Autoritatea lui Isus
(Mt. 21:23-27; Mc. 11:27-33)
1Într‑una din zile, în timp ce Isus dădea învățătură poporului în Templu și vestea Evanghelia, au venit conducătorii preoților și cărturarii, împreună cu bătrânii, 2și L‑au întrebat, zicând:
– Spune‑ne, cu ce autoritate faci aceste lucruri și cine Ți‑a dat această autoritate?
3Isus, răspunzând, le‑a zis:
– Vă voi întreba și Eu un lucru. Spuneți‑Mi: 4botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni?
5Ei însă discutau între ei, zicând:
– Dacă vom răspunde: „Din cer!“, va întreba: „Atunci de ce nu l‑ați crezut?“, 6iar dacă vom răspunde: „De la oameni!“, tot poporul ne va ucide cu pietre, fiindcă este convins că Ioan a fost un profet.
7Așa că I‑au răspuns că ei nu știu de unde era.
8Atunci Isus le‑a zis:
– Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.
Pilda viticultorilor
(Mt. 21:33-46; Mc. 12:1-12)
9Apoi a început să spună poporului următoarea pildă:
– Un om a plantat o vie9 Vezi Is. 5:1-7., a arendat‑o unor viticultori și a plecat într‑o călătorie pentru un timp îndelungat. 10La vremea potrivită a trimis un sclav la viticultori, ca să‑i dea din rodul viei.
Viticultorii însă l‑au bătut și l‑au trimis înapoi cu mâinile goale. 11Stăpânul a trimis un alt sclav, dar și pe acela l‑au bătut și, după ce l‑au umilit, l‑au trimis înapoi cu mâinile goale. 12A mai trimis un al treilea, dar și pe acesta l‑au rănit și l‑au alungat.
13Atunci stăpânul viei a zis: „Ce să fac? Îl voi trimite pe fiul meu preaiubit. Poate că pe acesta îl vor respecta!“ 14Dar viticultorii, când l‑au văzut, și‑au zis unii altora: „Acesta este moștenitorul! Să‑l omorâm pentru ca moștenirea să fie a noastră!“ 15Și l‑au scos afară din vie și l‑au omorât.
Așadar, ce le va face stăpânul viei? 16El va veni și‑i va nimici pe viticultorii aceia, iar via o va da altora.
Când au auzit ei aceste cuvinte, au zis:
– Să nu se întâmple așa!
17Dar El, uitându‑Se la ei, a zis:
– Atunci ce înseamnă cuvântul acesta care a fost scris:
„Piatra pe care au respins‑o zidarii
a devenit Piatra din capul unghiului.“17 Vezi Ps. 118:22.?
18Oricine cade peste piatra aceea va fi zdrobit, iar pe acela peste care cade ea, îl va spulbera.
19Chiar în ceasul acela cărturarii și conducătorii preoților au căutat să pună mâna pe El, dar le‑a fost frică de popor. Căci știau că împotriva lor spusese această pildă.
Tributul datorat Cezarului
(Mt. 22:15-22; Mc. 12:13-17)
20Atunci L‑au urmărit îndeaproape și au trimis niște oameni perfizi, care se prefăceau că sunt drepți, ca să‑L prindă cu vorba și să‑L poată da astfel pe mâna conducerii și autorității guvernatorului.
21Aceștia L‑au întrebat:
– Învățătorule, știm că vorbești și‑i înveți pe oameni ce este drept, că nu ai în vedere fața oamenilor, 21 Cu sensul de: nu ești părtinitor. ci‑i înveți calea lui Dumnezeu potrivit cu adevărul. 22Se cuvine să plătim tribut Cezarului22, 24-25 Vezi nota de la 2:1. sau nu?
23El însă, observând viclenia lor, le‑a zis:
24– Arătați‑Mi un denar24 Moneda romană cea mai comună în acele vremuri. Pe o parte avea chipul împăratului roman, cu inscripția Ti(berius) Caesar Divi(ni) Augus(ti) F(ilius) Augustus (adică Tiberius, Caesar, fiul Divinului August, Augustus), iar pe cealaltă imaginea Liviei (mama lui Tiberius) cu inscripția Pontifex Maximus (Mare Preot). De vreme ce Augustus a fost declarat divin de către Senatul Roman, Tiberius avea pretenția că este fiu de dumnezeu. Pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41.! Chipul și inscripția de pe el, ale cui sunt?
Ei au zis:
– Ale Cezarului.
25El le‑a zis:
– Prin urmare, dați înapoi Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!25 Probabil o aluzie la pretenția afirmației de pe monedă. Vezi nota de la 20:24.
26Astfel, ei n‑au putut să‑L prindă cu vorba înaintea poporului și, uimiți de răspunsul Lui, au tăcut.
Despre înviere
(Mt. 22:23-33; Mc. 12:18-27)
27Apoi s‑au apropiat niște saduchei27 Saducheii formau gruparea cea mai influentă pe plan politic, membrii ei făcând parte din familiile preoțești. Ei respingeau învățăturile despre înviere, îngeri și duhuri (vezi F.A. 23:8; Flavius Josephus, Istoria II.8.14 și Antichități XVIII.1.4)., care zic că nu există înviere, și L‑au întrebat:
28– Învățătorule, Moise ne‑a scris: „Dacă fratele cuiva moare, având o soție, dar fără să aibă copii, fratele lui s‑o ia de soție pe văduvă și să‑i ridice un urmaș28 Lit.: o sămânță. fratelui său.“28 Vezi Deut. 25:5-6. În conformitate cu legea leviratului (lat.: levir, cumnat), fiul care avea să se nască era moștenitorul celui decedat, pentru a‑i duce numele mai departe, pentru a nu înstrăina posesiunea familiei și pentru a‑i asigura văduvei un trai liniștit. 29Erau deci șapte frați. Primul, după ce și‑a luat o soție, a murit fără să aibă copii. 30Al doilea a luat‑o de soție pe văduvă, dar și acesta a murit fără să aibă copii. 31Al treilea a luat‑o și el de soție, și tot așa toți cei șapte. Ei n‑au lăsat în urmă copii și au murit. 32La urmă, a murit și femeia. 33Deci, la înviere, soția căruia dintre ei va fi ea? Căci toți șapte au avut‑o de soție!
34Isus le‑a zis:
– Oamenii34 Lit.: Fiii, cu referire atât la bărbați, cât și la femei. veacului acestuia se însoară și se mărită, 35dar cei care au fost considerați vrednici să aibă parte de veacul acela și de învierea dintre cei morți, nici nu se însoară, nici nu se mărită, 36căci ei nici nu mai pot muri, pentru că sunt ca îngerii și sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. 37Iar cu privire la faptul că cei morți sunt înviați, însuși Moise a făcut cunoscut acest lucru, acolo unde scrie despre rug, când vorbește despre Domnul ca fiind Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov37 Vezi Ex. 3:6.. 38El nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii, căci pentru El toți sunt vii.
39Atunci unii dintre cărturari, răspunzând, au zis:
– Învățătorule, bine ai zis!
40Căci nu mai îndrăzneau să‑L întrebe nimic.
Al cui fiu este Cristos?
(Mt. 22:41-46; Mc. 12:35-37)
41Însă El i‑a întrebat:
– Cum de zic ei despre Cristos că este fiul lui David? 42Căci David însuși, în cartea Psalmilor, spune:
„Domnul I‑a zis Domnului meu42 În TM (Ps. 110:1), termenii pentru Domnul sunt diferiți: Domnul (YHWH) I‑a zis Domnului meu (Adoni). În textul grecesc sunt folosiți aceiași termeni: Domnul (Kurios) I‑a zis Domnului (Kurios) meu.:
«Șezi la dreapta Mea,
43până‑i voi pune pe dușmanii Tăi
scăunaș43 Cu referire la scăunașul pe care un rege își odihnea picioarele, atunci când ședea pe tron (vezi 2 Cron. 9:18; Ps. 110:1). pentru picioarele Tale!»“43 Vezi Ps. 110:1.
44Așadar, David Îl numește „Domn“. Deci cum este El fiul lui?
Modul de viață ipocrit al cărturarilor
(Mt. 23:1-7; Mc. 12:38-39)
45Apoi le‑a vorbit ucenicilor în auzul întregului popor: 46„Păziți‑vă de cărturari, cărora le place să umble în robe lungi și care iubesc saluturile în piețe, scaunele de onoare în sinagogi și locurile de onoare la mese. 47Ei devorează casele văduvelor și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceștia vor primi o condamnare mult mai mare.“
Pi cachajpi shamushcatami Jesusta tapushcacuna
(Mat 21:23-27; Mar 11:27-33)
1Jesús shuj punlla Diospaj huasipi, alli huillaita huillashpa yachachicujpimi, curacunata mandajcunapish, Mandashcata yachachijcunapish, cunaj yuyajcunapish chayarcacuna. 2Paicunaca:
—¿Pitaj caicunataca rurachicun? ¿Pitaj Cantaca cashna rurachun cacharca?— nishpa tapurcacuna.
3Shina nijpi Jesusca, cashnami nirca:
—Ñucapish cancunata shuj shimillata tapusha. Chaitaca cutichinami canguichij. 4Bautiźaj Juan bautiźachunca, ¿Dioschu, mana cashpaca runacunallachu cachashca canga?— nircami.
5Chashna nijpi, paicunapura parlanacushpaca cashnami nircacuna:
—¿Ima nishuntaj? “Juantaca Diosmi cachashca” nijpica, shinashpaca: “¿Ima nishpataj pai huillashcataca mana crircanguichij?” ningami. 6“Runacunallami cachashca” nijpipish, tucuicunami Juantaca, Dios cachashca huillaj cashcata crincuna. Chashna nijpica, ñucanchijtaca rumicunahuan shitashpamari huañuchingacuna— ninacurcacunami.
7Chashna ninacushpaca:
—Imatajshiari, pi cachashca cashcata mana yachanchijchu— nircacunami.
8Chashna nijpimi, Jesusca:
—Shinashpaca, Ñucapish pi mandajpi cashna rurashcataca mana huillashachu— nircami.
Chacarerocunahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi
(Mat 21:33-44; Mar 12:1-11)
9Chashna nishca qʼuipami, Jesusca tucui chaipi cajcunamanca yuyachij cai parlota, cashna parlarca:
—Shuj runaca, uvas chagrata tarpushpami, shuj chacarerocunaman mingashpa unaicama rirca. 10Uvasta pallana punllacuna ña chayamujpica, chai chagrayujca pai japina cashcata chaupimuchunmi paipaj servijcunataca, chagrajcunapajman cacharca. Ashtahuanpish chagracuj runacunaca chagrayuj cachashca runacuna chayamujpica, macashpa, chushaj maquitami tigrachishpa cacharcacuna. 11Chai huashaca chagrayujca, cutinmi shujtaj servijta cacharca. Chai runatapish macashpa, pinganayajta rimashpami, chushaj maquillatataj tigrachishpa cacharcacuna. 12Chashna rurajpipish, cutinllatajmi shujtaj servijta cacharca. Ashtahuanpish chagrajcunaca, chai runatapish chugrichishpami, allpamanta llujshichishpa cacharcacuna.
13Tucui chaicunata cachashca qʼuipaca, chagrayujca: “¿Imatataj rurashachu, imamí? Ñuca cʼuyashca churitatajca manchangacunapishchari” nishpami, paita cacharca. 14Paita ricushpacarin chai runacunaca, caishuj chaishujmi: “Riquichij, churitamari cachashca. Paimari cai allpataca japinga. Ñucanchij chaihuan saquiringapaj, paitaca huañuchishunchij” ninacurcacunami. 15Chashna ninacushpaca, uvas chagramanta llujshichishpami huañuchircacuna. Allpayuj shamushpaca, chai huañuchijcunataca, ¿imatashi ruranga? 16Pai shamushpaca, chai runacunataca huañuchishpa, allpatapish shujtajcunamanmari cunga— nircami.
Jesús chashna nijta uyashpaca, mancharishpami:
—¡Ñucanchij chashna tucuchunca, Dios ama munachun!— nircacuna.
17Chashna nijpipish Jesusca, paicunapaj ñahuitataj ricushpami, cashna nirca:
—Dios Quillcachishcapica, ¿ima nishpataj cashna nishcata yuyanguichij?
“Huasita rurajcuna mana alli nishpa shitashca Rumillatajmi,
huasichingapaj callari esquinapi churana Rumi tucushca” ninmi.
18Maijanpish chai Rumipi urmashpaca, pʼaquiringami. Chai Rumi maijanpaj jahuapi urmashpacarin, ñutungami— nircami.
‘Impuestotaca cunallami’ nishcami
(Mat 21:45-46; 22:15-22; Mar 12:12-17)
19Pushaj curacunapish, Mandashcata yachachijcunapish paicunaman uyachishpalla chai yuyachij parlota Jesús parlashcata yachashpami pʼiñarishpa, chai punllallataj japishpa huañuchinata yuyarcacuna. Chashna yuyashpapish shujtajcunata manchashcamantaca, imata mana rurarcacunachu. 20Chaimantami imapipish pandachina yuyaihuan paicunaca, imatapish alli shunguhuan tapuj shina tapuchun, shuj runacunata cacharcacuna. Imapi pandarijpica chaita juchachishpa, llajtata mandajpaj maquipi churangapajmi chashna catirarcacuna. 21Chai runacunaca, cashnami tapurcacuna:
—Yachachij, canca imata nishpapish, yachachishpapish mana pandaringuichu. Mana pipaj ñahuita ricushpalla yachachinguichu. Ashtahuanpish Taita Dios munashca shina, alli causachunmi alli yachachingui. 22Mandashcapica, ¿Cesarman impuestota cuchunlla, ninchu?— nishpami tapurca.
23Ashtahuanpish mana alli yuyaihuan tapushcata yachashpami, Jesusca cashna nirca:
—¿Ñucataca ima nishpataj pandachisha ninguichij? 24Cullquita ricuchichij. ¿Pipaj ñahuitaj, pipaj shutitaj tiyacun?— nijpica:
—Cesarpaj ñahuimi— nircacuna.
25Chashna nijpi:
—Shinashpaca Cesarpaj cashcataca, Cesarman cuichij. Diospaj cashcataca, Diosman cuichigari— nircami.
26Chashna tucuicunapaj ñaupajpi imata tapushpapish, imata mana juchachi tucurcacunachu. Imatapish tapushcata alli huillajpica, achcata mancharishpami upalla carcacuna.
Saduceocunami causarinamanta Jesusta tapushca
(Mat 22:23-33; Mar 12:18-27)
27Huañushcacuna causarinata mana crij, maijan saduceocuna Jesuspajman chayamushpaca, cashnami tapurcacuna:
28—Yachachij, Moisés ñucanchijman quillcashcapica: “Caźarashca shuj runa manaraj huahuayuj tucushpa huañungachari. Saquirishca huarmihuanca, paipaj huauquillataj caźarashpa, huauquipaj randi pai huahuacunayuj tucuchun” nishcami. 29Ñucanchij llajtapica, canchis huauquindijmi tiyarca. Chai canchis huauquindijcunamanta punta huauqui caźarashpaca, manaraj huahuayuj tucushpami huañurca. 30Chashna huañujpica, qʼuipa huauquimi chai huarmihuan caźararca. Paipish manaraj huahuayuj tucushpami huañurca. 31Chaipish huañujpica, ashtahuan qʼuipa huauquimi, chai huarmillahuantaj caźararca. Paipish manaraj huahuayuj tucushpallatajmi huañurca. Chashnami canchis huauquindijtaj chai huarmihuan caźarashpaca, mana huahuayuj tucushpa huañurcacuna. 32Tucuicunapaj catica, chai huarmipish huañurcami. 33Chashna canchis huauquindijpaj huarmi cashcamantaca, huañushcacuna causarimui punllapica, ¿maijanpaj huarmishi canga?— nircacunami.
34Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:
—Cunan cai causaillapimi cʼaripish, huarmipish caźarancuna. 35Ashtahuanpish huañushcacuna causari punllapica, jahua pachaman rina cajcuna causarishpaca, mana caźarangacunachu, mana caźarachingachu. 36Picunaca, Diospaj huahuacuna cashcamanta, causarishpaca mana cutin huañungacunachu. Angelcuna shinamari canga. 37Illu huañushcacuna causarinamantaca, Moisespish yachachishcatajmari. Rupacuj casha yuramanta Taita Dios rimashcata parlashpaca, Mandaj Diostaca: ‘Abrahampaj, Isaacpaj, Jacobopaj Dios’ ninmari. 38Pai nishca shinaca, Taita Diosca mana huañushcacunapaj Dioschu, causacujcunapaj Diosmari. Paipaj ñaupajpica, tucuicuna causajcunamari— nircami.
39Chashna nijpica Mandashcata yachachij maijancunaca, Jesustaca:
—Yachachij, allitamari ningui— nircacunami.
40Chaimantaca, ña mana imata ashtahuan tapui tucurcacunachu.
¿Cristotaca pipaj Churi cashcatataj yuyanguichij?
(Mat 22:41-46; Mar 12:35-37)
41Jesusllatajmi paicunataca, cashna tapurca:
—¿Ima nishpataj Cristotaca, ‘Davidpaj Churimi’ nincuna? 42Davidllatajmari, Salmos Libropica:
“Mandaj Diosca, Ñuca Aputaca:
‘Ñuca alli ladopi tiyacuilla,
43Canta pʼiñajcunata cambaj chaqui sarunapi Ñuca churangacama’ ” nishca.
44Davidllataj Cristotaca: ‘Ñuca Apu’ nijpica, ¿ima shinataj Cristoca Davidpaj Churi cangari?— nircami.
Mandashcata yachachijcunatami Jesusca sinchita juchachishca
(Mat 23:1-36; Mar 12:38-40; Luc 11:37-54)
45Tucui chaipi cajcuna uyacujpimi, Jesusca Paipaj yachacujcunata cashna nirca:
46—Pajta cancunapish Mandashcata yachachijcuna shina rurasha ninguichijman. Paicunaca, pambata pʼichacuj churanata churarishcami purinata munancuna. Plazacunapi pi tupajpipish, paicunata manchaihuan alabaduchunmi munancuna. Maipi ima jatun micuicunapipish, tandanacuna huasicunapipish punta alli tiyarinapi tiyarinamantaca huañucuncunami. 47Viuda huarmicunapaj huasicunata quichushpa millpujcunami. Chashna rurashpaca, alli ricurij tucungapajmi unaita Diostaca mañaj tucuncuna. Chashna rurajcuna cashcamantaca, paicunatami shujtajcunata yalli jatunta llaquichinga— nircami.
