Judecători 4 – NTLR & VCB

Nouă Traducere În Limba Română

Judecători 4:1-24

Debora

1După ce a murit Ehud, fiii lui Israel au făcut din nou ce este rău în ochii Domnului 2și de aceea Domnul i‑a vândut în mâinile lui Iabin, regele Canaanului, care domnea în Hațor. Sisera, conducătorul oștirii sale, locuia în Haroșet-Goyim. 3Fiii lui Israel au strigat către Domnul, căci Sisera avea nouă sute de care de fier3, 13 Vezi nota de la 1:19. și, de douăzeci de ani, îi asuprea puternic.

4În perioada aceea, în Israel judeca4 Cu sensul de a conduce, deși se pare că Debora avea și un rol de magistrat, ea fiind responsabilă de judecarea cazurilor celor din popor. o profetesă pe nume Debora, soția lui Lapidot. 5Ea locuia sub Palmierul Deborei; acesta se afla între Rama și Betel, în muntele lui Efraim. Fiii lui Israel se suiau la ea pentru judecată.

6Ea a trimis la Barak, fiul lui Abinoam, să fie chemat din Kedeș în Neftali, și i‑a zis:

– N‑a poruncit Domnul, Dumnezeul lui Israel, astfel: „Du‑te, îndreaptă‑te spre muntele Tabor și ia cu tine zece mii de bărbați dintre fiii lui Neftali și dintre fiii lui Zabulon? 7Îl voi atrage pe Sisera, conducătorul oștirii lui Iabin, spre tine, la râul Chișon, cu toate carele și oștirile lui și‑l voi da în mâinile tale.“

8Barak i‑a răspuns:

– Dacă vei merge și tu cu mine, atunci voi merge și eu, dar dacă nu vei merge cu mine, nu voi merge nici eu!

9Ea i‑a zis:

– Voi merge sigur cu tine, dar, în felul acesta, gloria nu va fi a ta, căci Domnul îl va da pe Sisera în mâinile unei femei!

Apoi Debora s‑a ridicat și a plecat cu Barak la Kedeș.

10Barak i‑a chemat la Kedeș pe cei din Zabulon și din Neftali. Zece mii de bărbați s‑au suit în urma lui, iar Debora s‑a suit cu el.

11Chenitul Heber se separase de cheniți, urmașii lui Hobab, socrul11 Sau: cumnatul. lui Moise, și își așezase cortul lângă stejarul din Țaananim, în apropiere de Kedeș.

12L‑au înștiințat pe Sisera că Barak, fiul lui Abinoam, a urcat spre muntele Tabor. 13Atunci Sisera și‑a pus în mișcare toate cele nouă sute de care de fier și tot poporul care era cu el, de la Haroșet-Goyim până la râul Chișon.

14Debora i‑a zis lui Barak: „Ridică‑te, căci aceasta este ziua în care a dat Domnul pe Sisera în mâinile tale! Oare n‑a ieșit Domnul înaintea ta?“ Barak a coborât de pe muntele Tabor cu cei zece mii de bărbați după el. 15Prin ascuțișul sabiei, Domnul l‑a nimicit pe Sisera dinaintea lui Barak, cu toate carele și cu toată tabăra lui. Sisera s‑a dat jos din car și a fugit pe jos. 16Barak a urmărit carele și tabăra până la Haroșet-Goyim și toată tabăra lui Sisera a căzut sub ascuțișul sabiei. N‑a mai rămas nici măcar unul.

17Sisera însă a reușit să fugă până la cortul Iaelei, soția chenitului Heber, căci între Iabin, regele Hațorului, și familia chenitului Heber era pace.

18Iael a ieșit să‑l întâmpine pe Sisera și i‑a zis:

– Intră18 Lit.: Abate‑te., stăpâne, intră la mine! Nu te teme!

Astfel, el a intrat la ea în cort, iar ea l‑a ascuns sub o carpetă.

19El i‑a zis:

– Te rog, dă‑mi să beau puțină apă căci sunt însetat!

Ea a deschis un burduf cu lapte, i‑a dat să bea și apoi l‑a ascuns din nou.

20El i‑a zis:

– Stai la intrarea cortului, iar dacă vine vreun om și te întreabă: „Este vreun bărbat aici?“, tu să‑i răspunzi: „Nu“.

21După aceea, Iael, soția lui Heber, a luat un țăruș de‑al cortului, a pus mâna pe un ciocan, a intrat pe ascuns în cort și i‑a înfipt lui Sisera țărușul în tâmplă, pironindu‑l astfel în pământ. Acesta adormise adânc pentru că era epuizat. Și astfel, el a murit.

22În timp ce Barak îl urmărea pe Sisera, Iael a ieșit să‑l întâmpine și i‑a zis: „Vino ca să ți‑l arăt pe omul pe care îl cauți!“ A intrat la ea, și iată că Sisera zăcea mort, cu țărușul înfipt în tâmplă.

23În ziua aceea, Dumnezeu l‑a supus înaintea fiilor lui Israel pe Iabin, regele din Canaan. 24Și mâna fiilor lui Israel a fost din ce în ce mai puternică împotriva lui Iabin, regele Canaanului, până când l‑au nimicit pe Iabin, regele Canaanului.

Vietnamese Contemporary Bible

Thẩm Phán 4:1-24

Đê-bô-ra Làm Phán Quan Ít-ra-ên

1Sau khi Ê-hút qua đời, người Ít-ra-ên lại phạm tội với Chúa Hằng Hữu. 2Chúa Hằng Hữu để cho vua Ca-na-an là Gia-bin ở Hát-so chinh phục Ít-ra-ên. Tư lệnh quân đội Ca-na-an là Si-sê-ra ở Ha-rô-sết Ha-gô-im. 3Gia-bin có đến 900 chiến xa bằng sắt. Họ áp bức người Ít-ra-ên suốt hai mươi năm, nên Ít-ra-ên kêu xin Chúa Hằng Hữu cứu giúp.

4Lúc bấy giờ, Tiên tri Đê-bô-ra, vợ của Láp-bi-đốt, làm phán quan cho Ít-ra-ên. 5Bà thường ngồi xét xử dân dưới cây chà là Đê-bô-ra, ở giữa Ra-ma và Bê-tên, trên núi Ép-ra-im. 6Một hôm, bà sai người mời Ba-rác, con A-bi-nô-am ở Kê-đe thuộc Nép-ta-li đến. Bà nói: “Chúa Hằng Hữu, Đức Chúa Trời của Ít-ra-ên có ra lệnh cho ông: Hãy chiêu tập 10.000 người Nép-ta-li và Sa-bu-luân tại Núi Tha-bô. 7Ta sẽ dụ Si-sê-ra, tướng chỉ huy quân đội của Gia-bin, đem toàn quân và chiến xa bằng sắt ra đánh ngươi tại Sông Ki-sôn. Ta sẽ cho ngươi chiến thắng hắn.”

8Ba-rác nói với bà: “Tôi sẽ đi, nhưng chỉ khi nào bà đi với tôi.”

9Bà đáp: “Được rồi, tôi sẽ đi với ông. Nhưng công đầu sẽ không về tay ông, vì Chúa Hằng Hữu sẽ nạp Si-sê-ra vào tay một người nữ.” Rồi Đê-bô-ra cùng đi với Ba-rác đến Kê-đe. 10Ba-rác triệu tập hai đại tộc Sa-bu-luân và Nép-ta-li tại Kê-đe, có 10.000 lính theo ông. Đê-bô-ra cũng đi với họ.

11Lúc ấy, Hê-be, người Kê-nít, con cháu của Hô-báp, anh vợ của Môi-se, sống biệt lập với bà con mình, đi cắm lều ở tận một nơi xa gọi là cây sồi Sa-na-im, gần Kê-đe.

12Người ta báo cho Si-sê-ra hay rằng Ba-rác, con trai A-bi-nô-am, dấy binh ở Núi Tha-bô, 13Si-sê-ra liền huy động quân đội, từ Ha-rô-sết Ha-gô-im đem hết 900 chiến xa bằng sắt đến Sông Ki-sôn.

14Sau đó, Đê-bô-ra nói với Ba-rác: “Hãy đứng lên, hôm nay là ngày Chúa Hằng Hữu cho ông chiến thắng Si-sê-ra. Đứng lên! Có Chúa Hằng Hữu đi trước ông đó.” Ba-rác liền kéo 10.000 quân xuống Núi Tha-bô. 15Chúa Hằng Hữu dùng gươm của dân Ngài chiến thắng Si-sê-ra và đánh tan quân đội Ca-na-an, kể cả quân đi chiến xa bằng sắt. Si-sê-ra nhảy ra khỏi chiến xa, chạy thoát. 16Ba-rác đuổi theo chiến xa và quân địch đến tận Ha-rô-sết Ha-gô-im, tiêu diệt toàn bộ quân Si-sê-ra. Không chừa một ai.

17Tướng Si-sê-ra chạy bộ đến lều của Gia-ên, vợ Hê-be, người Kê-nít, vì Vua Gia-bin, ở Hát-so, vẫn hòa hiếu với gia đình Hê-be. 18Gia-ên ra đón Si-sê-ra, nói: “Mời ngài vào đây, đừng lo gì hết.” Hắn vào lều của bà, và bà lấy một cái chăn đắp lên người hắn.

19Hắn nói: “Tôi khát quá, xin cho tôi nước uống.” Gia-ên mở bầu sữa cho hắn uống, rồi đắp chăn lại như trước.

20Hắn lại nói: “Xin hãy đứng ở cửa lều, nếu có người đến hỏi rằng, có ai ở trong lều không, xin nói là không.”

21Rồi Si-sê-ra ngủ thiếp đi vì mệt. Gia-ên lấy một cây cọc dùng để cắm lều với một cái búa, khẽ đến bên Si-sê-ra, đóng cây cọc xuyên màng tang hắn lút xuống đất, vậy, hắn chết.

22Khi Ba-rác đuổi đến, Gia-ên ra đón và nói: “Ông vào đây, tôi chỉ cho ông người ông tìm.” Ông vào lều, thấy Si-sê-ra nằm chết, cây cọc cắm ở màng tang.

23Vậy hôm ấy, Chúa Hằng Hữu cho Ít-ra-ên khắc phục Gia-bin, vua Ca-na-an. 24Thế lực Ít-ra-ên ngày càng mạnh, và cuối cùng họ tiêu diệt Vua Gia-bin.