Oprimarea midianită
1Fiii lui Israel au făcut din nou ce este rău în ochii Domnului și de aceea Domnul i‑a dat pe mâna lui Midian timp de șapte ani. 2Mâna lui Midian a fost puternică împotriva lui Israel. Din cauza lui Midian, fiii lui Israel și‑au făcut grote în munți, peșteri și fortărețe. 3Ori de câte ori semăna Israel, midianiții împreună cu amalekiții și fiii Răsăritului porneau împotriva lui. 4Ei îi invadau țara și distrugeau roadele pământului până aproape de Gaza. Nu lăsau în Israel nici hrană, nici oi, nici boi și nici măgari, 5căci ei se suiau cu vitele și corturile lor, sosind ca o mulțime de lăcuste. Ei și cămilele lor erau fără număr și intrau în țară ca s‑o distrugă. 6Israel decăzuse foarte mult din cauza midianiților. Atunci fiii lui Israel au strigat către Domnul.
7Când au strigat fiii lui Israel către Domnul din cauza lui Midian, 8Domnul le‑a trimis un profet care le‑a zis: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Eu v‑am scos din Egipt, v‑am smuls din casa robilor 9și v‑am eliberat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă asupreau. I‑am alungat dinaintea voastră și v‑am dat vouă țara lor. 10V‑am spus atunci: ‘Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. Să nu vă temeți de dumnezeii amoriților în a căror țară locuiți.’ Dar voi n‑ați ascultat de glasul Meu.»“
Chemarea lui Ghedeon
11După aceea a venit Îngerul Domnului și S‑a așezat sub terebintul din Ofra, care era al abiezritului11, 24 Din familia lui Abiezer (vezi Ios. 17:2). Ioaș. Ghedeon, fiul său, treiera grâul în teasc, ca să‑l ascundă de midianiți.
12Îngerul Domnului i S‑a arătat și i‑a zis:
– Domnul este cu tine, viteazule!
13Ghedeon I‑a răspuns:
– Ah, Stăpâne, dacă Domnul este cu noi atunci de ce ni s‑au întâmplat toate acestea? Și unde sunt toate minunile pe care ni le‑au istorisit părinții noștri când ziceau: „Nu ne‑a scos Domnul din Egipt?“ Dar acum Domnul ne‑a părăsit și ne‑a dat în mâna midianiților.
14Domnul S‑a întors spre el și i‑a zis:
– Du‑te cu puterea aceasta pe care o ai și izbăvește Israelul din mâna midianiților. Oare nu te trimit Eu?
15El I‑a răspuns:
– Ah, Stăpâne, dar cum să‑l izbăvesc eu pe Israel? Iată că familia mea este cea mai mică în Manase, iar eu sunt cel mai tânăr în familia tatălui meu.
16Atunci Domnul i‑a zis:
– Vei învinge pe Midian ca pe un singur om, pentru că Eu voi fi cu tine.
17El I‑a răspuns:
– Te rog, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta17 Lit.: în ochii Tăi., atunci înfăptuiește un semn pentru mine ca să știu că într-adevăr Tu ești Cel Ce vorbești cu mine. 18Te mai rog, nu Te depărta de aici până ce nu mă voi întoarce la Tine ca să‑Ți aduc darul meu de mâncare și să Ți‑l ofer.
El i‑a zis:
– Voi rămâne până te vei întoarce.
19Ghedeon a intrat, a gătit un ied, iar dintr‑o efă19 O efă măsura aproximativ 22 l. de făină a făcut azime. Carnea a pus‑o într‑un coș, iar zeama într‑un vas. Apoi s‑a dus înspre El, sub terebint, și I le‑a oferit.
20Îngerul lui Dumnezeu i‑a zis:
– Ia carnea și azimele și pune‑le pe stânca aceasta, iar zeama vars‑o.
El a făcut așa. 21Îngerul Domnului a întins vârful toiagului care era în mâna Lui și a atins carnea și azimele. Atunci s‑a ridicat foc din stâncă și a mistuit carnea și azimele. Și Îngerul Domnului a plecat dinaintea ochilor lui.
22Atunci Ghedeon și‑a dat seama că fusese Îngerul Domnului și a zis:
– Ah, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului față în față!
23Dar Domnul i‑a răspuns:
– Pace ție! Nu te teme! Nu vei muri!
24Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului și l‑a numit „Domnul este pace“24 Ebr.: YHWH Șalom. Altarul mai este încă și astăzi în Ofra, care aparține abiezriților.
Ghedeon distruge altarul lui Baal
25În aceeași noapte Domnul i‑a zis:
– Ia cel de‑al doilea taur tânăr al tatălui tău și taurul care are șapte ani! Dărâmă altarul închinat de tatăl tău lui Baal și taie stâlpul Așerei25 Simbol din lemn al zeiței canaanite Așera sau ale zeiței Aștoret (numită în greacă Astarte), împlântat pe o înălțime, sub un copac umbros, alături de un altar; stâlp sacru; crâng sacru [peste tot în carte]. care este lângă el. 26Să zidești apoi un altar potrivit26 Sau: din rânduri de pietre. pentru Domnul, Dumnezeul tău, pe vârful acestei înălțimi, să iei taurul al doilea și să aduci o ardere‑de‑tot, folosind stâlpul Așerei pe care‑l vei tăia.
27Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut așa cum îi poruncise Domnul, dar fiindcă se temea de familia lui și de oamenii din cetate, a făcut acest lucru noaptea, nu ziua.
28Când oamenii din cetate s‑au sculat dis‑de‑dimineață, iată că altarul lui Baal era dărâmat, stâlpul Așerei, care fusese lângă el, era tăiat, iar al doilea taur fusese adus ca ardere‑de‑tot pe altarul care fusese zidit.
29Atunci fiecare i‑a zis semenului său:
– Cine a făcut o asemenea faptă?
După ce au întrebat și au cercetat li s‑a răspuns:
– Ghedeon, fiul lui Ioaș, a făcut fapta aceasta.
30Oamenii din cetate i‑au zis lui Ioaș:
– Scoate‑l afară pe fiul tău ca să moară, pentru că a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat stâlpul Așerei de lângă el.
31Ioaș le‑a răspuns tuturor acelora care i‑au stat împotrivă:
– Oare voi trebuie să‑i țineți partea? Voi trebuie să‑l apărați? Cine îl va răzbuna pe Baal să fie omorât până dimineață! Dacă este dumnezeu, atunci să se apere singur din cauză că i‑a fost dărâmat altarul.
32În ziua aceea i‑au pus lui Ghedeon numele Ierub-Baal32 Ierub-Baal înseamnă Apere‑se Baal., zicând:
– Să se certe Baal cu el din cauză că i‑a dărâmat altarul.
Semnul cu lâna
33Toți midianiții, amalekiții și fiii Răsăritului s‑au aliat, au traversat Iordanul și apoi și‑au așezat tabăra în valea Izreel. 34Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului și a sunat din trâmbiță34 Vezi nota de la 3:27.. Abiezer a fost chemat să meargă după el. 35A trimis mesageri prin tot Manase, chemându‑l și pe acesta după el. A trimis mesageri în Așer, în Zabulon și în Neftali, și aceștia s‑au suit să‑l întâlnească.
36Ghedeon I‑a zis lui Dumnezeu: „Dacă într-adevăr vrei să‑l izbăvești pe Israel, folosindu‑Te de mine precum ai spus, 37iată, voi pune o învelitoare de lână în arie. Dacă roua va apărea doar pe lână și tot pământul va rămâne uscat, atunci voi înțelege că vrei să izbăvești Israelul prin mine, precum ai spus.“ 38Și așa s‑a și întâmplat. Când s‑a sculat a doua zi dis‑de‑dimineață, a stors învelitoarea, și din ea a curs rouă; a umplut cu apă un vas întreg.
39Ghedeon I‑a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te aprinzi de mânie împotriva mea, dar voi mai vorbi încă o dată. Te rog, îngăduie‑mi să mai încerc o dată semnul cu învelitoarea. Fă astfel ca numai învelitoarea să rămână uscată, iar tot pământul să se acopere cu rouă.“ 40Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea: învelitoarea a rămas uscată, iar tot pământul s‑a acoperit cu rouă.
Si Gideon
1Naghimo liwat sing malain ang mga Israelinhon sa panulok sang Ginoo, gani ginpasakop sila sang Ginoo sa mga Midianhon sa sulod sang pito ka tuig. 2Tama kapintas sang mga Midianhon, gani napilitan ang mga Israelinhon nga magpanago sa mga bukid, sa mga kuweba, kag sa iban pa nga mga tago nga lugar. 3Kon magpananom na gani ang mga Israelinhon, ginasalakay dayon sila sang mga Midianhon, Amaleknon, kag sang iban pa nga mga katawhan sa sidlangan. 4Ini sila nagakampo sa lugar sang mga Israelinhon, kag ginapamierdi nila ang mga tanom sang mga Israelinhon hasta sa Gaza. Ginapanguha nila ang tanan nga karnero, baka, kag asno, kag wala gid sila sing may ginabilin para sa mga Israelinhon. 5Nagasalakay sila nga dala ang ila mga tolda kag mga kasapatan nga daw pareho kadamo sa mga apan. Indi gid maisip ang kadamuon nila pati ang ila mga kamelyo. Nagaabot sila sa paglaglag sa duta sang mga Israelinhon. 6Nangin makaluluoy ang kahimtangan sang mga Israelinhon tungod sang mga Midianhon, gani nagpangayo sila sang bulig sa Ginoo.
7Sang pagpanawag nila sa Ginoo, 8ginpadal-an sila sang Ginoo sang isa ka propeta nga nagsiling sa ila, “Amo ini ang ginasiling sang Ginoo, ang Dios sang Israel: ‘Ginpaguwa ko kamo sa Egipto nga sa diin gin-ulipon kamo. 9Ginluwas ko kamo sa mga Egiptohanon kag sa tanan nga nagapigos sa inyo. Ginpatabog ko sa inyo ang inyo mga kaaway kag ginhatag ko sa inyo ang ila mga duta. 10Nagsiling ako sa inyo nga ako ang Ginoo nga inyo Dios kag dapat indi kamo magsimba sa mga dios sang mga Amornon nga ang ila lugar amo ang inyo ginaestaran subong. Pero wala kamo nagpamati sa akon.’ ”
11Karon, nag-abot ang anghel sang Ginoo sa Ofra. Nagpungko siya didto sa puno sang kahoy nga terebinto nga iya ni Joash nga kaliwat ni Abiezer. Si Gideon nga anak ni Joash nagalinas sadto sang trigo sa may pulugaan sang ubas agod indi makita sang mga Midianhon ang trigo. 12Nagpakita sa iya ang anghel sang Ginoo kag nagsiling, “Ang Ginoo kaupod mo, maisog kag makusog nga tawo.” 13Nagsabat si Gideon, “Sir, kon ang Ginoo kaupod namon, ngaa amo ini ang amon kahimtangan? Ngaa wala siya nagahimo sang mga milagro pareho sang iya ginhimo sadto sang ginpaguwa niya sa Egipto ang amon mga katigulangan, suno sa ginsugid nila sa amon? Pero karon ginpabay-an na kami sang Ginoo kag gintugyan sa mga Midianhon.”
14Dayon nagsiling ang Ginoo kay Gideon, “Lakat, kag gamita ang bug-os mo nga kusog sa pagluwas sa Israel sa mga Midianhon. Ako gid ang nagapadala sa imo.” 15Nagsabat si Gideon, “Pero, Ginoo, paano ko maluwas ang Israel, kay ang amon pamilya amo ang pinakapigaw sa tribo ni Manase kag ako pa gid ang labing kubos sa amon pamilya.” 16Nagsabat ang Ginoo, “Buligan ko ikaw, kag laglagon mo ang mga Midianhon nga daw sa nagpakig-away ka lang sa isa ka tawo.”
17Nagsiling si Gideon, “Kon nalipay ka sa akon, hatagi ako sang tanda nga ikaw gid matuod ang nagasugo sa akon. 18Indi ka anay maghalin kay makuha ako sang akon ihalad sa imo.” Nagsabat ang Ginoo, “Hulaton ko ikaw.”
19Nagpauli si Gideon kag nagluto sang isa ka bataon nga kanding, kag naghimo siya sang tinapay nga wala sing inugpahabok halin sa mga tunga sa sako nga harina. Pagkatapos niya butang sang karne sa basket kag sang sabaw sini sa kaldero, gindala niya ang pagkaon sa anghel didto sa puno sang kahoy nga terebinto.
20Nagsiling sa iya ang anghel sang Dios, “Itungtong ang karne kag tinapay sa sini nga bato, kag bubui sang sabaw.” Gintuman ini ni Gideon. 21Dayon gintandog sang anghel sang Ginoo ang pagkaon paagi sa punta sang baston nga iya ginauyatan. Gulpi lang nga nagkalayo halin sa bato, kag ginlamon sang kalayo ang karne kag ang tinapay. Dayon nadula ang anghel sang Ginoo.
22Sang mareyalisar ni Gideon nga ang iya nakita anghel gid man sang Ginoo, nagsiling siya, “O Ginoong Dios, nakita ko ang imo anghel kag nag-atubangay gid kami.” 23Pero ginsilingan siya sang Ginoo, “Magpakalinong ka. Indi ka magkahadlok. Indi ka mapatay.”
24Nagpatindog didto si Gideon sang halaran para sa Ginoo kag gintawag niya ini nga “Nagahatag sang Kalinong ang Ginoo.” Kag hasta subong ara pa ini nga halaran didto sa Ofra, sa lugar sang mga kaliwat ni Abiezer.
25Sadto man nga gab-i nagsiling ang Ginoo kay Gideon, “Kuhaa ang ikaduha sa pinakamaayo nga turo nga baka sang imo amay, atong pito na ka tuig. Dayon gub-a ang halaran ni Baal nga ginpatindog sang imo amay kag gub-a man ang hulohaligi nga simbolo sang diosa nga si Ashera nga ara sa tupad sang halaran. 26Pagkatapos magpatindog ka sang husto nga halaran para sa akon, ang Ginoo nga imo Dios, sa ibabaw sang sini nga bulobukid. Dayon ihalad mo sa akon ang turo bilang halad nga ginasunog. Kag gamita nga gatong ang hulohaligi ni Ashera nga imo ginpang-utod.” 27Gani gin-upod ni Gideon ang napulo niya ka suluguon kag ginhimo niya ang ginsugo sang Ginoo sa iya. Pero ginhimo niya ini sang gab-i tungod kay nahadlok siya sa iya pamilya kag sa iya mga kasimanwa.
28Pagkaaga, nabugtawan sang mga tawo nga guba na ang halaran ni Baal, kag utod-utod na ang hulohaligi ni Ashera kag amo na ang ginagatong sa baka nga ginahalad sa bag-o nga halaran. 29Nagpinamangkutanay sila kon sin-o ang naghimo sadto. Gin-usisa nila ini kag nahibaluan nila nga si Gideon nga anak ni Joash ang naghimo sadto. 30Gani ginsilingan nila si Joash, “Paguwaa diri ang imo anak! Kay patyon namon siya, tungod kay gin-guba niya ang halaran ni Baal kag ginpang-utod ang hulohaligi ni Ashera sa tupad sini.”
31Nagsabat si Joash sa akig nga mga tawo nga nagapalibot sa iya, “Nagapakigbais bala kamo para kay Baal? Ginaapinan gid bala ninyo siya? Ang nagaapin kay Baal amo ang dapat patyon sa sini nga aga. Kon si Baal matuod gid nga Dios, dapat depensahan niya ang iya kaugalingon sa nagguba sang iya halaran.” 32Halin sadto gintawag si Gideon nga “Jerubaal” nga ang buot silingon, “Pabay-i nga depensahan ni Baal ang iya kaugalingon,” tungod kay gin-guba niya ang halaran ni Baal.
33Karon nag-isa ang mga Midianhon, Amaleknon, kag iban pa nga mga katawhan sa sidlangan sa pagkontra sa Israel. Nagtabok sila sa Suba sang Jordan kag nagkampo sa Kapatagan sang Jezreel. 34Gin-gamhan si Gideon sang Espiritu sang Ginoo kag ginpatunog niya ang budyong sa pagpanawag sa mga kaliwat ni Abiezer sa pagsunod sa iya. 35Nagpadala siya sang mga mensahero sa bug-os nga tribo ni Manase, kag pati sa mga tribo ni Asher, Zebulun kag Naftali, sa pagtawag sa ila nga mag-upod sa pagpakig-away. Kag nag-upod sila kay Gideon.
36Nagsiling si Gideon sa Dios, “Nagsiling ka nga gamiton mo ako sa pagluwas sa Israel. 37Karon mabutang ako sang bulbol sang karnero sa duta nga ginalinasan namon sang trigo. Kon mabasa gani ini sang tun-og bisan mamala ang duta, mahibaluan ko nga ako gid man ang gamiton mo nga magluwas sa Israel suno sa ginhambal mo.” 38Kag amo gid man ang natabo. Kay sang sunod nga adlaw, aga pa gid nagbugtaw si Gideon kag ginkuha niya ang bulbol sang karnero kag ginpuga, kag napuno gid ang isa ka yahong. 39Dayon nagsiling si Gideon sa Dios, “Indi ka lang maakig sa akon; may isa na lang ako nga ipangabay sa imo. Tuguti nga mapamatud-an ko liwat paagi sa bulbol. Gusto ko nga magmala naman ini nga bulbol sang karnero kag mabasa sang tun-og ang duta sa palibot sini.” 40Pagkagab-i, ginhimo ato sang Dios. Nagmala ang bulbol sang karnero pero nabasa sang tun-og ang duta sa palibot sini.
