Jertfele continue din Cortul Întâlnirii
(Ex. 27:20-21)
1Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 2„Poruncește‑le fiilor lui Israel să‑ți aducă pentru luminat ulei pur din măsline presate, ca să ardă în candele, și astfel sfeșnicul să lumineze continuu. 3Aaron să‑l pregătească în Cortul Întâlnirii, dincoace de draperia Mărturiei, ca să ardă continuu înaintea Domnului, de seara până dimineața. Aceasta să fie o hotărâre veșnică de‑a lungul generațiilor voastre. 4Să așeze candelele în sfeșnicul de aur curat, ca să fie întotdeauna înaintea Domnului.
5Să iei făină aleasă și să faci din ea douăsprezece turte. Pentru fiecare turtă să folosești două zecimi dintr‑o efă5 Vezi nota de la 14:10; aproximativ 4,5 l.. 6Să le așezi în două șiruri pe masa de aur curat, câte șase pe fiecare șir, înaintea Domnului. 7Să pui tămâie curată pe fiecare șir, iar aceasta să fie lângă pâine o aducere-aminte, o jertfă mistuită de foc pentru Domnul. 8În fiecare zi de Sabat să se aducă neîncetat această pâine înaintea Domnului, fiind luată de la fiii lui Israel printr‑un legământ veșnic. 9Ea să fie a lui Aaron și a fiilor săi, iar aceștia o vor mânca într‑un loc sfânt, căci ea este pentru Aaron o parte preasfântă din jertfele mistuite de foc pentru Domnul. Aceasta este o hotărâre veșnică.“
Pedeapsa pentru hulă și Legea Talionului
10Fiul unei femei israelite și al unui bărbat egiptean a ieșit printre fiii lui Israel. Acest fiu al femeii israelite s‑a luat la luptă, în tabără, cu un bărbat israelit. 11Fiul femeii israelite a blasfemiat Numele și a blestemat. L‑au adus la Moise – mama lui se numea Șelomit, fiica lui Dibri, din seminția lui Dan – 12și l‑au închis până avea să le fie arătată hotărârea Domnului.
13Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 14„Scoateți‑l în afara taberei pe cel ce a blestemat. Toți aceia care l‑au auzit să‑și pună mâinile pe capul lui și întreaga comunitate să‑l omoare cu pietre. 15Apoi să le vorbești fiilor lui Israel, zicând: «Orice bărbat care Îl va blestema pe Dumnezeul lui își va purta pedeapsa pentru păcatul lui. 16Cine va blasfemia Numele Domnului trebuie să fie omorât. Toată comunitatea să‑l omoare cu pietre. Fie străin, fie băștinaș, când blasfemiază Numele, să fie omorât.
17Cine va ucide un om să fie pedepsit cu moartea. 18Cine va omorî un animal va trebui să dea altul în loc: viață pentru viață. 19Dacă un om va răni pe semenul său, să i se facă așa cum a făcut el: 20rană pentru rană, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. Să i se facă aceeași rană pe care a făcut‑o el semenului său. 21Cel ce va omorî un animal va trebui să dea altul în loc, însă cel ce va ucide un om să fie omorât. 22Să aveți aceeași lege atât pentru străin, cât și pentru băștinaș, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.»“
23Moise le‑a vorbit fiilor lui Israel, iar ei l‑au scos în afara taberei pe cel ce hulise și l‑au omorât cu pietre. Fiii lui Israel au făcut așa cum Domnul i‑a poruncit lui Moise.
1And the LORD spake unto Moses, saying, 2Command the children of Israel, that they bring unto thee pure oil olive beaten for the light, to cause the lamps to burn continually.24.2 to cause: Heb. to cause to ascend 3Without the vail of the testimony, in the tabernacle of the congregation, shall Aaron order it from the evening unto the morning before the LORD continually: it shall be a statute for ever in your generations. 4He shall order the lamps upon the pure candlestick before the LORD continually.
5¶ And thou shalt take fine flour, and bake twelve cakes thereof: two tenth deals shall be in one cake. 6And thou shalt set them in two rows, six on a row, upon the pure table before the LORD. 7And thou shalt put pure frankincense upon each row, that it may be on the bread for a memorial, even an offering made by fire unto the LORD. 8Every sabbath he shall set it in order before the LORD continually, being taken from the children of Israel by an everlasting covenant. 9And it shall be Aaron’s and his sons’; and they shall eat it in the holy place: for it is most holy unto him of the offerings of the LORD made by fire by a perpetual statute.
10¶ And the son of an Israelitish woman, whose father was an Egyptian, went out among the children of Israel: and this son of the Israelitish woman and a man of Israel strove together in the camp; 11And the Israelitish woman’s son blasphemed the name of the LORD, and cursed. And they brought him unto Moses: (and his mother’s name was Shelomith, the daughter of Dibri, of the tribe of Dan:) 12And they put him in ward, that the mind of the LORD might be shewed them.24.12 that…: Heb. to expound unto them according to the mouth of the LORD 13And the LORD spake unto Moses, saying, 14Bring forth him that hath cursed without the camp; and let all that heard him lay their hands upon his head, and let all the congregation stone him. 15And thou shalt speak unto the children of Israel, saying, Whosoever curseth his God shall bear his sin. 16And he that blasphemeth the name of the LORD, he shall surely be put to death, and all the congregation shall certainly stone him: as well the stranger, as he that is born in the land, when he blasphemeth the name of the LORD, shall be put to death.
17¶ And he that killeth any man shall surely be put to death.24.17 killeth…: Heb. smiteth the life of a man 18And he that killeth a beast shall make it good; beast for beast.24.18 beast for…: Heb. life for life 19And if a man cause a blemish in his neighbour; as he hath done, so shall it be done to him; 20Breach for breach, eye for eye, tooth for tooth: as he hath caused a blemish in a man, so shall it be done to him again. 21And he that killeth a beast, he shall restore it: and he that killeth a man, he shall be put to death. 22Ye shall have one manner of law, as well for the stranger, as for one of your own country: for I am the LORD your God.
23¶ And Moses spake to the children of Israel, that they should bring forth him that had cursed out of the camp, and stone him with stones. And the children of Israel did as the LORD commanded Moses.
