. 26Oamenii vor leșina de frică în așteptarea lucrurilor care urmează să vină asupra omenirii, căci puterile cerurilor vor fi clătinate26 O aluzie la Is. 34:4.. 27Și atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind într‑un nor,27 Vezi Dan. 7:13. cu putere și mare slavă. 28Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, îndreptați‑vă și ridicați‑vă capetele, pentru că răscumpărarea voastră se apropie!
29Le‑a spus apoi o pildă:
– Uitați‑vă la smochin și la toți pomii. 30Când deja înfrunzesc, voi înșivă vedeți și știți că, de acum, vara este aproape. 31Tot așa și voi, când vedeți că se întâmplă aceste lucruri, să știți că Împărăția lui Dumnezeu este aproape. 32Adevărat vă spun că nu va trece această generație până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. 33Cerul și pământul vor trece, însă cuvintele Mele nicidecum nu vor trece!
Îndemn la veghere
(Mt. 24:36-51; Mc. 13:32-37)
34Fiți atenți la voi înșivă, ca nu cumva să vi se îngreuneze inimile cu îmbuibare, cu beții și cu îngrijorările vieții, și astfel ziua aceea să vină asupra voastră pe neașteptate, 35ca o capcană! Căci ea va veni peste toți locuitorii de pe toată fața pământului. 36Fiți treji deci în orice vreme, rugându‑vă fierbinte să puteți scăpa de toate aceste lucruri care urmează să se întâmple și să stați în picioare înaintea Fiului Omului!
37În fiecare zi Isus dădea învățătură în Templu, iar în fiecare seară ieșea și‑Și petrecea noaptea pe muntele numit „al Măslinilor“. 38Și tot poporul venea dis‑de‑dimineață la El, în Templu, ca să‑L asculte.
La vraie générosité
(Mc 12.41-44)
1En regardant autour de lui, Jésus vit des riches qui mettaient leurs dons dans le tronc. 2Il aperçut aussi une pauvre veuve qui y glissait deux petites pièces. 3Il dit alors : En vérité, je vous l’assure, cette pauvre veuve a donné bien plus que tous les autres, 4car tous ces gens ont seulement donné de leur superflu. Mais elle, elle a pris sur son nécessaire, et a donné tout ce qu’elle avait pour vivre.
De la destruction de Jérusalem à la venue du Fils de l’homme
(Mt 24.1-8 ; Mc 13.1-8)
5Certains disaient du Temple : « Avec ses belles pierres et les beaux objets déposés en offrandes, il est magnifique ». Jésus leur dit : 6Il viendra un temps où tout ce que vous regardez sera détruit ; pas une pierre ne restera sur une autre.
7– Maître, lui demandèrent-ils alors, quand cela se produira-t-il et à quel signe reconnaîtra-t-on que tous ces événements devront avoir lieu ?
8Jésus leur dit : Faites attention, ne vous laissez pas induire en erreur. Car plusieurs viendront sous mon nom en disant : « C’est moi le Messie ! » ou encore : « Le temps est venu ! » Ne les suivez pas ! 9Quand vous entendrez parler de guerres et de soulèvements, ne vous effrayez pas. Car tout cela doit arriver d’abord ; mais la fin ne viendra pas aussitôt après.
10Puis il ajouta : On verra se dresser une nation contre une nation, un royaume contre un autre21.10 Es 19.2.. 11Il y aura de grands tremblements de terre et, en divers lieux, des famines et des épidémies séviront ; des phénomènes terrifiants se produiront et, dans le ciel, des signes extraordinaires apparaîtront.
(Mt 10.17-22 ; Mc 13.9-13)
12Mais, auparavant, on se saisira de vous, on vous persécutera, on vous traduira devant les synagogues et vous serez jetés en prison. A cause de moi, vous serez traînés devant des rois et des gouverneurs. 13Ces choses vous arriveront pour vous donner l’occasion d’apporter un témoignage.
14Ayez donc cette ferme conviction : vous n’aurez pas à vous préoccuper de votre défense. 15C’est moi, en effet, qui vous donnerai des paroles qu’aucun de vos adversaires ne pourra réfuter, et une sagesse à laquelle personne ne pourra résister. 16Vous serez livrés même par vos parents, vos frères, vos proches et vos amis, qui feront mettre à mort plusieurs d’entre vous. 17Tout le monde vous haïra à cause de moi. 18Mais pas un seul cheveu de votre tête ne se perdra. 19En tenant bon, vous parviendrez au salut.
(Mt 24.15-21 ; Mc 13.14-19)
20Quand vous verrez des armées ennemies encercler Jérusalem, sachez que sa destruction est imminente. 21Alors, que les habitants de la Judée s’enfuient dans les montagnes. Que ceux qui se trouveront dans Jérusalem s’empressent d’en sortir. Que ceux qui seront dans les champs ne rentrent pas dans la ville ! 22Ces jours-là, en effet, seront des jours de châtiment où tout ce que disent les Ecritures s’accomplira.
23Malheur, en ces jours-là, aux femmes enceintes et à celles qui allaitent ! Car ce pays connaîtra une terrible épreuve et le jugement s’abattra sur ce peuple. 24Ses habitants seront passés au fil de l’épée ou déportés dans tous les pays étrangers, et Jérusalem sera foulée aux pieds par les peuples étrangers jusqu’à ce que leur temps soit révolu.
(Mt 24.29-35 ; Mc 13.24-31)
25Il y aura des signes extraordinaires dans le soleil, la lune et les étoiles. Sur la terre, les peuples seront paralysés de frayeur devant le fracas d’une mer démontée. 26Plusieurs mourront de peur dans l’appréhension des malheurs qui frapperont le monde entier, car les puissances célestes seront ébranlées. 27Alors on verra le Fils de l’homme venir sur les nuées21.27 Dn 7.13. avec beaucoup de puissance et de gloire.
28Quand ces événements commenceront à se produire, levez la tête et prenez courage, car alors votre délivrance sera proche.
29Il ajouta cet exemple : Prenez le figuier, ou n’importe quel autre arbre. 30Il vous suffit de voir que les bourgeons commencent à pousser, et vous savez que l’été est proche. 31De même, quand vous verrez ces événements se produire, sachez que le royaume de Dieu est proche. 32Vraiment, je vous assure que cette génération-ci ne passera pas jusqu’à ce que tout vienne à se réaliser. 33Le ciel et la terre passeront, mais mes paroles ne passeront jamais.
34Prenez garde à vous-mêmes pour que vos esprits ne s’alourdissent pas à force de trop bien manger, de trop boire et de vous tracasser pour les choses de la vie, sinon ce grand jour vous surprendra tout à coup. 35Car il s’abattra comme un filet21.35 Certains manuscrits ont : vous surprendra tout à coup, 35 comme un filet. Il s’abattra… sur tous les habitants de la terre. 36Restez sur vos gardes et priez sans relâche que Dieu vous donne la force d’échapper à tout ce qui doit arriver et de vous présenter debout devant le Fils de l’homme.
37Jésus passait ses journées à enseigner dans la cour du Temple ; ensuite, il sortait de la ville et passait la nuit sur la colline appelée « mont des Oliviers ». 38Dès le point du jour, tout le peuple affluait vers lui, dans la cour du Temple, pour l’écouter.
