Răspunsul lui Iov
1Iov a răspuns și a zis:
2„Ascultați cu atenție cuvintele mele!
Aceasta este mângâierea pe care v‑o cer.
3Lăsați‑mă să vorbesc,
iar atunci când voi termina, vă puteți bate joc.
4Este plângerea mea adresată unui om?
Și de ce n‑ar fi duhul meu nerăbdător?
5Priviți‑mă, mirați‑vă
și puneți‑vă mâna la gură!
6Când mă gândesc la acestea mă îngrozesc
și un tremur îmi cuprinde trupul.
7De ce trăiesc cei răi,
de ce ajung la bătrânețe și se întăresc în putere?
8Sămânța lor este statornicită în prezența lor, împreună cu ei,
iar odraslele lor rămân înaintea ochilor lor.
9Casele lor sunt ferite de groază,
și nicio nuia a lui Dumnezeu nu este asupra lor.
10Taurii lor10 Lit.: Taurul lui. prăsesc și nu dau greș;
vacile lor fată și nu leapădă.
11Ei își trimit copilașii să alerge ca o turmă
și copiii lor zburdă pe lângă ei.
12Cântă la tamburină și liră
și se bucură la sunetul fluierului.
13Își trăiesc zilele în bunăstare
și se coboară în Locuința Morților în pace13 Termenul ebraic tradus aici cu pace poate fi tradus și cu: într‑o clipă..
14Îi zic lui Dumnezeu: «Pleacă de la noi!
Nu vrem să cunoaștem căile Tale.
15Cine este Cel Atotputernic ca să‑I slujim?
Ce câștigăm dacă ne rugăm Lui?»
16Iată, bunăstarea lor nu este în mâna lor.16 Sau: Totuși, nu sunt stăpâni pe fericirea lor.
Sfatul celor răi este departe de mine.
17De câte ori li se stinge candela celor răi
și vine nenorocirea peste cei ca ei?
Le dă Dumnezeu dureri în mânia Lui?
18Sunt ei ca paiul înaintea vântului
și ca pleava luată de vijelie?17-18 Sau: De câte ori nu li se stinge candela celor răi! / De câte ori nu vine nenorocirea peste ei! / De câte ori nu le dă Dumnezeu dureri, în mânia Sa! 18 Ei sunt ca paiul înaintea vântului / și ca pleava luată de vijelie.
19Voi ziceți: «Dumnezeu păstrează pedeapsa pentru copiii lor!»
Însă el, cel nelegiuit, ar trebui pedepsit, ca astfel să‑și dea seama!
20Ochii lui să vadă nimicirea lui,
și el să bea din mânia Celui Atotputernic.
21Ce plăcere va avea de familia pe care o lasă în urmă,
când numărul lunilor lui au ajuns la capăt?
22Îl va învăța cineva pe Dumnezeu cunoștința,
pe El, Cel Care judecă pe cei înălțați?
23Un om moare în plină putere,
în deplină siguranță și fără greutăți,
24cu trupul24 Sensul termenului este nesigur. plin de grăsime
și cu măduva mustind în oasele lui.
25Iar un altul moare cu amărăciune în suflet,
fără să fi gustat niciodată binele.
26Totuși, amândoi stau în țărână
și viermii îi acoperă.
27Iată, eu știu gândurile voastre,
planurile prin care vreți să‑mi faceți rău.
28Voi ziceți: «Unde este casa nobilului?
Unde este cortul locuinței celor răi?»
29Nu i‑ați întrebat pe cei ce călătoresc
și n‑ați luat voi aminte la mărturia lor,
30potrivit căreia cel rău este cruțat în ziua nenorocirii
și scăpat în ziua mâniei?
31Cine îl mustră în față pentru calea lui?
Cine îl răsplătește pentru ce a făcut?
32Când este dus în groapă,
i se pune o strajă la mormânt.
33Bulgării de pământ din vale îi sunt dulci;
toți oamenii merg după el,
iar și cei ce merg înaintea lui sunt fără număr.33 Sau: toți oamenii îi vor urma, / iar și cei ce au mers înaintea lui sunt fără număr. Varianta din text se poate referi la un cortegiu funerar, pe când cea de la nota de subsol se poate referi la realitatea universală a morții.
34Deci cum mă veți mângâia voi cu vorbe deșarte?
Ce mai rămâne din răspunsurile voastre decât minciună?“
Job är avundsjuk på de ogudaktiga
1Då svarade Job:
2Lyssna nu noga på mig!
Låt det vara er tröst till mig.
3Visa mig tålamod när jag talar,
och när jag slutat kan ni håna.
4Jag klagar väl inte på människor?
Skulle jag inte vara otålig?
5Se på mig och häpna!
Lägg handen för munnen!
6Jag blir rädd, när jag tänker på detta,
min kropp ryser.
7Varför får de ogudaktiga leva till hög ålder
och bli mäktiga?
8Deras barn lever trygga hos dem,
och de får se sina avkomlingar växa upp.
9Deras hem är trygga, utan något att frukta,
och Gud straffar dem inte.
10Deras oxar betäcker utan att misslyckas,
korna kalvar utan missfall.
11De släpper ut sina barn som en hjord,
och deras ungar dansar glatt.
12De sjunger till lyra och tamburin,
de jublar till flöjtmusik.
13De lever sitt liv i välfärd
och i frid21:13 Eller: och på ett ögonblick. stiger de ner i dödsriket.
14Ändå har de sagt till Gud: ”Lämna oss ifred,
vi vill inte veta av dina vägar.
15Vem är den Väldige?
Varför skulle vi tjäna honom?
Vad har vi för nytta av att be till honom?”
16Men framgången ligger ändå inte i deras egen hand;
jag tar avstånd från de ondas rådslag.
17Hur ofta slocknar de ogudaktigas ljus?
Hur ofta kommer olycka över dem,
det öde Gud tilldelar dem i sin vrede?
18Är de svaga strån, som vajar för vinden?
Förs de bort av stormen som agnar?
19Gud sparar kanske olyckan åt hans barn.
Men han borde själv få ett straff,
så att det känns.
20Låt honom få se sin förgörelse med egna ögon,
dricka den Väldiges vrede.
21För vad bryr han sig om sin familj när han är borta,
när tiden han blivit tilldelad är över?
22Men vem kan undervisa Gud,
den suveräne domaren?
23En möter döden i sin krafts dagar,
obekymrad och trygg,
24med välnärd kropp och med ben
som bevarat saven i sin märg.
25En annan dör i den djupaste bedrövelsen
och har aldrig upplevt något gott.
26Båda begravs i samma jord
och äts upp av samma maskar.
27Ja, jag känner era tankar
och era intriger för att göra mig illa.
28Ni frågar: ”Var är nu stormannens hus
och de ogudaktigas boningar?”
29Fråga dem som färdats på vägen,
lägg märke till deras vittnesbörd:
30Den ogudaktige skonas på olyckans dag,
han kommer undan på vredens dag.
31Vem tillrättavisar honom ansikte mot ansikte?
Vem ger igen för vad han har gjort?
32Han bärs till graven,
den blir bevakad
33och han vilar mjukt i dalens mull.
Alla människor följer i hans spår,
och otaliga har gått före honom.
34Hur ska ni kunna trösta mig med er tomhet,
när bara falskhet finns kvar av era svar?
